Ce poate face UE în vremuri de criză?

Mihai PANAITE
Publicat în Dilema Veche nr. 245 din 21 Oct 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Chiar dacă efectele crizei financiare actuale sînt resimţite mai puternic în SUA decît în UE, răspunsul la criză e mai dificil în Europa decît în America: în timp ce sectorul bancar din UE este tot mai paneuropean, reglementările în domeniul supravegherii bancare au rămas apanajul fiecărui stat în parte. În ultimii zece ani, ponderea activelor bancare deţinute de băncile europene în alte ţări din Europa, decît cea de origine, a crescut de la 11% la 24%. Asta înseamnă că au crescut interdependenţele dintre băncile europene, iar o criză locală se poate răspîndi mult mai rapid decît în trecut. Pe de altă parte, nici un guvern nu este prea dornic să salveze o bancă străină care are operaţiuni şi pe teritoriul său. Cazul băncii Fortis, care a fost cumpărată de guvernele belgian, olandez şi luxemburghez, este unul special, deoarece operaţiunile băncii se desfăşoară preponderent în aceste ţări, iar un eventual faliment ar fi trimis mai mult de 50.000 de angajaţi din cele trei ţări în şomaj. În acest caz colaborarea dintre guvernele acestor ţări a fost exemplară. Două sînt problemele UE în actuala criză. În primul rînd, nu există instrumentele comunitare necesare pentru a face faţă unei crize financiare de proporţii. UE în sine nu are un rol în criză pentru că nu are nici instrumentele, nici banii necesari. Este nevoie de sume mari şi de decizii rapide, ca în cazul băncii Fortis. Totul depinde de colaborarea între guvernele naţionale, pe care UE o facilitează. În al doilea rînd, se vede nevoia unei legislaţii comune suplimentare, care să împiedice o nouă criză în viitor. Se vorbeşte despre prerogative noi pentru Banca Centrală Europeană şi/ sau o altă structură de supraveghere paneuropeană. Se mai vorbeşte şi despre îmbunătăţirea reglementărilor existente. Cred că, în pofida reţinerilor de a delega de la nivel naţional la nivel comunitar, pe de o parte, şi de a pune informaţii în comun, pe de altă parte, acest lucru are şanse să se întîmple tocmai din cauza gravităţii situaţiei actuale. Opţiunile statelor membre erau destul de diferite. Olanda a dorit instituirea unui fond paneuropean care să asigure necesarul de lichiditate, pe cînd Irlanda pare a fi, din nou, partenerul problemă. Guvernul de la Dublin a anunţat că va garanta pentru doi ani toate depozitele deţinute de populaţie la cele mai mari şase bănci din această ţară. În mod normal, această măsură ar putea fi una foarte bună, care să redea încrederea în bănci, ştiut fiind faptul că nici o bancă nu poate rezista unui val de retrageri în masă. Numai că o astfel de măsură îi poate determina pe deponenţii din alte ţări să-şi mute depozitele în Irlanda, slăbind astfel şi mai mult sectorul bancar din ţara din care pleacă banii. În cele din urmă, exemplul Irlandei a fost urmat şi de celelalte state membre, însă modul deconcertat în care s-a ajuns la această măsură este dezamăgitor pentru construcţia europeană. Este adevărat că fiecare guvern trebuie să intervină rapid în folosul cetăţenilor săi, dar unii par că nu au tras nici o concluzie după 50 de ani de integrare europeană. Fără o cooperare la nivelul UE, nu vor exista măsuri eficiente pe termen lung. În prezent, nu există o autoritate paneuropeană care să centralizeze informaţii privind operaţiunile (şi astfel riscurile) băncilor care desfăşoară activităţi în mai multe ţări europene. Acesta este un punct slab al construcţiei europene şi probabil actuala criză oferă ocazia corectării problemei. Tot la nivel comunitar, Parlamentul European este un actor deosebit de activ şi de vehement în actuala criză. Europarlamentarul Poul Rasmussen (grupul socialiştilor) a elaborat un raport din proprie iniţiativă (own initiative report), care apoi a fost aprobat în Comisia pentru Afaceri Economice şi Monetare a P.E., raport care solicită Comisiei Europene să propună noi reglementări în ceea ce priveşte fondurile de risc înalt (hedge funds) şi fondurile private de capital (private equity funds), ale căror operaţiuni se regăsesc printre cauzele crizei financiare de astăzi. Raportul lui Rasmussen a fost supus la vot în ultima reuniune plenară a Parlamentului European, unde a obţinut un rezultat covîrşitor de 