Ce ne costă mîntuirea?

Publicat în Dilema Veche nr. 85 din 1 Sep 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Un călugăr şi patru măicuţe au omorît o femeie. Este o abordare a ceea ce s-a întîmplat la Tanacu puţin timp înainte. A fost prilejul prin care societatea modernă a luat din nou în discuţie Biserica şi tabu-urile sale. Pe scurt, societatea, în modernitatea şi dezvoltarea ei, nu are înţelegere pentru regulile impuse de Biserică, Biserica Ortodoxă, cum îi cere şi numele, nu e tolerantă faţă de derivele enoriaşilor săi. Călugărul de la Tanacu respecta acelaşi regulament, aceleaşi cutume ale Bisericii ca şi preotul care i-a semnat excluderea din Biserică, ca oricare preot. Regulamentul este acelaşi. Dezbaterea publică legată de crima de la Tanacu mima bîlbîiala Turnului Babel. Pe de o parte, călugărul şi măicuţele susţineau cu tărie că cei ce nu le înţeleg acţiunea sînt voci ale diavolului. De cealaltă parte, istorici, jurnalişti, vînzătoare, florărese, microbişti - generic, opinia publică - diabolizau călugărul şi, ca în povestea regelui şi a nebunului, ambele părţi au dreptate. Totuşi cine deţine adevărul? Preotul şi măicuţele care s-au arătat de la început purtătorii şi apărătorii poruncilor Domnului sau procurorii care au acţionat în acest caz ca în oricare alt caz de ucidere din culpă. Stricto sensu, faptul că tînăra a fost lăsată să moară de foame este un caz de omor. Motivaţia sublimă invocată de monahi este de fapt esenţa divergenţei. Scopul curăţării sufleteşti a scuzat mijlocul inuman. Este argumentul suprem al călugărului. Dincolo de misiunea de mîntuire a sufletelor pe care şi-o arogă şi a cărei legitimitate a fost cu greu cucerită, Biserica este o instituţie cu reguli, cu angajaţi care au drepturi şi obligaţii, care pot suferi sancţiuni. A condiţiona credinţa şi mîntuirea de apartenenţa la această instituţie este, de cele mai multe ori, motivul pentru care mulţi dintre noi se aleg cu priviri încruntate din partea evlavioşilor.Preoţii, în numele lui Iisus Hristos, prin şi pentru iubirea de aproape, interzic. Femeile nu ar trebui să se machieze niciodată, tot ceea ce ţine de înfrumuseţare este interzis. Dorind să fie mai frumoasă, femeia - spun învăţaţii Bisericii - păcătuieşte de două ori. Pe de o parte, atrage privirile pofticioase ale bărbaţilor, pe de altă parte, nesocoteşte creaţia divină. Dacă te-ai născut slută este pentru că Dumnezeu a vrut. Domnul a dat, fie primit! Înfrumuseţarea este un păcat pentru care regulile Bisericii prevăd canon. Luni de post şi rugăciune, penitenţă şi, pentru o vreme, oprelişte de la împărtăşanie. Unii preoţi, mai moderni, contestaţi de tradiţionalişti, ignoră această regulă. Un preot dintr-un sat tulcean încearcă să cureţe eparhia de tot ce crede el că e păcătos. Televizorul este unealta diavolului. La fel şi radioul. Singura menire a credinciosului este de a aduce slavă Domnului. Cum? Numai prin muncă şi rugăciune. Rugăciune la biserică, unde se plătesc liturghie şi alte taxe mai mici sau mai mari. Preotul hrăpăreţ, cu burta cît o bute, care bea şi mănîncă pe nerăsuflate în postul mare, zicînd: fiule, să faci mereu ce zice popa, nu ce face popa, este o figură familiară tuturor. Preoţii de acum sînt mai moderni, în pas cu noutatea. Sutana în Opel argintiu se potriveşte mănuşă. Telefonul modern cu fotocameră în mîna care ţine cădelniţa nu are nimic nepotrivit. Toate aceste lucruri li se reproşează preoţilor. Unii spun că este firesc. Nu li se poate impune un arhaism de care nimeni nu are nevoie. E adevărat. Cum ar arăta un preot plecînd în căruţă din curtea Mitropoliei din Bucureşti? Alţii spun