Ce-ți mai dorim noi ție, dulce Românie?

Vlad PETREANU
Publicat în Dilema Veche nr. 374 din 14-20 aprilie 2011
Ce ți mai dorim noi ție, dulce Românie? jpeg

Problema e că avem acest obicei prost de a măsura dragostea, şi pentru asta ne trebuie mereu dovezi. Cu dragostea de ţară nu e mare diferenţă – ştim cît o iubim măsurînd ce facem pentru ea. La drept vorbind, pe vremuri era mai simplu. Dovada de necontestat a iubirii de ţară era să mori pentru ea. Să fim cinstiţi, erau şi mai multe ocazii – ba cu tătarii, ba cu leşii, ba cu turcii, şi dup-aia tot mereu cu ruşii. Că mureai în cadru organizat, cu oastea, sau de capul tău, prin păduri, se cheama că tot român erai în ultima clipă, deci tot pentru patrie sfîrşeai, în luptă cu străinul.

Dar acum, vedeţi, asemenea xenofobii ucigaşe au devenit nu doar de prost gust, ci şi foarte rare. Maximum de război posibil a ajuns o încăierare pe stadion cînd vin la Timişoara agitaţii ăia de la Hajduk Split. Şi, chiar şi-atunci, e greu să incluzi un cap spart cu sticlă de bere la categoria dovezi de iubire pentru patrie. Dacă viaţa s-a mai simplificat într-o oarecare măsură, şi moartea s-a schimbat: acum nici semnificaţie nu mai are – şi, cu asta, dragostea de patrie şi-a pierdut din măreţia tragică a trecutului.

Ce mai rămîne? Cum ne mai iubim azi ţara? Ce-i mai spunem, ce-i mai şoptim, ce-i mai cîntăm, cum o mai mîngîiem, ce mai facem pentru ea?   

Ce-ţi mai dorim noi ţie, dulce Românie, zilele astea?  

(Că veni vorba, imaginaţi-vi-l pe Eminescu azi. Poate c-ar scrie pe blogul lui, e-Luceafărul, la eminescu.ro, un site de nişă pentru ciudaţi care vorbesc în metafore şi suferă – ce chestie! –  pentru naţiune. „Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul“? Închipuiţi-vă ce comentarii ar stîrni aşa ceva, ca să nu mai vorbim de partea cu „tînără mireasă, mamă cu amor“.)    

Cred că nu ne e prea clar ce mai înseamnă azi să-ţi iubeşti ţara, dar multă lume pare a crede că e tot ceva cu dureri şi inconvenienţe, ca pe vremea cînd era cu murit. Un timp, a fost cu neplăceri digestive („noi am mîncat salam cu soia“), apoi cu supărări de proprietari în devălmăşie („nu ne vindem ţara“), iar acum e despre a rezista aici cînd toată lumea pleacă – ceea ce seamănă cu un soi de sindrom al căpitanului de vas în curs de scufundare; sigur că şi acesta-şi iubeşte vaporul, dar dacă tot sînt locuri în bărci, ce rost are să te duci, bîldîbîc, la fund cu fierătania? 

Toate astea au devenit însă neatractive. Sacrificiul în sine este ieşit din modă. Nu mai suferim decît cu scopuri măsurabile – renunţăm la eclere pentru o privire apreciativă; ne lăsăm de fumat ca să zîmbim mai alb, mai strălucitor; tăiem băutura ca să păstrăm ficatul. 

Dragostea de patrie trebuie reinventată înainte de orice încercare de resuscitare. Trebuie să devină cool să fii patriot – dacă Bălcescu a murit ofticos, las’ să trăim noi voios. 

Eu, unul, produc propriile dovezi de iubire, zilnic. Nu arunc gunoaie pe stradă. Îi cert pe cei care-şi lansează chiştoacele din maşini (ştiu, ştiu; pînă nu iau bătaie, nu mă opresc). Spun bună ziua şi zîmbesc cînd interacţionez cu vînzătorii. Stau la cozi, nu mă bag în faţă, nu dau şpagă. Nu las apa să curgă degeaba. Îmi respect vecinii. Încerc să-mi fac treaba corect. Mă străduiesc să spun tot adevărul cînd sînt jurnalist. Nu bîrfesc. Mai merg şi cu autobuzul (aici mai am de lucru). Nu piratez nici filme, nici muzică. Plătesc toate taxele şi impozitele (deşi tot uit, de vreo lună deja, să achit o amendă de radar). 

Da, sînt lucruri mărunte, dar ştim că iubirea în detalii stă. Despre gesturi mari putem vorbi cît vrem, pe cele mici avem a le face înainte de orice. 

Vlad Petreanu este jurnalist.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educațional cu îmbogățirea limbajului specializat este imposibilă.
p 12 sus WC jpg
Turma minților independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia și cultura ei (neo)imperială sau despre cum se autoîndeplinesc profețiile politice
În realitate, nimeni nu-i pune la colț pe clasicii ruși, fie ei scriitori, compozitori sau poeți.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi să vadă cum gîndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, stîrniți de revista noastră, trei intelectuali români majori: Ștefan Augustin Doinaș, Livius Ciocârlie și Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de conștiință
MeToo poate însemna mai mult decît mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de conștiință.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea hărțuirii sexuale nu a început cu mișcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce stîrnește abuzul sexual atîtea reacții contradictorii?
Reacția la trauma sexuală este una socială, cu rădăcini și ramificații profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Accesul turiştilor, interzis în Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restricţii sunt în vigoare pentru turiştii care ajung în Grecia, începând cu data de luni, 8 august. Autorităţile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
Bătaie în tren între un controlor şi un călător fără bilet. Agresorul este căutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.