562 de voturi pentru, 86 împotrivă şi 25 de abţineri. Astfel, Parlamentul face uz de prevederile articolului 192 din Tratatul Comisiei Europene, care-i permite acestuia să solicite Comisiei să propună un nou act legislativ comunitar. Termenul fixat Comisiei este de trei luni, Parlamentul intenţionînd să treacă propunerea prin mecanismul legislativ cît mai repede, astfel încît pînă la vară aceasta să fie aprobată. Se pare că UE a început deja să prevină următoarea criză, deşi cea curentă încă nu s-a terminat. Vom întîrzia adoptarea euro din cauza crizei? Nu există vreun termen fixat obligatoriu pentru ca România să adopte moneda unică. Anul 2014 este un deziderat intern, un termen care poate fi devansat (dacă atingerea criteriilor de adoptare a euro o va permite) sau amînat pe termen nelimitat, ca în cazul Suediei. Totuşi, în lumina unor astfel de crize financiare, este de preferat ca România să devină membră a zonei euro cît mai curînd posibil, deoarece economia noastră este prea mică şi prea deschisă pentru a putea face faţă unor presiuni/şocuri ale cursului de schimb. Avînd în vedere natura criteriilor pe care trebuie să le îndeplinim (rata inflaţiei, rata dobînzii, stabilitatea monedei, deficitul bugetar şi datoria publică) şi termenul autoimpus de adoptare a euro, efectele actualei crize pot fi reduse. Însă dacă vom asista la prăbuşirea unor bănci şi în România, iar guvernul va decide să intervină pentru a cumpăra creditele neperformante, putem asista la o creştere a deficitului bugetar. În funcţie de amploarea unei astfel de operaţiuni, bugetul României poate fi afectat pe mai mulţi ani. În plus, de cînd economia României şi-a reluat creşterea economică susţinută, politica bugetară a fost una pro-ciclică, în pofida recomandărilor Comisiei Europene. O politică bugetară pro-ciclică reprezintă situaţia în care veniturile la buget cresc, dar deficitul bugetar rămîne la fel, pentru că guvernul preferă să crească cheltuielile. Cu alte cuvinte, autorităţile române ignoră ocazia de a reduce deficitul bugetar, continuînd să cheltuie plusul de venituri bugetare din ultimii ani. Astfel, criza ne-a prins fără să fi valorificat creşterea veniturilor din ultimii ani. Cu cît guvernul cheltuie mai mult, cu atît există mai mulţi bani pe piaţă, creşte cererea de bunuri care la rîndul ei presează pentru creşterea preţurilor. Pe de altă parte, România chiar are nevoie să cheltuie mai mult pentru a reduce decalajele faţă de restul Europei (infrastructura de toate felurile). Cu o politică bugetară prudentă în ultimii ani, astăzi am fi fost într-o situaţie cu un sold bugetar aproape de echilibru (şi deci cu o posibilitate mai mare de a creşte cheltuielile în caz de nevoie) şi cu o inflaţie mai mică. Efectele directe ale acestei crize asupra României se pot înrăutăţi prin prisma legăturilor existente în sectorul bancar. Multe bănci mari sînt deţinute de bănci străine, care, sub presiunea crizei, pot începe retragerea unor fonduri pentru a-şi acoperi propriile nevoi de lichiditate. Aceasta ar destabiliza activităţile băncilor din România şi ar mări costul creditului, ceea ce ar avea efecte imediate asupra creşterii economice. Din această perspectivă, Rom

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
„Iuda“ care i-a trădat pe luptătorii anticomuniști, plătit regește. Povestea legendarului Ogoranu care nu a putut fi prins de Securitate timp de aproape trei decenii
Banda lui Ion Gavrilă Ogoranu, din care făceau parte unii din cei mai vestiți luptători anticomuniști, a fost anihilată după au fost infiltrați trădători. Informatorii Miliției și ai Securității primeau bani grei pentru informații despre partizani.
image
Joburile de rutină cresc riscul de declin cognitiv cu 66% și de demență cu 37%, potrivit unui studiu
Conform unui nou studiu, activitatea intensă a creierului la locul de muncă ar putea da roade nu numai în ceea ce privește avansarea în carieră, ci ar putea, de asemenea, să protejeze cogniția și să contribuie la prevenirea demenței pe măsură ce înaintezi în vârstă.
image
Rujeola a început să-i ucidă și pe părinții nevaccinați. Număr record de cazuri
În România avem epidemie de rujeolă, iar situația devine din ce în ce mai gravă: săptămâna trecută s-a înregistrat un record de îmbolnăviri.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.