Ce există şi la ce s-ar putea ajunge

8 octombrie 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cînd sîntem între prieteni şi contextul e potrivit, spunem cîteodată o frază care stîrneşte zîmbete, de cele mai multe ori, deşi nu mai e de mult nouă: decît sărac şi bolnav, mai bine bogat şi sănătos. Cu alte cuvinte, un haz de necaz care se leagă, în mentalul nostru colectiv, de altul: ce ţi-e scris în frunte ţi-e pus. Dacă în privinţa sărăciei fiecare se descurcă cum poate şi îşi stabileşte de bună voie priorităţile, în privinţa bolii lucrurile devin serioase. De multe ori, ajungi pe un pat de spital din motive "rezolvabile". Cînd eşti într-o asemenea situaţie, spui, poate, rugăciunile învăţate în copilărie şi începi să socoteşti, cu răbdare, zilele rămase pînă la externare. Apoi, gata! Mergi acasă pentru a uita cît mai repede experienţa neplăcută şi speri la ce e mai bun. Ce se întîmplă însă cu cei pentru care plecarea acasă nu este o opţiune valabilă? Cu cei care devin dependenţi de aparatura "miraculoasă", de care beneficiază astăzi medicina modernă? S-au dezvoltat tehnologii tot mai performante, ce permit menţinerea în viaţă a unor persoane care, în urmă cu numai cîţiva ani, nu ar mai fi avut altminteri nici o şansă. La prima vedere, un mare succes. La o analiză mai atentă, apar întrebări noi, la care nu avem încă răspunsuri mulţumitoare. Pînă unde poate merge tehnica medicală? Este oare moral ca viaţa unui om să fie prelungită în ciuda faptului că nu mai înseamnă decît o simplă stare vegetativă, fără nici un fel de perspectivă sigură de îmbunătăţire? Este corect să dăm speranţe unei familii sau unor prieteni care vor sta, ani la rînd, aşteptînd un miracol? Ce ar trebui să facă medicii puşi în situaţia de a decide viaţa sau moartea unui pacient, mai ales atunci cînd sînt supuşi presiunii " de orice fel " din partea familiei? Sînt voci care spun că jurămîntul lui Hipocrate ar trebui măcar amendat, dacă nu chiar modificat. Acolo se spune că medicul are obligaţia să salveze vieţi, dar nu să le suprime. Cu toate acestea, cazurile de eutanasie au devenit foarte cunoscute, printr-o mediatizare susţinută, în întreaga lume. Cinematografia, de exemplu, mai ales cea americană, a preluat tema şi a transpus-o în filme care au umplut săli şi au adus problema în atenţia societăţii. Mai departe " dezbateri, argumente de ordin etic, religios, moral, discuţii despre dreptul la libertate, la liber arbitru etc. Legislaţie pro şi contra Argumentele care se invocă în favoarea eutanasiei şi a legalizării acesteia ţin, în principal, de dreptul omului de a lua singur decizii " nimeni, se spune, nu ar trebui forţat să trăiască o viaţă pe care nu şi-o mai doreşte, aşa încît, dacă un pacient alege să moară, decizia ar trebui să-i fie respectată. Nu de puţine ori, susţinătorii eutanasiei aduc în discuţie şi problema banilor. Dacă un bolnav în fază terminală sau unul care este menţinut în viaţă doar cu ajutorul aparatelor ar fi eutanasiat, fondurile cheltuite pentru îngrijirea şi tratarea acestuia ar putea fi redirecţionate către un pacient cu şanse reale de a supravieţui. Mulţi pacienţi care trec prin dureri insuportabile şi din cauza cărora ajung să-şi dorească moartea consideră eutanasia ca singurul mod în care pot scăpa de o suferinţă fără leac. Cu toate acestea însă, aproape peste tot în lume uciderea unui om, chiar şi cu intenţia de a-i alina suferinţa, este considerată omucidere, iar eutanasia este, în consecinţă, interzisă. În ciuda prevederilor legislative extrem de stricte, de-a lungul timpului multe ţări au adus în discuţie legalizarea acestei practici. De exemplu, pe 28 aprilie 2003, Înalta Curte de Justiţie din Budapesta a respins o propunere de lege prin care se cerea legalizarea eutanasiei, explicînd că nu există un argument plauzibil în favoarea modificării legilor deja existente, care catalogau eutanasia drept "masacru". Această lege a fost propusă de avocaţii unei tinere care şi-a înecat fiica de 11 ani, pe motiv că aceasta suferea de o boală incurabilă. În urma procesului, femeia