Ce salvăm din filmul românesc ante-1989?

Publicat în Dilema Veche nr. 229 din 3 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Andreea CHIRIAC Morome┼úii Rev─âzut ast─âzi, dup─â dou─âzeci de ani - ┼či cred c─â oric├«nd, peste al┼úi dou─âzeci sau o sut─â -, Morome┼úii ├«┼či p─âstreaz─â intacte gra┼úia ┼či sublimul, r─âm├«n├«nd (al─âturi de La "Moara cu noroc" sau P─âdurea sp├«nzura┼úilor) una dintre pu┼úinele ecraniz─âri impecabile ale cinematografiei autohtone. Unul dintre motivele esen┼úiale ale reu┼čitei este faptul, deloc ├«nt├«mpl─âtor, c─â regizorul s─âu a ├«n┼úeles perfect alteritatea necesar─â unei transpuneri cinematografice cu o via┼ú─â proprie, concentrat─â pe spiritul ┼či nu, didactic (precum majoritatea ecraniz─ârilor autohtone), pe litera romanului. ├Äntr-o epoc─â (pre-├ó┬Ç┬Ö89) ├«n care ecraniz─ârile erau de cele mai multe ori doar o alternativ─â onorabil─â la subiectele spinoase "la zi", sf├«r┼čind prin a fi lucrate ca o sarcin─â de serviciu ce punea accentul pe amploarea scenografic─â furnizat─â de roman, ├«n jurul c─âreia se articula o comod─â, cuminte ┼či banal─â recapitulare a operei, cu totul altceva s-a petrecut cu acest film excep┼úional. Stere Gulea s-a aplecat cu infinit─â aten┼úie, subtilitate ┼či implicit─â pasiune asupra neasemuitelor personaje ale lui Marin Preda ┼či asupra universului uman formidabil pe care l-a creat acesta. Iar rezultatul este o performan┼ú─â teoretic imposibil─â - p─âstrarea savorii integrale a personajelor lui Preda, portretizate aici cu o puritate aproape sacr─â. Aleg├«nd un decor de un rafinament total tocmai prin simplitatea sa, un spa┼úiu ├«nrudit mai degrab─â cu elementele proprii conven┼úiei care func┼úioneaz─â ├«n teatru, Stere Gulea ├«┼či las─â eroii - pure arhetipuri - s─â evolueze liber, nestingheri┼úi de obiecte calofil amplasate ├«n cadru. Iar subtilitatea op┼úiunii sale regizorale rezoneaz─â permanent ├«n ┼úinuta ├«nalt─â a filmului, care arat─â (├«ndr─âzneal─â teribil─â pe atunci) o lume a satului deloc idilizat─â ori ├«n┼úesat─â de probleme trasate ┼či tratate propagandistic, a┼ča cum se fabricau pe band─â la sugestia partidului. ┼×i mai e cel─âlalt extraordinar atu al filmului Morome┼úii: o distribu┼úie irepro┼čabil─â ├«n totalitate - utopie a oric─ârui creator de cinema. Victor Rebengiuc, actor imens, a c─ârui carier─â abund─â ├«n momente str─âlucite, ar fi putut r─âm├«ne f─âr─â t─âgad─â ├«n istoria filmului (┼či nu doar la cel rom├ónesc m─â refer) chiar dac─â juca doar rolul de aici, al lui Ilie Moromete, pe care ├«l ├«nsufle┼úe┼čte cu o fine┼úe, umanitate, inteligen┼ú─â ┼či frumuse┼úe a interpret─ârii care ├«┼úi taie r─âsuflarea ┼či nu o dat─â ├«┼úi aduc lacrimi ├«n ochi. Aceea┼či sinceritate ┼či emo┼úie minunat─â degaj─â ┼či jocul acestei nespus de talentate actri┼úe care este Lumini┼úa Gheorghiu, pe care