Cealaltă faţă a României

Publicat în Dilema Veche nr. 488 din 20-26 iunie 2013
Cealaltă faţă a României jpeg

- argument -

De cele mai multe ori, ne-am obişnuit să vorbim despre România în termeni negativi. Nimic nu se face şi, cînd se face, se face prost. Mentalitatea că statul trebuie să intervină pentru a rezolva orice nevoie pe care o avem (de la asfaltarea uliţei, pînă la asigurarea unor locuri de muncă) s-a păstrat, din păcate, şi în prezent, la peste 20 de ani de la Revoluţie. Dornici să devenim egalii „lumii civilizate“, ai acelor vestici la care am ajuns să visăm cu jind, ne declarăm „prea mici“ pentru a ne „pune“ cu sistemul, un sistem pe care îl vedem totodată potrivnic, dar şi singurul de la care aşteptăm vreun ajutor (conform unui studiu făcut de GFK în 2011, 8 din 10 români considerau că doar autorităţile trebuie să ofere soluţii pentru o viaţă mai bună).

În acelaşi timp, construită pe bazele unei continue neimplicări, veşnica stare de „aşteptare“ dă voce nemulţumiţilor care, valorificînd pesimismul general şi necăutînd alte motive, acuză, pînă la urmă, capitalismul, într-un mod comod şi naiv, considerîndu-l vinovat de toate insuccesele noastre de azi.

Însă acest dosar nu-şi doreşte să intre într-o polemică teoretico-economică sau să deschidă un dialog asupra lumii capitaliste. Articolele de faţă îşi propun doar să aducă cititorilor o frîntură din implicările sociale pe care companiile private le desfăşoară în România.

Vom încerca, astfel, să detaliem conceptele de CSR (Responsabilitatea Socială a Companiilor) şi de antreprenoriat social – două dintre componentele de bază ale implicării sociale a companiilor private. În spatele teoriei, vă vom face cunoştinţă cu oameni şi cu comunităţile pe care aceştia le-au transformat, oameni cărora li s-a dat şansa să înveţe că orice schimbare va porni, în primul rînd, de la ei.

Pentru că, pînă la urmă, despre asta este vorba. Atît CSR-ul, cît şi antreprenoriatul social sînt, de fapt, concepte care facilitează dialogul şi accesul la informaţie. Este vorba despre programe sociale derulate de marile companii private, spre binele comunităţii, despre care, deşi am început să aflăm cîte ceva, nu ştim îndeajuns, în ciuda faptului că ele se derulează de ani buni, dezvoltînd, creînd şi crescînd această „cealaltă faţă“ a unei Românii la care unii se încăpăţînează doar să viseze, fără a deschide însă ochii, să o vadă în reala sa devenire. (Stela Giurgeanu)

Ilustraţie: Ion Barbu

marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.
p 12 Ofelia Popii in Faust adevarul ro jpg
„Nu mai avem actorii de altădată.” Avem alții!
O să ajungeți la concluzia mea: nu mai avem actorii de altădată, avem alții!
Photograph of young people working inside of an office, Clarkesville, Habersham County, Georgia, 1950   DPLA   0bad432e7cd39b19c5d20e318441d7f2 004 jpeg
Despre aparenta lipsă a valorilor
Nu (prea) știm cum va arăta sistemul de valori al lumii de mîine. E însă bine de știut că va fi altfel.
p 14 WC jpg
Privește cerul!
Acolo, în cerul inimii, merită să fie rînduiți eroii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Dorințe, vocații, voințe și realități
În orice caz, una dintre concluzii ar fi și că întotdeauna e bine să fii foarte atent la ceea ce-ți dorești.
p 10 Facultatea de Drept WC jpg
Vocație
Uneori, așa e, prea tîrziu. Dar este vorba, pînă la urmă, de misterul vieții, de farmecul ei, ar zice unii, de pariul care este ea însăși, ar zice alții. E viața.
p 11 Cabana Podragu WC jpg
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? Gunoier. Trebuie să recunosc că rima cu rentier.
p 12 sus jpg
Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai
Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer.
index jpeg 8 webp
Părinți la judecată
Totdeauna au existat dezacorduri între părinți și copii; ar fi ciudată o lume în care să nu existe acest tip de neînțelegeri!
p 13 sus Universitatea Babes Bolyai WC jpg
Aș fi fost o exigentă profă de mate
Se spune despre anumite telefoane care îți schimbă viața că ții minte cu precizie detaliile momentului în care te-au găsit.
index jpeg 5 webp
Cîteva ocazii
Oi fi ratat astfel ultima șansă să primesc o ofertă de „muncă cinstită”?
p 14 986 t blocat in propriul film jpg
Blocat în propriul film
Ajung acasă și deschid calculatorul, scriind Andrei Cătălin Băleanu.
Rue Campo Formio   Paris XIII (FR75)   2021 06 29   1 jpg
Oameni ca mine
Mai toate amintirile se mătuiesc fără să se șteargă, chiar dacă știu că odată au fost bune.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîne iubirea
„Koi no yokan” este un termen folosit pentru a desemna un fel de „premoniție a iubirii”.
985 t 10 Ilustratie de Jules Perahim jpg
„Și nu mă înșel în privința asta”
Un obiect manufacturat rătăcit în montura metalică a unei cărți

Adevarul.ro

image
Șoșoacă propune anexarea unor teritorii din Ucraina. Analist: O propunere aberantă. Teritoriile au fost ocupate de Uniunea Sovietică
Senatoarea Diana Șoșoacă a depus un proiect de lege prin care cere denunțarea unui tratat dintre România și Ucraina, mai exact aceasta cere ca România să anexeze mai multe teritorii ale Ucrainei. Contact de „Adevărul”, politologul Cristian Pîrvulescu descrie propunerea senatoarei drept una aberantă.
image
Cele mai răzbunătoare trei zodii. Nu uită, nu iartă și îți vor plăti pentru tot ce le-ai greșit
Se spune că răzbunarea e cea mai dulce consolare, dar și că iertarea este un cadou pe care ni-l oferim nouă înşine. Nu toată lumea e însă capabilă să ierte și, cel puțin pentru trei zodii, răzbunarea va fi, cel mai adesea, prima opțiune.
image
Un șofer român de TIR a explicat cum a ajuns să câștige 4.200 de euro pe lună VIDEO
Un tânăr român, care lucrează ca șofer de TIR la o firmă de curierat din Germania, a dezvăluit într-un clip video publicat pe TikTok cum a ajuns să încaseze 4.200 de euro pe lună.

HIstoria.ro

image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.
image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.