Ce restricţii mai vrea şi le mai impune Londra românilor

Publicat în Dilema Veche nr. 479 din 18-24 aprilie 2013
Ce restricţii mai vrea şi le mai impune Londra românilor jpeg

Discursul lui David Lidington şi scenariile pentru viitorul Europei – cu şi fără rebeli precum Marea Britanie, explicate de profesorul Vasile Puşcaş, nu au lămurit temerile şi nici stereotipurile negative relatate şi exagerate de presa engleză, astfel că şirul întrebărilor despre de ce nu ne vor englezii în ţara lor, pînă la reproşurile legate de cîţi români ori bulgari vor năvăli spre Londra cea scumpă şi încruntată au început.

● Şi totuşi, cît de mare e „valul“ de care vă speriaţi? Întrebat de Gândul dacă executivul de la Londra are estimări clare legate de numărul de români şi bulgari care ar urma să ajungă în Regatul Unit începînd cu ianuarie anul viitor, odată cu ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii, Lidington a fost clar: nu există aşa ceva. Au venit şi precizările de curtoazie: atît românii foarte bine calificaţi şi vînaţi de Occident sînt foarte apreciaţi în UK, cît şi cei mai puţin pregătiţi. Presa engleză, în special din zona tabloidă, începea relatările despre obligaţia ridicării restricţiilor pe piaţa muncii cu titluri şi aprecieri exasperante: „hoardele de români“, „peste 23 de milioane de români şi bulgari vor veni...“

„Nu, am spus că nu există estimări, însă există o lucrare pe care o vom publica foarte curînd, făcută de un think-tank economic independent, care a primit această sarcină din partea Ministerului de Externe. Lucrarea tratează factorii care ar putea influenţa mişcarea (imigraţionistă – n.red.), dar nu conţine estimări, pentru că nu considerăm că este posibil să facem estimări corecte. Lucrarea ia în considerare starea economiilor din România şi Bulgaria, dar şi din Marea Britanie şi celelalte 24 de state UE“ – a explicat Lidington.

● Condiţii noi? Pentru români şi bulgari? Şi totuşi, vrea Marea Britanie să introducă condiţii suplimentare pentru români şi bulgari? „Nu. Ar fi contrar actualei legislaţii europene“ – a precizat reprezentantul guvernului de la Londra. „Vreau să conlucrăm (cu Guvernul de la Bucureşti – n.red.) pentru a clarifica orice neînţelegere privind abordarea britanică a libertăţii de mişcare de pe piaţa europeană a muncii. Este un subiect important, care naşte îngrijorări fireşti, însă cred că relaţia noastră este prea valoroasă pentru a permite acestei chestiuni să devină problematică“ – a răspuns David Lidington. „Regatul Unit îşi va deschide piaţa muncii pentru muncitorii români şi bulgari începînd cu 2014. Sîntem obligaţi de tratatele europene să facem acest lucru şi nu intenţionăm să facem altceva. Recunoaştem şi considerăm binevenit impactul pozitiv pe care îl au cetăţenii UE ce îşi exercită libertăţile fundamentale, libertăţi de care se bucură zilnic şi 1,5 milioane de cetăţeni britanici care trăiesc, muncesc sau studiază altundeva în UE.“

Întrebări şi lămuriri ale invitaţilor prezenţi la dezbaterea organizată de Ambasada Marii Britanii în România, Colegiul „Noua Europă“ şi Centrul Român de Politici Europene (martie 2013)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
„Tobol”, arma secretă a lui Putin care bruiază semnalul GPS . Unde este plasată?
O arma secretă a Rusiei ar bruia sistemul GPS de navigație prin satelit al avioanelor și navelor comerciale, în regiunile din Marea Baltică, Marea Neagră și estul Mării Mediterane, potrivit The Sun.
image
Marea Britanie este „pe picior de război”. Ce anunț a făcut premierul Rishi Sunak din Polonia | VIDEO
Aflat într-o vizită oficială în Polonia, premierul britanic Rishi Sunak a declarat marţi că va creşte bugetul pentru apărare până la 2,5% din PIB. Sunak a subliniat că Marea Britanie „nu se află în pragul războiului”, ci „pe picior de război”.
image
Republica Moldova, urmǎtoarea țintǎ a Rusiei. Cine sunt trimișii lui Putin ANALIZǍ
Federaţia Rusă devine tot mai prezentǎ în Republica Moldova, în contextul în care Ilan Şor, omul Kremlinului, a anunţat înființarea platformei Victoria, menitǎ sǎ adune opoziția pro-rusǎ

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.