eu, una, am descoperit-o ├«n Morome┼úii, mi-am dorit din toat─â inima s─â o rev─âd ┼či am avut bucuria s─â o reg─âsesc ├«n at├«tea filme remarcabile de dup─â ├ó┬Ç┬Ö90, ├«ntotdeauna juc├«nd impecabil ┼či cu o modestie extraordinar─â. ┼×i mai e ceva, un metatext mai pu┼úin evident atunci ┼či mai direct - ┼či dureros - sesizabil ast─âzi. ├Än finalul filmului, Ilie Moromete roste┼čte, pierdut ┼či ingenuu, aproape imperceptibil, epitaful unei lumi ┼ú─âr─âne┼čti de o puritate ┼či autenticitate aproape total disp─ârute azi. O lume din care mul┼úi s-au gr─âbit s─â fug─â, incapabili s─â-┼či intuiasc─â viitoarea tragedie a inadecv─ârii. Moromete, azi, s-ar sim┼úi definitiv ├«nvins de lumea grobian─â aflat─â atunci ├«n germene, care l-ar face s─â se ├«ntrebe din nou, stins: "Niculae! Unde mergem noi, domnule?"... Andrei CRE┼óULESCU Cursa, Prob─â de microfon, Croaziera Habar n-am dac─â forma┼úia de origine a lui Mircea Daneliuc este regia sau actoria - ca atare n-a┼č putea spune cu precizie c─â joac─â din stomac pentru c─â filmeaz─â din stomac sau invers. Oricare ar fi r─âspunsul, faimoasele "guts", pe care unii le scriu "cojones", de┼úin un rol teribil de important ├«n filmografia unui cineast - iar c├«nd ┼čtii s─â le folose┼čti inteligent (mai ales dac─â nu te-a ├«nv─â┼úat nimeni ┼či o faci din instinct) rezultatul poate fi imparabil. Incapabil s─â aleg un singur titlu, am rev─âzut trei favorite, ├«ntr-un week-end sco┼úian, rezultat al combina┼úiei dintre gradele de afar─â (┼či din cas─â) ┼či sloiurile de pe ┼čira spin─ârii. Domnilor, am niscai ├«ntreb─âri... Cum e posibil ca o ┼úar─â care a produs asemenea filme s─â fie considerat─â, p├«n─â mai an, demn─â de coada vacii atunci c├«nd venea vorba de cinema? ┼×i, dac─â tot am ajuns aici, cum dracu├ó┬Ç┬Ö de s-au produs filmele astea, pur ┼či simplu? Cum i-au prostit pe ─âia din CC sau/┼či de la cenzur─â, ce n─âzdr─âv─ânii le-au ├«ndrugat de le-au dat drumul, chiar ┼či pentru scurt─â vreme? ├Än Cursa (debutul din 1975), un soi de Cu┼úitul ├«n ap─â juxtapus p├«n─â la absurd pe scheletul Salariului groazei, Albulescu se joac─â de-a Dumnezeu cu glas tare - p├«n─â la finalul cathartic habar n-ai dac─â-i nebun, dac─â-i o brut─â sau dac─â-i un strigoi (probabil toate trei la un loc) -, iar regizorul ├«nsu┼či apare ├«n debut pe post de reporter cu aptitudini de... regizor, anun┼ú├«nd, ├«ntr-un generic pe c├«t de antologic, pe at├«t de "godardian", obsesia pentru ├«nregistrare/supraveghere care va deveni tema celui mai titrat film din carier─â. ├Än Prob─â de microfon (1981), povestea de amor deopotriv─â damnat─â ┼či tu┼čant─â dintre reporter ┼či subiectul s─âu devine palpabil─â abia ├«n actul trei, poate pentru a ├«ndep─ârta ni┼úel aten┼úia de la necropsia acid─â ┼či (dac─â ne g├«ndim la perioad─â) aproximativ incon┼čtient─â a "omului nou", f─âr─â prezent ┼či f─âr─â viitor (├«ntreg filmul, ┼čcoal─â de mixaj sonor, este ├«mp─ânat cu declara┼úii candide din off ale oamenilor de pe strad─â, din fabrici ┼či uzine) - doar ├«n finalul mut ┼či distant, desprins parc─â din Conversa┼úia, regizorul/actor (┼či ce actor!) ne aduce aminte c─â s├«ntem ├«ntr-un film de cinema ┼či c─â undeva, cineva prive┼čte. ├Än Croaziera (1982), Daneliuc renun┼ú─â la personajul principal ┼či reu┼če┼čte un portret dezolant de ambi┼úios al unei genera┼úii-fantom─â, o genera┼úie "premiat─â" cu ├«ndemnuri tov─âr─â┼če┼čti la v├«slit (!), o genera┼úie radiografiat─â fluent ┼či subversiv - poate cinema-ul rom├ónesc nu s-a aflat niciodat─â mai aproape de Robert Altman. O replic─â la Concursul lui Pi┼úa, zice┼úi? Poate - dar o replic─â trist─â/p─âtima┼č─â, f─âr─â metafore greoaie ┼či de un umor r─âv─â┼čitor, sus┼úinut─â de o distribu┼úie... "overlapping" (Nicolae Albani, Paul Lavric, Daneliuc himself ┼či muza Tora Vasilescu, o Anna Karina chiar mai talentat─â). S├«ntem ├«n 2008 ┼či m─â b├«ntuie dou─â idei: 1. aplaud─âm ast─âzi imita┼úii dup─â stilul de rostire ┼či vocabularul tipice perioadei ┼či le admir─âm "veridicitatea", uit├«nd c─â alde Daneliuc le-a redat perfect atunci, din s├«nul sistemului!!!; 2. excursia ├«n sine, dominat─â de ridicol, seam─ân─â grozav (groaznic?) cu team-building-urile "moderne" - ┼či mai bine m─â opresc aici. Da, trebuie s─â ┼čtii c├«nd s─â te opre┼čti - ├«nainte ca acea lehamite profund─â, transformat─â ├«n ur─â, transformat─â ├«n art─â s─â devin─â, ├«n bra┼úele desc─âtu┼čate ale libert─â┼úii, o mostr─â de isterie diform─â, c├«teodat─â percutant─â, ├«ntotdeauna obositoare. Prefer deci s─â-l salut din nou pe autorul trilogiei mai sus amintite ┼či s─â m─â g├«ndesc, ei bine, c├«t de mult ├«i datoreaz─â tinerii regizori de azi - am senza┼úia acut─â c─â el este cel care a s─âdit s├«mburii acestui nou cinema t─âios ┼či necesar, demult, pe vremea c├«nd ├«nc─â nu-l durea burta enorm. Lauren┼úiu BR─éTAN Nunta de piatr─â Rom├ónia n-a avut parte de un Nou val cinematografic ├«n anii 1960-1970, ca alte ┼ú─âri din blocul comunist (care s-a manifestat cel mai puternic ├«n Cehoslovacia dinaintea Prim─âverii de la Praga), dar a dat c├«teva filme realizate sub influen┼úa direct─â a noilor valuri europene, fie ele din Est sau mai ales din Vest. Printre ele - Nunta de piatr─â, din 1972, format din dou─â episoade-ecraniz─âri dup─â dou─â povestiri de Ion Ag├órbiceanu: Fefeleaga (regizat de Mircea Veroiu) ┼či La o nunt─â (├«n regia lui Dan Pi┼úa). Filmul face un duo (sau, dac─â vre┼úi, un cvartet) cu un alt film al celor doi regizori - Duhul aurului (1974), de asemenea ecranizare a dou─â nuvele ale lui Ag├órbiceanu: V├«lva b─âilor (M├«rza - regizat de Mircea Veroiu) ┼či Lada (regizat de Dan Pi┼úa). Nunta de piatr─â e deci un film foarte tributar esteticii