Cealaltă Românie - natură vie cu administraţie locală

Publicat în Dilema Veche nr. 217 din 13 Apr 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Asociaţia "Pro Democraţia" a realizat o cercetare privind efectele aderării la Uniunea Europeană asupra cîtorva categorii-cheie: funcţionarii din administraţia locală, producătorii agricoli şi persoanele care lucrează în IMM-uri. A rezultat un portret interesant al "României profunde", din care publicăm cîteva fragmente. Felul în care va arăta administraţia locală după 1 iunie 2008 depinde, în mare măsură, de percepţiile, dorinţele şi cunoştinţele oamenilor din "Cealaltă Românie", aceea care nu prea apare la televizor, căci "nu face rating". Probabil că pentru emisiunile TV oamenii aceştia sînt cam plicticoşi; dar viaţa lor de toate zilele decide, măcar o dată la patru ani, soarta partidelor şi a politicienilor care se înghesuie să "facă rating"... Succesul în UE trece prin primării Capacitatea României de a face faţă cu succes cerinţelor integrării în UE, precum şi de a beneficia de oportunităţile acestei integrări va depinde în mod crucial de capacitatea administraţiei locale din România de a administra la un nivel de calitate adaptat cerinţelor europene. Reforma administraţiei locale presupune organizarea sa în raport cu cerinţele populaţiei, introducerea standardelor de calitate în baza cărora să poată fi monitorizată şi evaluată activitatea funcţionarilor publici. De asemenea, va fi necesară stabilirea unor mecanisme de planificare strategică pentru fiecare autoritate publică locală, în raport cu serviciile publice pe care le furnizează. La nivelul fiecărei comunităţi, administraţiile locale vor fi cel mai important instrument prin care se vor putea accesa finanţările europene. De aceea promovarea de parteneriate, asocieri şi cooperări zonale între autorităţile administraţiei publice locale şi ceilalţi actori sociali va da măsura gradului de succes al diferitelor comunităţi pe viitor. În acest sens, misiunea administraţiilor locale în cadrul proceselor declanşate de integrarea în UE este mai complexă decît cea a sectorului IMM-urilor şi a producătorilor agricoli. Nu numai că trebuie să se organizeze astfel încît funcţionarea şi standardele de calitate să corespundă cerinţelor UE, dar trebuie să fie capabile să ofere şansa comunităţilor locale de a beneficia de oportunităţile apărute în cadrul acestui proces. Întrebaţi în legătură cu măsura în care consideră că sînt informaţi cu privire la schimbările legale datorate implementării acquis-ul comunitar în România, 64% dintre respondenţii reprezentînd administraţia locală se consideră foarte bine informaţi, în timp ce procentul scade la 45% în cazul persoanelor din sectorul IMM şi 32% din producătorii agricoli. Aproximativ 39% din totalul respondenţilor consideră că finanţarea europeană de pînă acum a avut un impact semnificativ asupra domeniului lor de activitate, cu o creştere la 47% în cazul personalului din administraţia locală. Per ansamblu, diferenţele dintre cele trei grupuri sînt normale, personalul din administraţia locală fiind, prin natura muncii sale, la curent cu schimbările legislative de orice natură, în timp ce producătorii agricoli, şi datorită nivelului de educaţie mai scăzut, vor avea acces cu mai mare dificultate la înţelegerea felului în care legislaţia europeană interacţionează cu cea naţională. De asemenea, dacă personalul din administraţia locală este chemat să transpună în practică armonizarea legislaţiei, celelalte două grupuri au o poziţie reactivă faţă de necesitatea adaptării la normele europene. Numărul celor care declară că au un grad de cunoaştere ridicat al aspectelor legate de condiţiile de accesare, dificultatea, capacitatea tehnică necesară pentru accesarea de fonduri structurale diferă semnificativ la cele trei grupuri. În timp ce procentul pentru personalul din administraţia locală ajunge la