Asociaţia "Pro Democraţia" a realizat o cercetare privind efectele aderării la Uniunea Europeană asupra cîtorva categorii-cheie: funcţionarii din administraţia locală, producătorii agricoli şi persoanele care lucrează în IMM-uri. A rezultat un portret interesant al "României profunde", din care publicăm cîteva fragmente. Felul în care va arăta administraţia locală după 1 iunie 2008 depinde, în mare măsură, de percepţiile, dorinţele şi cunoştinţele oamenilor din "Cealaltă Românie", aceea care nu prea apare la televizor, căci "nu face rating". Probabil că pentru emisiunile TV oamenii aceştia sînt cam plicticoşi; dar viaţa lor de toate zilele decide, măcar o dată la patru ani, soarta partidelor şi a politicienilor care se înghesuie să "facă rating"... Succesul în UE trece prin primării Capacitatea României de a face faţă cu succes cerinţelor integrării în UE, precum şi de a beneficia de oportunităţile acestei integrări va depinde în mod crucial de capacitatea administraţiei locale din România de a administra la un nivel de calitate adaptat cerinţelor europene. Reforma administraţiei locale presupune organizarea sa în raport cu cerinţele populaţiei, introducerea standardelor de calitate în baza cărora să poată fi monitorizată şi evaluată activitatea funcţionarilor publici. De asemenea, va fi necesară stabilirea unor mecanisme de planificare strategică pentru fiecare autoritate publică locală, în raport cu serviciile publice pe care le furnizează. La nivelul fiecărei comunităţi, administraţiile locale vor fi cel mai important instrument prin care se vor putea accesa finanţările europene. De aceea promovarea de parteneriate, asocieri şi cooperări zonale între autorităţile administraţiei publice locale şi ceilalţi actori sociali va da măsura gradului de succes al diferitelor comunităţi pe viitor. În acest sens, misiunea administraţiilor locale în cadrul proceselor declanşate de integrarea în UE este mai complexă decît cea a sectorului IMM-urilor şi a producătorilor agricoli. Nu numai că trebuie să se organizeze astfel încît funcţionarea şi standardele de calitate să corespundă cerinţelor UE, dar trebuie să fie capabile să ofere şansa comunităţilor locale de a beneficia de oportunităţile apărute în cadrul acestui proces. Întrebaţi în legătură cu măsura în care consideră că sînt informaţi cu privire la schimbările legale datorate implementării acquis-ul comunitar în România, 64% dintre respondenţii reprezentînd administraţia locală se consideră foarte bine informaţi, în timp ce procentul scade la 45% în cazul persoanelor din sectorul IMM şi 32% din producătorii agricoli. Aproximativ 39% din totalul respondenţilor consideră că finanţarea europeană de pînă acum a avut un impact semnificativ asupra domeniului lor de activitate, cu o creştere la 47% în cazul personalului din administraţia locală. Per ansamblu, diferenţele dintre cele trei grupuri sînt normale, personalul din administraţia locală fiind, prin natura muncii sale, la curent cu schimbările legislative de orice natură, în timp ce producătorii agricoli, şi datorită nivelului de educaţie mai scăzut, vor avea acces cu mai mare dificultate la înţelegerea felului în care legislaţia europeană interacţionează cu cea naţională. De asemenea, dacă personalul din administraţia locală este chemat să transpună în practică armonizarea legislaţiei, celelalte două grupuri au o poziţie reactivă faţă de necesitatea adaptării la normele europene. Numărul celor care declară că au un grad de cunoaştere ridicat al aspectelor legate de condiţiile de accesare, dificultatea, capacitatea tehnică necesară pentru accesarea de fonduri structurale diferă semnificativ la cele trei grupuri. În timp ce procentul pentru personalul din administraţia locală ajunge la aproape 70%, acesta scade sub 40% pentru celelalte două grupuri. De asemenea, acelaşi pattern se menţine şi atunci cînd respondenţilor li s-a cerut să-şi exprime opinia cu privire la măsura în care finanţările europene sînt adaptate capacităţii de cofinanţare a beneficiarilor şi răspund nevoilor reale din domeniul lor de activitate în mare şi foarte mare măsură. Dacă persoanele din administraţia locală au o atitudine pozitivă faţă de aceste aspecte, în proporţie de aproape 80%, acest procent scade sub 60% în cazul producătorilor agricoli şi sub 50% în cazul sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Chestionaţi în legătură cu modalităţile în care integrarea în Uniunea Europeană se va manifesta în domeniu, funcţionarii publici au menţionat, în general, posibilitatea accesului la programe de instruire oferite în cadrul diferitelor programe europene, precum şi posibilitatea de a petrece perioade semnificative de timp în cadrul unor programe de schimb la nivel european. Nu în ultimul rînd, existenţa unor viitoare creşteri substanţiale ale nivelului de salarizare prin "armonizarea politicilor salariale" este menţionat ca un efect important al integrării europene. Dacă posibilitatea accesului la informare şi pregătire profesională din ce în ce mai bună este menţionată şi de ceilalţi respondenţi, existenţa unei migraţii continue a forţei de muncă este menţionată destul de des. Din acest punct de vedere, cea mai mare îngrijorare este legată de limitarea posibilităţii de recrutare de forţă de muncă la un nivel de salarizare competitiv. Coerent cu această îngrijorare, aproximativ 46% dintre respondenţi consideră că aderarea la Uniunea Europeană va duce la o creştere a numărului de cetăţeni străini care vin în România să lucreze, aproximativ 65% dintre respondenţi considerînd că, pe termen mediu şi lung, creşterea imigraţiei va avea mai degrabă efecte pozitive. De altfel, atunci cînd au fost chestionaţi cu privire la posibilitatea ca, pentru bunăstarea românilor, cetăţenii străini să deţină o proporţie din valoarea afacerilor din România mai mare sau mai mică decît deţin acum, 62% au fost de acord cu posibilitatea ca proporţia să crească. Se modernizează administraţia locală?... Aprecierea impactului UE în primul an asupra funcţionării administraţiei locale din România este foarte diferită între cele trei subgrupe. Dacă 45% din personalul din administraţie consideră efectele mai degrabă negative, acest procent creşte la 66% în cazul producătorilor agricoli şi scade la numai 17% în cazul sectorului IMM-urilor. Existenţa unei diferenţe atît de mari poate fi explicată prin faptul că, dacă producătorii agricoli s-au aşteptat să primească un sprijin semnificativ din partea administraţiilor de la nivelul comunelor, reprezentanţii sectorului IMM-urilor au nevoi mult mai reduse legate de administraţie. În chestionarele aplicate persoanelor din administraţia locală au fost introduse două întrebări care se refereau strict la activitatea lor. În primul rînd, acestea au fost întrebate în ce măsură cred că o mai mare descentralizare va ajuta la creşterea calităţii serviciilor oferite de instituţiile publice la nivel local. Faptul că 84% dintre respondenţi au considerat că acest lucru se va întîmpla în mare şi foarte mare măsură arată un grad ridicat de încredere în capacitatea administraţiei locale de a face faţă noilor cerinţe într-un mod mult mai autonom. Chestionaţi în legătură cu influenţa UE asupra modului în care diferite principii de bună practică în administraţie vor fi aplicate în mod îmbunătăţit, respondenţii din cadrul administraţiei locale au pus accentul pe deschidere, transparenţă şi responsabilitate. N. red.: "Cealaltă Românie" este o cercetare efectuată în cadrul proiectului "Un an în UE", realizat de Freedom House România şi finanţat de Reprezentanţa Uniunii Europene la Bucureşti.