Ce înseamnă o preşedinţie de succes

Publicat în Dilema Veche nr. 780 din 31 ianuarie – 6 februarie 2019
Ce înseamnă o preşedinţie de succes jpeg

Preluarea de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene a oferit prilejul unor discuţii pe cît de lipsite de substanţă, pe atît de înverşunate. S-a discutat mult despre cît de pregătită e România pentru această sarcină şi prea puţin despre adevăratele mize. Mulţi au văzut aici o mare oportunitate de imagine – un subiect deosebit de sensibil! – cînd, de fapt, e vorba mai degrabă de nişte atribuţii tehnice. Obiectivele stabilite nu sînt nici ambiţioase, nici modeste – ele sînt adecvate contextului general european. Totul depinde însă de capacitatea de a le urmări şi de a le transforma la nivel politic.

Nu, nu e nici o onoare faptul că România asigură, vreme de şase luni, preşedinţia Consiliului! E o responsabilitate asumată, prin rotaţie, de fiecare stat membru în parte. Nu e vreun merit al ţării şi cu atît mai puţin unul al guvernului actual, ci rezultatul unui hazard. Singura chestiune e cum poate fi transformat hazardul în şansă. Sînt multe dosare complicate în lucru, cum ar fi cadrul financiar multia-nual, criza migraţiei, viitorul (instituţional) al Uniunii Europene etc. Iar conjunctura nu e dintre cele mai favorabile. S-a nimerit să pre-luăm această preşedinţie într-o perioadă de cumpănă, marcată de Brexit, de încheierea actualei legislaturi europene, de campania electorală şi de alegerile pentru Parlamentul European. Ca să nu mai vorbim de relaţia ambiguă între guvernul de la Bucureşti şi Bruxelles. „Nu luăm lecţii de la UE“, avem „mîndrie naţio-nală“, sîntem „suverani“ atunci cînd în diverse rapoarte sau luări de poziţie sînt criticate acţiunile guvernului în ceea ce priveşte, de pildă, reforma Justiţiei; dar, în acelaşi timp, vedem în preluarea preşedinţiei şi în vizitele ine-rente ale liderilor europeni ocazionate de acest mandat o confirmare a identităţii europene nealterate, dacă nu chiar, uneori, o legitimare a acţiunilor guvernului. Întrebarea nu e, deci, ce avantaje ar putea obţine România în urma exercitării acestui mandat, ci cum să se achite, cu bine, de obligaţiile care-i revin. Dosarul Dilemei vechi din această săptămînă îşi propune să inventarieze aceste sarcini şi să contureze cum ar trebui să arate o preşedinţie de succes.

Ilustrație de Ion BARBU

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Alexandru Arșinel și soția lui, Marilena / Foto via Click
Dramele prin care a trecut Alexandru Arșinel. Ce a pățit soția lui
Alexandru Arșinel a murit joi seară, la vârsta de 83 de ani. De-a lungul vieții, actorul a trecut prin mai multe drame, una fiind legată și de soția sa.
Volodimir Zelenski FOTO Profimedia
Zelenski le cere rușilor să îl oprească pe Putin: O singură persoană din Rusia vrea să continue războiul
Zelenski a respins din nou încercările de anexare a patru teritorii ucrainene ocupate de ruși. „Rusia nu va obține un nou teritoriu al Ucrainei”, a spus el.
seful aep mituletu buica foto Foto
AEP anunţă o licitaţie pentru modernizarea şi actualizarea Sistemului Informatic Registrul Electoral
Autoritatea Electorală Permanentă anunţă licitaţie pentru modernizarea şi actualizarea Sistemului Informatic Registrul Electoral (SIRE).

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.