Cealaltă Românie - natură vie cu administraţie locală

Publicat în Dilema Veche nr. 217 din 13 Apr 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Asocia┼úia "Pro Democra┼úia" a realizat o cercetare privind efectele ader─ârii la Uniunea European─â asupra c├«torva categorii-cheie: func┼úionarii din administra┼úia local─â, produc─âtorii agricoli ┼či persoanele care lucreaz─â ├«n IMM-uri. A rezultat un portret interesant al "Rom├óniei profunde", din care public─âm c├«teva fragmente. Felul ├«n care va ar─âta administra┼úia local─â dup─â 1 iunie 2008 depinde, ├«n mare m─âsur─â, de percep┼úiile, dorin┼úele ┼či cuno┼čtin┼úele oamenilor din "Cealalt─â Rom├ónie", aceea care nu prea apare la televizor, c─âci "nu face rating". Probabil c─â pentru emisiunile TV oamenii ace┼čtia s├«nt cam plictico┼či; dar via┼úa lor de toate zilele decide, m─âcar o dat─â la patru ani, soarta partidelor ┼či a politicienilor care se ├«nghesuie s─â "fac─â rating"... Succesul ├«n UE trece prin prim─ârii Capacitatea Rom├óniei de a face fa┼ú─â cu succes cerin┼úelor integr─ârii ├«n UE, precum ┼či de a beneficia de oportunit─â┼úile acestei integr─âri va depinde ├«n mod crucial de capacitatea administra┼úiei locale din Rom├ónia de a administra la un nivel de calitate adaptat cerin┼úelor europene. Reforma administra┼úiei locale presupune organizarea sa ├«n raport cu cerin┼úele popula┼úiei, introducerea standardelor de calitate ├«n baza c─ârora s─â poat─â fi monitorizat─â ┼či evaluat─â activitatea func┼úionarilor publici. De asemenea, va fi necesar─â stabilirea unor mecanisme de planificare strategic─â pentru fiecare autoritate public─â local─â, ├«n raport cu serviciile publice pe care le furnizeaz─â. La nivelul fiec─ârei comunit─â┼úi, administra┼úiile locale vor fi cel mai important instrument prin care se vor putea accesa finan┼ú─ârile europene. De aceea promovarea de parteneriate, asocieri ┼či cooper─âri zonale ├«ntre autorit─â┼úile administra┼úiei publice locale ┼či ceilal┼úi actori sociali va da m─âsura gradului de succes al diferitelor comunit─â┼úi pe viitor. ├Än acest sens, misiunea administra┼úiilor locale ├«n cadrul proceselor declan┼čate de integrarea ├«n UE este mai complex─â dec├«t cea a sectorului IMM-urilor ┼či a produc─âtorilor agricoli. Nu numai c─â trebuie s─â se organizeze astfel ├«nc├«t func┼úionarea ┼či standardele de calitate s─â corespund─â cerin┼úelor UE, dar trebuie s─â fie capabile s─â ofere ┼čansa comunit─â┼úilor locale de a beneficia de oportunit─â┼úile ap─ârute ├«n cadrul acestui proces. ├Äntreba┼úi ├«n leg─âtur─â cu m─âsura ├«n care consider─â c─â s├«nt informa┼úi cu privire la schimb─ârile legale datorate implement─ârii acquis-ul comunitar ├«n Rom├ónia, 64% dintre responden┼úii reprezent├«nd administra┼úia local─â se consider─â foarte bine informa┼úi, ├«n timp ce procentul scade la 45% ├«n cazul persoanelor din sectorul IMM ┼či 32% din produc─âtorii agricoli. Aproximativ 39% din totalul responden┼úilor consider─â c─â finan┼úarea european─â de p├«n─â acum a avut un impact semnificativ asupra domeniului lor de activitate, cu o cre┼čtere la 47% ├«n cazul personalului din administra┼úia local─â. Per ansamblu, diferen┼úele dintre cele trei grupuri s├«nt normale, personalul din administra┼úia local─â fiind, prin natura muncii sale, la curent cu schimb─ârile legislative de orice natur─â, ├«n timp ce produc─âtorii agricoli, ┼či datorit─â nivelului de educa┼úie mai sc─âzut, vor avea acces cu mai mare dificultate la ├«n┼úelegerea felului ├«n care legisla┼úia european─â interac┼úioneaz─â cu cea na┼úional─â. De asemenea, dac─â personalul din administra┼úia local─â este chemat s─â transpun─â ├«n practic─â armonizarea legisla┼úiei, celelalte dou─â grupuri au o pozi┼úie reactiv─â fa┼ú─â de necesitatea adapt─ârii la normele europene. Num─ârul celor care declar─â c─â au un grad de cunoa┼čtere ridicat al aspectelor legate de condi┼úiile de accesare, dificultatea, capacitatea tehnic─â necesar─â pentru accesarea de fonduri structurale difer─â semnificativ la cele trei grupuri. ├Än timp ce procentul pentru personalul din administra┼úia local─â ajunge la aproape 