cinematografiei anilor 1960-1970, f─âr─â ca prin aceasta s─â ├«n┼úelegem absolut deloc dep─â┼čit. Filmul rezist─â prin imaginea alb-negru excelent─â (Iosif Demian), prin muzica foarte bine aleas─â (un compozitor de excep┼úie, dar din p─âcate deloc prolific - Dorin-Liviu Zaharia; apoi Dan-Andrei Aldea ┼či Sfinx), prin atmosfera aceea dezolant─â care ├«nv─âluie personajele ┼či las─â moartea s─â trag─â cu coada ochiului ├«nc─â de la ├«nceput. Ambele episoade ├«l capteaz─â pe spectator ┼či-l plonjeaz─â ├«ntr-un univers semioniric, foarte puternic. Nunta de piatr─â nu e un film care s─â te fascineze prin inteligen┼úa sau ├«ndr─âzneala scenariului ori prin ingeniozitatea regiei, ci te acapareaz─â prin atmosfer─â - cu siguran┼ú─â una dintre cele mai reu┼čite din ├«ntreaga cinematografie rom├óneasc─â. Reu┼čita celor doi regizori e cu at├«t mai meritorie, cu c├«t filmul marcheaz─â practic debutul cinematografic al celor doi. Ei mai semnaser─â c├«teva scurtmetraje sau filme documentare fie ├«mpreun─â, fie separat, dar ├«nc─â nici un lungmetraj. ├Än m─âsura ├«n care Nunta de piatr─â poate fi considerat un lungmetraj pentru fiecare dintre cei doi (├«n realitate, fiecare din cele dou─â episoade are lungimea unui mediumetraj), atunci el este, ├«ntr-adev─âr, un debut de excep┼úie - una dintre bijuteriile filmului rom├ónesc. Mihai FULGER Felix ┼či Otilia Am descoperit Felix ┼či Otilia, filmul din 1972 al lui Iulian Mihu, ├«n anii facult─â┼úii, dup─â ce citisem de dou─â ori romanul inspirator, Enigma Otiliei de G. C─âlinescu (├«l preg─âtisem pentru bacalaureat). Atunci, unul dintre primele mele g├«nduri a fost acela c─â, dac─â ar fi apucat s─â vad─â ecranizarea, marele G. ar fi fost ├«nc├«ntat. Poate nu de la prima scen─â, ├«n care scenaristul Ioan Grigorescu, sim┼úind nevoia unui "c├«rlig" pentru spectatori, a pus-o pe Otilia (Julieta Sz├Ânyi) s─â citeasc─â o scrisoare de la Felix (scenograful Radu Boruzescu, ├«ntr-una dintre foarte pu┼úinele sale apari┼úii ca actor principal) ├«n fa┼úa unui foarte curios Pascalopol (Sergiu Nicolaescu, care nu ap─âruse ├«nc─â ├«n rol de comisar). ├Äns─â, odat─â cu p─âtrunderea junelui exaltat ┼či ingenuu ├«n casa hiperavarului unchi-tutore Costache (Hermann Chrodower), care e ┼či tat─âl adoptiv al Otiliei, lumea de pe ecran devine foarte... gec─âlinescian─â. ├Äntr-o secven┼ú─â antologic─â, obiectivul camerei "├«mprumut─â" perspectiva outsider-ului Felix, c─âruia "veri┼čoara" Otilia ├«i prezint─â fauna uman─â ce-i defileaz─â prin fa┼úa ochilor. De cum intr─â ├«n scen─â, fiecare personaj roste┼čte ni┼čte replici revelatorii pentru caracterul s─âu. De pild─â, megascorpia Aglae (Clody Bertola) e de la bun ├«nceput monumental─â, s─âge┼úile sale ("O s─â aib─â Otilia cu cine se distra. Ce spui, Pascalopol?" sau "Un orfan trebuie s─â-┼či fac─â repede o carier─â, s─â nu cad─â pe