Cearta ├«ntre ┼čoferi, ├«n trafic

Diana NICOLESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 700 din 20-26 iulie 2017
Cearta ├«ntre ┼čoferi, ├«n trafic jpeg

In memoriam John Nash (1928-2015) 

Atunci c├«nd oamenii se ceart─â, ├«╚Öi doresc foarte tare un singur lucru: s─â le dai dreptate. S├«nt pu╚Ťini cei care doresc s─â se certe cu sens, s─â ├«╚Öi exprime nemul╚Ťumirile ├«n mod asertiv, s─â ├«╚Öi doreasc─â s─â rezolve ceva ├«n urma disputei sau s─â ajung─â la un compromis. 

Dac─â dai peste un ╚Öofer agresiv, dispus s─â se dea jos din ma╚Öin─â ╚Öi s─â te conving─â cu levierul c─â strada este a lui, ╚Öansele ca tu s─â c├«╚Ötigi o ceart─â cu el s├«nt reduse (la prima vedere). Ele cresc dac─â de╚Ťii centura neagr─â la karate, dar, odat─â cu ╚Öansele de a c├«╚Ötiga o lupt─â ├«n trafic, ├«╚Ťi cresc ╚Öi ╚Öansele de a ocupa un loc la penitenciarul Rahova. Cum po╚Ťi sc─âpa cu via╚Ť─â ╚Öi cu dreptatea de partea ta?

├Än teoria negocierii, BATNA ├«nseamn─â Best Alternative To a Negotiated Agreement, adic─â cea mai bun─â alternativ─â a unui acord negociat. BATNA este un termen care se folose╚Öte pentru a descrie o ac╚Ťiune ce se ├«ntreprinde atunci c├«nd orice alt─â negociere e╚Öueaz─â ╚Öi nu se ajunge la un acord. El este un concept dezvoltat de c─âtre Roger Fisher ╚Öi William Ury de la Programul de Negociere Harvard ╚Öi care a avut ca punct de plecare teoria echilibrului Nash. Echilibrul Nash este atins atunci c├«nd, ├«ntr-un grup de participan╚Ťi, nu c├«╚Ötigi nimic dac─â ├«╚Ťi schimbi unilateral strategia. Adic─â trebuie s─â iei decizii numai dup─â ce ╚Ťi-ai luat informa╚Ťii, feedback ╚Öi p─âreri, de la mediu ╚Öi de la ceilal╚Ťi, ╚Öi dac─â mai s├«nt ╚Öi al╚Ťii care ├«╚Öi schimb─â strategia ├«mpreun─â cu tine. Spre exemplu, un ╚Öofer care ├«╚Öi schimb─â strategia de unul sigur (decide s─â mearg─â cu vitez─â ilegal─â pe sens opus, ├«n timp ce ceilal╚Ťi merg cu vitez─â legal─â pe un singur sens) este un participant care pierde (via╚Ťa, bani, permis etc.).

Dac─â ╚Öoferul decide s─â ├«╚Öi schimbe strategia de unul singur ╚Öi se opre╚Öte ├«n trafic pentru a agresa un alt participant la trafic, pe termen lung el va pierde, chiar dac─â pe loc are impresia c─â poate c├«╚Ötiga. Impresia poate fi uneori iluzorie ╚Öi nu coincide cu realitatea, care e un construct subiectiv. De ce nu poate c├«╚Ötiga (dreptate, ├«n cele din urm─â) un ╚Öofer nervos? Atunci c├«nd oamenii se ceart─â, ei devin foarte emo╚Ťionali ╚Öi activeaz─â un ├«ntreg centru de r─âspuns, care mai degrab─â preg─âte╚Öte persoana pentru un eventual atac sau ap─ârare dec├«t pentru o argumenta╚Ťie oratoric─â de tip aristotelian. Astfel, un experiment f─âcut de psihologul John Kelly arat─â c─â, atunci c├«nd oamenilor li s-au prezentat imagini care veneau ├«n contradic╚Ťie cu ceea ce ei credeau (o viziune asupra climatului global, o p─ârere politic─â sau religioas─â diferit─â), li s au activat acele zone din creier care s├«nt responsabile de r─âspunsul pentru atacuri ostile (r─âspunsul de tip ÔÇ×lupt─â sau fugiÔÇť) ╚Öi nicidecum zonele ├«n care se proceseaz─â informa╚Ťii superioare cognitive de tipul analizei sau ra╚Ťionamentului.