aproape 70%, acesta scade sub 40% pentru celelalte două grupuri. De asemenea, acelaşi pattern se menţine şi atunci cînd respondenţilor li s-a cerut să-şi exprime opinia cu privire la măsura în care finanţările europene sînt adaptate capacităţii de cofinanţare a beneficiarilor şi răspund nevoilor reale din domeniul lor de activitate în mare şi foarte mare măsură. Dacă persoanele din administraţia locală au o atitudine pozitivă faţă de aceste aspecte, în proporţie de aproape 80%, acest procent scade sub 60% în cazul producătorilor agricoli şi sub 50% în cazul sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Chestionaţi în legătură cu modalităţile în care integrarea în Uniunea Europeană se va manifesta în domeniu, funcţionarii publici au menţionat, în general, posibilitatea accesului la programe de instruire oferite în cadrul diferitelor programe europene, precum şi posibilitatea de a petrece perioade semnificative de timp în cadrul unor programe de schimb la nivel european. Nu în ultimul rînd, existenţa unor viitoare creşteri substanţiale ale nivelului de salarizare prin "armonizarea politicilor salariale" este menţionat ca un efect important al integrării europene. Dacă posibilitatea accesului la informare şi pregătire profesională din ce în ce mai bună este menţionată şi de ceilalţi respondenţi, existenţa unei migraţii continue a forţei de muncă este menţionată destul de des. Din acest punct de vedere, cea mai mare îngrijorare este legată de limitarea posibilităţii de recrutare de forţă de muncă la un nivel de salarizare competitiv. Coerent cu această îngrijorare, aproximativ 46% dintre respondenţi consideră că aderarea la Uniunea Europeană va duce la o creştere a numărului de cetăţeni străini care vin în România să lucreze, aproximativ 65% dintre respondenţi considerînd că, pe termen mediu şi lung, creşterea imigraţiei va avea mai degrabă efecte pozitive. De altfel, atunci cînd au fost chestionaţi cu privire la posibilitatea ca, pentru bunăstarea românilor, cetăţenii străini să deţină o proporţie din valoarea afacerilor din România mai mare sau mai mică decît deţin acum, 62% au fost de acord cu posibilitatea ca proporţia să crească. Se modernizează administraţia locală?... Aprecierea impactului UE în primul an asupra funcţionării administraţiei locale din România este foarte diferită între cele trei subgrupe. Dacă 45% din personalul din administraţie consideră efectele mai degrabă negative, acest procent creşte la 66% în cazul producătorilor agricoli şi scade la numai 17% în cazul sectorului IMM-urilor. Existenţa unei diferenţe atît de mari poate fi explicată prin faptul că, dacă producătorii agricoli s-au aşteptat să primească un sprijin semnificativ din partea administraţiilor de la nivelul comunelor, reprezentanţii sectorului IMM-urilor au nevoi mult mai reduse legate de administraţie. În chestionarele aplicate persoanelor din administraţia locală au fost introduse două întrebări care se refereau strict la activitatea lor. În primul rînd, acestea au fost întrebate în ce măsură cred că o mai mare descentralizare va ajuta la creşterea calităţii serviciilor oferite de instituţiile publice la nivel local. Faptul că 84% dintre respondenţi au considerat că acest lucru se va întîmpla în mare şi foarte mare măsură arată un grad ridicat de încredere în capacitatea administraţiei locale de a face faţă noilor cerinţe într-un mod mult mai autonom. Chestionaţi în legătură cu influenţa UE asupra modului în care diferite principii de bună practică în administraţie vor fi aplicate în mod îmbunătăţit, respondenţii din cadrul administraţiei locale au pus accentul pe deschidere, transparenţă şi responsabilitate. N. red.: "Cealaltă Românie" este o cercetare efectuată în cadrul proiectului "Un an în UE", realizat de Freedom House România şi finanţat de Reprezentanţa Uniunii Europene la Bucureşti.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.