capul altuia") viz├«ndu-i pe cam to┼úi cei prezen┼úi ┼či sider├«ndu-l pe nefericitul Felix, care ajunge pe nepus─â mas─â ├«n postura micu┼úului oaspete din dormitorul s─âu provizoriu: un ┼čoricel ├«n ┼úara m├«┼úelor f─âr─â mil─â ┼či f─âr─â odihn─â. Contribuind din plin la crearea atmosferei (c├«nd amenin┼ú─âtoare ┼či claustrofob─â, c├«nd evocatoare ┼či nostalgic─â), imaginea, semnat─â de aproape legendarii operatori Alexandru ├Äntorsureanu ┼či Gheorghe Fischer, este excep┼úional─â. ├Än ce prive┼čte actorii, dac─â i-am judeca dup─â standardele impuse de noul realism cinematografic autohton, nici unul dintre ei nu ar trece clasa. Totu┼či, cum litera ┼či spiritul c─âr┼úii ├«ncurajeaz─â ┼čarjarea ┼či teatralitatea, chiar ┼či Sergiu Nicolaescu (dublat, trebuie spus, de Cornel Coman) devine acceptabil. C├«t despre St─ânic─â Ra┼úiu, rolul de ┼čarlatan f─âr─â nici un Dumnezeu, dar totu┼či iremediabil simpatic, i se potrive┼čte at├«t de bine lui Gheorghe Dinic─â, ├«nc├«t, pentru oricine a v─âzut filmul, personajul va purta ve┼čnic chipul actorului. I s-a repro┼čat ecraniz─ârii c─â r─âm├«ne la suprafa┼úa romanului, rat├«ndu-i sensurile profunde, ├«ns─â singura gre┼čeal─â a lui Iulian Mihu mi se pare alegerea unui titlu mistificator. Dac─â filmul s-ar fi concentrat asupra triunghiului Felix-Otilia-Pascalopol, acord├«nd mai mult─â aten┼úie analizei ┼či neglij├«ndu-le pe celelalte personaje, am fi avut probabil o dram─â psihologic─â puternic─â, dar am fi pierdut o fresc─â social─â captivant─â, realizat─â ├«n stil realist clasicist (nu realist minimalist), prin care o ├«ntreag─â menajerie de celuloid ni se reveleaz─â ├«n toat─â splendoarea ei irezistibil─â. Andrei GORZO Directorul nostru Directorul nostru (de Jean Georgescu, 1955) e o comedie satiric─â despre doi oameni "de tip vechi" care ├«ncearc─â s─â supravie┼úuiasc─â ├«n "minunata lume nou─â" a Rom├óniei anilor ├ó┬Ç┬Ö50. Unul dintre ei e un umil func┼úionar (Gr. Vasiliu-Birlic) care nu-┼či dore┼čte altceva dec├«t s─â treac─â neobservat. Chemat ┼či el s─â ridice un plic cu bani, la una dintre ┼čedin┼úele alea de premiere la care toat─â lumea ia c├«te ceva, aproape c─â le┼čin─â ├«n drum spre masa prezidiului. C├«nd se mai calmeaz─â, ├«┼či permite un g├«nd ├«ndr─âzne┼ú: "Dac─â s├«nt sute, nu mai vin la serviciu o s─âpt─âm├«n─â". Ei bine, nu s├«nt sute; s├«nt doar 47 de lei ┼či 43 de bani, dar ┼či ace┼čtia s├«nt suficient de mul┼úi ├«nc├«t s─â-l nelini┼čteasc─â: "Banii - mul┼úi, pu┼úini - trebuie cheltui┼úi cu socoteal─â". Socotelile ├«i s├«nt ├«ntrerupte de premiantul urm─âtor, un func┼úionar de la imprimate care, refuz├«ndu-┼či plicul, denun┼ú─â r─âsun─âtor birocratismul ┼či inutilitatea institu┼úiei, ├«n aplauzele isterice ale unei tinere tovar─â┼če din sal─â. Angaja┼úi de tipul func┼úionarului de la imprimate n-au existat niciodat─â altundeva