Eric Barter e de p─ârere c─â acest lucru se ├«nt├«mpl─â ╚Öi atunci c├«nd o discu╚Ťie se ├«ncinge: ea ├«nceteaz─â s─â mai fie o discu╚Ťie a logicii sau a ra╚Ťiunii ╚Öi devine o lupt─â ├«n care exist─â atac ╚Öi ap─ârare. Atunci c├«nd s├«ntem angaja╚Ťi ├«ntr-o lupt─â, ni se schimb─â setul mental, atitudinile, a╚Ötept─ârile ╚Öi reac╚Ťiile condi╚Ťionate. Se spune c─â totul e permis ├«n dragoste ╚Öi ├«n r─âzboi. Pentru c─â ├«n mintea noastr─â s├«ntem la r─âzboi mai des dec├«t este cazul, nu ne mai pas─â dac─â cineva are dreptate. Ne dorim doar s─â c├«╚Ötig─âm cu orice pre╚Ť. Dreptatea nu mai exist─â, ea se transform─â ├«n ÔÇ×dreptatea meaÔÇť. A admite c─â cel─âlalt are dreptate ar ├«nsemna pentru unii s─â piard─â un statut, un teritoriu sau o reputa╚Ťie (adev─ârat─â sau ├«nchipuit─â), cearta devenind o metafor─â pentru o lupt─â pe via╚Ť─â ╚Öi pe moarte. A c├«╚Ötiga o ceart─â, ├«n cele din urm─â, nu ├«nseamn─â numai a avea dreptate, ├«nseamn─â a c├«╚Ötiga aceast─â lupt─â metaforic─â pe via╚Ť─â ╚Öi pe moarte. Ce nu ╚Ötie ├«ns─â creierul este diferen╚Ťa dintre o metafor─â ╚Öi realitate. De ├«ndat─â ce este activat, sistemul de lupt─â sau fug─â va func╚Ťiona ├«n avantajul fiin╚Ťei tale: te va ajuta s─â scapi cu via╚Ť─â cu orice pre╚Ť (uneori pre╚Ťul este mare: pierderea unei rela╚Ťii sau a libert─â╚Ťii, pe care o estim─âm cu acurate╚Ťe ├«n toiul conflictului).

Astfel, pentru ╚Öoferul pus pe har╚Ť─â, care probabil nu a auzit de teoria echilibrului Nash, dar care este perfect convins c─â are dreptate, lumina portocalie a semaforului devine o activare a nevoii de a ap─âra o reputa╚Ťie de ╚Öofer excelent, de justi╚Ťiar al str─âzii, de ╚Öef de cartier, de cel mai tare din parcare, care uneori este real─â, alteori ├«nchipuit─â.

Cum putem aplica tehnicile BATNA în conflictele din trafic?

Ca s─â negocieze ├«n situa╚Ťiile cu ostatici (situa╚Ťii ├«nalt volatile, unde gre╚Öelile se pl─âtesc cu via╚Ťa), exper╚Ťii FBI au trasat un model de schimbare comportamental─â, care implic─â cinci puncte:

1) ascultarea activ─â (ascult─â-╚Ťi oponentul ╚Öi f─â-l s─â ├«n╚Ťeleag─â acest lucru, c─â este ascultat, nu numai auzit);

2) empatie (├«ncearc─â s─â ├«n╚Ťelegi de unde vine ╚Öi cum se simte ÔÇô dac─â m─â g├«ndesc c─â ╚Öoferul este o persoan─â cu probleme de comportament, cu frustr─âri ╚Öi complexe, poate am mai multe ╚Öanse s─â comunic cu el);

3) raport (empatia o sim╚Ťi, raportul este atunci c├«nd o simte ╚Öi interlocutorul, e momentul ├«n care cap─ât─â ├«ncredere ├«n tine);

4) influen╚Ťa (numai dup─â ce cap─ât─â ├«ncredere ├«n tine, ├«╚Ťi c├«╚Ötigi dreptul de a lucra ├«mpreun─â la rezolvarea unei probleme ╚Öi po╚Ťi recomanda o ac╚Ťiune, po╚Ťi oferi un sfat, cum ar fi s─â consulte un psihoterapeut pentru probleme de gestionare a furiei);

5) schimbarea comportamental─â: ac╚Ťio┬şneaz─â (po╚Ťi ie╚Öi din ma╚Öin─â cu m├«inile ridicate).

Timpul alocat punctelor 1-3 este probabil mai ├«ndelungat ╚Öi, dac─â dori╚Ťi s─â c├«╚Ötiga╚Ťi o ceart─â (o discu╚Ťie ├«n contradictoriu), ar fi bine s─â pleca╚Ťi la drum cu a╚Ötept─âri ajustate ╚Öi r─âbdare pentru ascultare, empatie ╚Öi raport. Dac─â ie╚Öi╚Ťi brusc din ma╚Öin─â, cu m├«inile ridicate, s-ar putea s─â face╚Ťi cuno╚Ötin╚Ť─â cu levierul. 

Probabil c─â, dac─â func╚Ťioneaz─â pentru negocierile FBI, ar trebui s─â func╚Ťioneze ╚Öi pentru gestionarea unui conflict cu un ╚Öofer nervos de pe str─âzile Bucure╚Ötiului. Mult succes! 

Diana Nicolescu este psiholog și psihoterapeut (www.diananicolescu.ro).

E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
p 14 jpg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.