că, atîta vreme cît promovează reguli învechite, demodate, declasate, ei, înainte de toate, ar trebui să fie un model. Preotul care cere canon de pocăinţă şi rugăciune pentru tînăra pe care a văzut-o fardată, stîrneşte mînia tuturor, dacă este văzut la volanul unui Opel argintiu. Biserica, preoţii cer posturi lungi, rugăciuni prea dese, trezitul de dimineaţă, interzic excesele de orice fel. Nu există grade de comparaţie cînd este vorba de păcat, nu e loc de toleranţă atunci cînd Biserica te măsoară cu un cîntar învechit. Cît de actual este mesajul Bisericii şi cum este primit de societatea modernă rămîn întrebările la care Biserica însăşi trebuie să răspundă. Ce şanse are o tînără cititoare de reviste glamour, glossy de a accede la mîntuire ar putea părea o discuţie absurdă. De ce bărbatul nu poartă barbă sau de ce nu îşi acoperă capul? De ce fumăm? De ce intrăm în biserică după ce am fumat? De ce mergem la lucru în zi de duminică sau în zi de sărbătoare? Cum găseşti calea cea bună între dorinţa firească de a te uita la televizor şi interdicţia preotului? Să vezi Viaţa lui Iisus? Cum rezolvă femeia dilema: obligaţia de a-şi acoperi părul, capul, la intrarea în biserică, şi dorinţa firească de a nu-şi deranja coafura? Cu o eşarfă subţire, de mătase, pe care o leagă discret la spate după moda tinerelor muncitoare de la APACA. Avortul rămîne în continuare marele tabu al Bisericii. Nevoile societăţii au reuşit să atragă din partea Bisericii o reacţie şi în acest sens. Acum, femeile a căror sarcină devine periculoasă pentru sănătate primesc dezlegare pentru avort. Divorţul, concubinajul, mari interdicţii ale prea-sfinţilor sînt negociate acum într-un mod tolerant de către Biserică. Concubinajul nu mai este un păcat, atîta vreme cît este o relaţie stabilă. Divorţul nu mai este interzis de mult. Chiar şi preoţii au voie să divorţeze o dată. Marile interdicţii ale Bisericii sînt atent negociate de la centru. În timp ce unii preoţi au acceptat Internetul ca mijlocitor al spovedaniei, un călugăr interpretează schizofrenia drept posedare şi lasă o femeie să moară de foame. În timp ce atenţia capilor Bisericii se îndreaptă spre ecumenism, sînt preoţi care interzic enoriaşilor să se uite la televizor. În timp ce unii preoţi plătesc preţ pocăinţei, alţii ghicesc viitorul în cărţile sfinte. Diferenţele ţin de atitudine. De toleranţă şi de consecvenţă. Biserica îşi întemeiază existenţa pe iubire. Mesajul ei se reduce la dăruire, la acceptare, la toleranţă. În acest registru, interdicţiile, tabu-urile Bisericii trebuie să rămînă doar desuete reguli. Tabloul realităţii însă arată altfel.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cele 9 alimente pe care persoanele de peste 40 de ani ar trebui să le mănânce pentru a evita Sindromul Metabolic
Sindromul metabolic este un grup de afecțiuni care apar împreună, crescând riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet de tip 2. Iată care sunt cele 9 alimente pe care persoanele de peste 40 de ani ar trebui să le mănânce pentru a evita această boală.
image
Trei marmote filmate cum stau cu burta la soare și se joacă în iarbă VIDEO
Trei marmote au fost filmate în timp ce stau cu burta la soare și se joacă în iarbă, la Ocolul Silvic Vidraru din cadrul Romsilva.
image
Înghețata cu aromă de țuică de prune sau colivă: „La parastase, punem pahare individuale cu înghețată de colivă. Sunt și mulți curioși”
Ați încercat vreodată înghețata de colivă, de țuică de prune, bere neagră, ghimbir sau muștar? Toate acestea sunt creația unui producător de înghețată din București.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.