dec├«t ├«n propaganda comunist─â. Angaja┼úi de tipul tovar─â┼čei aplaudatoare, a c─ârei isterie li se transmite ┼či celorlal┼úi premian┼úi, ├«mping├«ndu-i s─â-┼či refuze plicurile, or mai fi existat - se numesc "exalta┼úi". Dar angaja┼úii "de tip vechi", precum eroul nostru - care, luat de val, d─â ┼či el s─â-┼či ├«napoieze plicul, dar apoi se dezmetice┼čte ┼či-l bag─â ├«n buzunar - au fost, s├«nt ┼či ar fi bine s─â r─âm├«n─â specia dominant─â: se numesc "oameni normali". Lupta dintre vechi ┼či nou, a┼ča cum e prezentat─â ├«n acest film, e o lupt─â ├«ntre uman ┼či antiuman. Aproape la fel de uman e ┼či cel─âlalt protagonist al filmului - directorul institu┼úiei (Alexandru Giugaru). Mustr─ârile lui de con┼čtiin┼ú─â, scoase la iveal─â de co┼čmarul pe care-l are ├«n noaptea de dup─â incidentul cu primele, s├«nt artificiale, dar frica lui de o eventual─â anchet─â de la "centru", care i-ar putea veni pe cap ├«n urma incidentului, e credibil─â. "Trebuie s─â realizez o cotitur─â ├«n atitudinile mele fa┼ú─â de oameni ┼či fa┼ú─â de munc─â" - ├«┼či repet─â el, ├«ncerc├«nd s─â ajung─â la sensul formulelor de lemn, dac─â o fi existat c├«ndva vreunul. P├«n─â una-alta, ├«i interzice ┼čoferului s─â-i mai plimbe copilul ├«ntre cas─â ┼či ┼čcoal─â cu ma┼čina de serviciu, dar se r─âzg├«nde┼čte - nu-l las─â inima. ├Än schimb, se hot─âr─â┼čte "s─â reia leg─âtura cu masele" - ┼či a┼ča ajunge s─â-l cheme la el ├«n birou pe func┼úion─âra┼čul cel speriat de toate cele. E o secven┼ú─â emo┼úionant─â: doi oameni "vechi", unul mai speriat ca altul, ├«ncerc├«nd s─â se orienteze printre chichi┼úele imposibile ale noului sistem. La final, inevitabilul se produce: temuta anchet─â vine peste ei ┼či am├«ndoi s├«nt trimi┼či la "munca de jos". Acolo a fost trimis ┼či Jean Georgescu pentru acest film subversiv. E greu de spus c├«t de subversiv l-a vrut el de fapt ┼či c├«t din ceea ce a ie┼čit subversiv s-a datorat, pur ┼či simplu, talentului lui Georgescu de a crea personaje vii: via┼úa din ele le face subversive. Dup─â cum scria un cronicar al vremii (citat de Valerian Sava ├«n esen┼úiala sa Istorie critic─â a filmului rom├ónesc contemporan), personajelor nu le s├«nt "├«n suficient─â m─âsur─â accentuate tr─âs─âturile negative", astfel c─â st├«rnesc "simpatia ┼či comp─âtimirea spectatorului, ├«n locul totalei sale dezaprob─âri". Normal c─â i le st├«rnesc: "tr─âs─âturile negative" ale eroilor lui Georgescu nu s├«nt ├«nsemnele "or├«nduirii nedrepte" care i-a produs, ci ├«nse┼či ├«nsemnele umanit─â┼úii lor. ├Än Directorul nostru, ele se dovedesc a fi ineradicabile, cu toat─â vorb─âria noii or├«nduiri despre omul ei nou. De-aceea s├«nt at├«t de emo┼úionante. Magda MIH─éILESCU ├Äntoarcerea lui Vod─â L─âpu┼čneanu ├Än 1980, "epopeea na┼úional─â", capitol ├«n absen┼úa c─âruia partidul nu concepea existen┼úa cinematografiei