70%, acesta scade sub 40% pentru celelalte dou─â grupuri. De asemenea, acela┼či pattern se men┼úine ┼či atunci c├«nd responden┼úilor li s-a cerut s─â-┼či exprime opinia cu privire la m─âsura ├«n care finan┼ú─ârile europene s├«nt adaptate capacit─â┼úii de cofinan┼úare a beneficiarilor ┼či r─âspund nevoilor reale din domeniul lor de activitate ├«n mare ┼či foarte mare m─âsur─â. Dac─â persoanele din administra┼úia local─â au o atitudine pozitiv─â fa┼ú─â de aceste aspecte, ├«n propor┼úie de aproape 80%, acest procent scade sub 60% ├«n cazul produc─âtorilor agricoli ┼či sub 50% ├«n cazul sectorului ├«ntreprinderilor mici ┼či mijlocii. Chestiona┼úi ├«n leg─âtur─â cu modalit─â┼úile ├«n care integrarea ├«n Uniunea European─â se va manifesta ├«n domeniu, func┼úionarii publici au men┼úionat, ├«n general, posibilitatea accesului la programe de instruire oferite ├«n cadrul diferitelor programe europene, precum ┼či posibilitatea de a petrece perioade semnificative de timp ├«n cadrul unor programe de schimb la nivel european. Nu ├«n ultimul r├«nd, existen┼úa unor viitoare cre┼čteri substan┼úiale ale nivelului de salarizare prin "armonizarea politicilor salariale" este men┼úionat ca un efect important al integr─ârii europene. Dac─â posibilitatea accesului la informare ┼či preg─âtire profesional─â din ce ├«n ce mai bun─â este men┼úionat─â ┼či de ceilal┼úi responden┼úi, existen┼úa unei migra┼úii continue a for┼úei de munc─â este men┼úionat─â destul de des. Din acest punct de vedere, cea mai mare ├«ngrijorare este legat─â de limitarea posibilit─â┼úii de recrutare de for┼ú─â de munc─â la un nivel de salarizare competitiv. Coerent cu aceast─â ├«ngrijorare, aproximativ 46% dintre responden┼úi consider─â c─â aderarea la Uniunea European─â va duce la o cre┼čtere a num─ârului de cet─â┼úeni str─âini care vin ├«n Rom├ónia s─â lucreze, aproximativ 65% dintre responden┼úi consider├«nd c─â, pe termen mediu ┼či lung, cre┼čterea imigra┼úiei va avea mai degrab─â efecte pozitive. De altfel, atunci c├«nd au fost chestiona┼úi cu privire la posibilitatea ca, pentru bun─âstarea rom├ónilor, cet─â┼úenii str─âini s─â de┼úin─â o propor┼úie din valoarea afacerilor din Rom├ónia mai mare sau mai mic─â dec├«t de┼úin acum, 62% au fost de acord cu posibilitatea ca propor┼úia s─â creasc─â. Se modernizeaz─â administra┼úia local─â?... Aprecierea impactului UE ├«n primul an asupra func┼úion─ârii administra┼úiei locale din Rom├ónia este foarte diferit─â ├«ntre cele trei subgrupe. Dac─â 45% din personalul din administra┼úie consider─â efectele mai degrab─â negative, acest procent cre┼čte la 66% ├«n cazul produc─âtorilor agricoli ┼či scade la numai 17% ├«n cazul sectorului IMM-urilor. Existen┼úa unei diferen┼úe at├«t de mari poate fi explicat─â prin faptul c─â, dac─â produc─âtorii agricoli s-au a┼čteptat s─â primeasc─â un sprijin semnificativ din partea administra┼úiilor de la nivelul comunelor, reprezentan┼úii sectorului IMM-urilor au nevoi mult mai reduse legate de administra┼úie. ├Än chestionarele aplicate persoanelor din administra┼úia local─â au fost introduse dou─â ├«ntreb─âri care se refereau strict la activitatea lor. ├Än primul r├«nd, acestea au fost ├«ntrebate ├«n ce m─âsur─â cred c─â o mai mare descentralizare va ajuta la cre┼čterea calit─â┼úii serviciilor oferite de institu┼úiile publice la nivel local. Faptul c─â 84% dintre responden┼úi au considerat c─â acest lucru se va ├«nt├«mpla ├«n mare ┼či foarte mare m─âsur─â arat─â un grad ridicat de ├«ncredere ├«n capacitatea administra┼úiei locale de a face fa┼ú─â noilor cerin┼úe ├«ntr-un mod mult mai autonom. Chestiona┼úi ├«n leg─âtur─â cu influen┼úa UE asupra modului ├«n care diferite principii de bun─â practic─â ├«n administra┼úie vor fi aplicate ├«n mod ├«mbun─ât─â┼úit, responden┼úii din cadrul administra┼úiei locale au pus accentul pe deschidere, transparen┼ú─â ┼či responsabilitate. N. red.: "Cealalt─â Rom├ónie" este o cercetare efectuat─â ├«n cadrul proiectului "Un an ├«n UE", realizat de Freedom House Rom├ónia ┼či finan┼úat de Reprezentan┼úa Uniunii Europene la Bucure┼čti.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.