noastre, st─âtea bine. Aveam, ├«n interiorul genului, dou─â filme-reper, socotite ca atare de critic─â, ambele semnate de Sergiu Nicolaescu: Dacii (1967) ┼či Mihai Viteazul (1970). ┼×i cum un singur titlu nu epuizase faptele eroului unificator, Constantin Vaeni le va relua, ├«n 1977, ├«n Buzduganul cu trei pece┼úi. Nu am de g├«nd s─â rememorez aceste pagini (nu aveau s─â r─âm├«n─â singurele) ce vor ├«nchide ├«n ele pelicule diferite, dar asem─ân─âtoare, ├«n ultim─â instan┼ú─â, prin tonul propriu reconstituirilor apte s─â restituie un ├«ncins eroism fondator, potrivit exigen┼úelor politice ale timpului ┼či ale unor canoane artistice: mari desf─â┼čur─âri de for┼úe, ambian┼úe impresionante, costume sclipitoare, desprinse dintr-o iconografie adaptat─â imaginarului popular. ├Än 1980 ap─ârea ├«ns─â un film de o neobi┼čnuit─â severitate: ├Äntoarcerea lui Vod─â L─âpu┼čneanu al Malvinei Ur┼čianu, lucrare insolit─â ├«n crea┼úia unei cineaste, ce-i drept, obsedate de istorie, dar de cea contemporan─â, nicidecum de timpurile trecute. Un prim ┼čoc era refuzul m─âre┼úiei spectacolului istoriei. ├Äntors s─â-┼či ia tronul, L─âpu┼čneanu nu este ├«nt├«mpinat cu surle ┼či tr├«mbi┼úe. Mai mult dec├«t at├«t, Mo┼úoc, at├«t de straniul personaj, umbr─â misterioas─â, porunce┼čte: "S─â tac─â odat─â clopotele, s─â ├«nceteze ┼či tr├«mbi┼úele". Vornicul cunoa┼čte esen┼úa repetitiv─â a ritualurilor istoriei. El este ├«n┼úeleptul. Fastul, opulen┼úa reconstituirilor pot denatura raporturile, pot masca mi┼čc─ârile politice, uneltirile. Decorurile geometric stilizate, o sal─â numai piatr─â, un tron r├«vnit, dar ┼či amenin┼ú─âtor, pere┼úi goi, f─âr─â podoabe, f─âr─â odoare, ├«n acord cu r─âceala ┼či suspiciunea ce-l ├«nconjoar─â pe domnitor erau neobi┼čnuite ├«n arhitectura filmelor noastre. O icoan─â, una singur─â, va fi ├«mpins─â ├«n raza aparatului p├«n─â va ├«nghi┼úi aproape ├«ntreg ecranul, invita┼úie la ruga de dinaintea p─âcatelor. Autoarea ┼či-a dorit "un film sculptural", construit din muchii, unghiuri, arcade, bol┼úi, figurile dominante ale imaginii. Costumele, sculpturale ┼či ele, s├«nt t─âiate, nu croite, ├«┼či ├«nso┼úesc personajul ca o metafor─â a credin┼úei, a nedeslipirii. Nu-l tr─âdeaz─â, de aceea, practic culorile nu se schimb─â, nu se ├«nlocuiesc, ci ├«mb─âtr├«nesc, se ofilesc. Efectul este cu deosebire vizibil ├«n ┼úinuta domnitorului, a b─ârbatului alunec├«nd treptat de la orgoliu la nebunie. Nu este de mirare c─â ├«ntr-o sear─â de prin 1986, la replica "┼óara nu m─â vrea? Dar cine a ├«ntrebat-o, vreodat─â, pe ┼úar─â, ce vrea"?, proiec┼úia de pe ecranul televizorului s-a oprit brusc. Cenzura intrase ├«n ac┼úiune din mers, ca s─â spun a┼ča. C├«t despre "exportarea" filmului, nici vorb─â. Din fericire, apucase s─â-l vad─â criticul Richard Pe

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.