a fost condamnată la doi ani de închisoare, fiind ulterior graţiată prin decret prezidenţial. În România, eutanasia este interzisă prin lege. La sfîrşitul anului trecut, un tînăr de 29 de ani, bolnav în fază terminală şi aflat de mult timp pe o listă de aşteptare pentru a primi un ficat, a trimis o scrisoare administraţiei prezidenţiale, prin care cerea să i se aprobe eutanasierea. Preşedintele Traian Băsescu i-a respins însă solicitarea, argumentînd că legile româneşti pedepsesc orice tentativă sau act de ucidere. Conform Codului Penal din România, orice medic care pune capăt vieţii unui pacient, în mod deliberat, riscă între trei şi şapte ani de închisoare. Singurele locuri din lume în care eutanasia şi sinuciderea asistată medical sînt permise de lege sînt Belgia, Olanda şi statele americane Oregon şi Washington. Un scenariu sumbru În Marea Britanie, propunerea de adoptare a legii eutanasiei a fost respinsă pe motiv că, odată acceptată, eutanasia poate deveni incontrolabilă din motive filozofice, raţionale şi practice, iar pacienţii ar muri contra voinţei lor, conform declaraţiei împotriva legalizării eutanasiei a Asociaţiei Britanice pentru Medicină Paliativă şi a Consiliului Naţional pentru Servicii de Azil şi Îngrijire Paliativă Specializată. Acest fapt a fost demonstrat de un grup de cercetători danezi care au arătat, pe baza unor rapoarte întocmite pe parcursul a zece ani, că în Olanda o mie de pacienţi sînt eutanasiaţi anual fără consimţămîntul sau dorinţa lor explicită. Chiar dacă sînt obligaţi prin lege să facă publice toate cazurile de eutanasie, medicii olandezi raportează doar o parte dintre ele, considerînd această condiţie "o pierdere de timp" (www.provitabucuresti.ro, "Experienţa Olandei în monitorizarea eutanasiei", British Medical Journal, 2005). Deşi iniţial nu puteau fi eutanasiaţi decît pacienţii cu boli terminale, medicii olandezi au ajuns să omoare, la cerere, bolnavi cronici, depresivi care nu aveau nici o suferinţă fizică şi nou-născuţi, pentru simplul fapt ca aveau infirmităţi (www.provitabucuresti.ro, Wesley J. Smith, Ieşire forţată, Dallas, 2003). Un alt argument adus în discuţie de oponenţii eutanasiei este faptul că legalizarea acestei practici i-ar pune sub o presiune prea mare pe bolnavii care, din cauza bolii sau a infirmităţii de care suferă şi a tratamentelor costisitoare, ar simţi că sînt o povară, în special pentru rude. În Oregon, spre exemplu, s-a demonstrat că numărul pacienţilor care au solicitat să fie eutanasiaţi pentru că doreau să-şi elibereze familiile de o grijă, a crescut cu 51% în decurs de numai doi ani. Îngrijorările vizavi de medici se referă la faptul că eutanasia ar putea deveni o metodă de tratament, riscînd să fie aplicată în cazuri de depresie, stres, singurătate, frică de eşec etc. Karel Gunning, un medic generalist olandez, susţine că "odată ce accepţi că uciderea reprezintă o soluţie pentru o singură problemă, mîine vei găsi sute de probleme pentru care uciderea poate fi privită ca o soluţie". Cît despre schimbările care ar putea interveni în relaţiile dintre medici şi pacienţi, dar şi în sistemul de sănătate sub toate aspectele sale, iată ce a declarat o persoană cu dizabilităţi, chestionată în privinţa sinuciderii asistate: "De cînd am fost lovită de o maşină, mi s-a spus de trei ori că sînt pe moarte. De fiecare dată, zilele păreau să-mi fie numărate, dar cu toate acestea se făceau toate eforturile pentru a primi cea mai bună îngrijire. Doctorii, asistentele, companiile de asigurări nu-şi făceau nici un fel de grijă în privinţa costurilor, ci puneau întotdeauna pacientul pe primul loc. Odată ce sinuciderea asistată ar fi legalizată, această situaţie s-ar schimba dramatic. Companiile de asigurări, de exemplu, ar constrînge medicii să reducă costurile de îngrijire a bolnavilor. Aceştia, la rîndul lor, ar constrînge pacienţii să aleagă o moarte subită şi ieftină, convingîndu-i că aşa este cel mai bine pentru ei. Cine, ce credeţi că ar alege? Gîndiţi-vă la acest scenariu sumbru, dar mult prea plauzibil". (R. T.)

Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.
p 12 Ofelia Popii in Faust adevarul ro jpg
„Nu mai avem actorii de altădată.” Avem alții!
O să ajungeți la concluzia mea: nu mai avem actorii de altădată, avem alții!
Photograph of young people working inside of an office, Clarkesville, Habersham County, Georgia, 1950   DPLA   0bad432e7cd39b19c5d20e318441d7f2 004 jpeg
Despre aparenta lipsă a valorilor
Nu (prea) știm cum va arăta sistemul de valori al lumii de mîine. E însă bine de știut că va fi altfel.
p 14 WC jpg
Privește cerul!
Acolo, în cerul inimii, merită să fie rînduiți eroii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Dorințe, vocații, voințe și realități
În orice caz, una dintre concluzii ar fi și că întotdeauna e bine să fii foarte atent la ceea ce-ți dorești.
p 10 Facultatea de Drept WC jpg
Vocație
Uneori, așa e, prea tîrziu. Dar este vorba, pînă la urmă, de misterul vieții, de farmecul ei, ar zice unii, de pariul care este ea însăși, ar zice alții. E viața.
p 11 Cabana Podragu WC jpg
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? Gunoier. Trebuie să recunosc că rima cu rentier.
p 12 sus jpg
Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai
Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer.

Adevarul.ro

image
Augustin Viziru a dezvăluit cu cine l-a înșelat Oana Mareș: „Tu ai putea să ai ceva sexual cu el?”
Augustin Viziru a mărturisit că nu a fost „ușă de biserică” în timpul mariajului cu Oana Mareș alături de care a fost vreme de 11 ani.
image
A murit tânărul aflat în comă de două luni de la o durere de măsea
Ionuț Marian Călărău, care a stat în comă aproape două luni după ce a ajuns la spital cu o durere de măsea, a murit în spital. Anunțul a fost făcut pe rețelele sociale de familie și prieteni.
image
Fetiță de 11 ani, filmată în timp ce întreținea relații sexuale cu un elev de liceu. Imaginile au ajuns la colegi
O minoră de 11 ani, elevă în clasa a V-a la o școală din Cluj, a fost filmată în timp ce întreținea relații sexuale cu un elev de liceu. Filmările realizate în vacanța școlară au fost distribuite colegilor.

HIstoria.ro

image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.
image
Aventurile lui Landolfo Rufolo, un bancher medieval imaginat de Boccaccio
Deşi Landolfo este un personaj fictiv, numele familiei este cât se poate de real, Rufolo fiind, pe la 1280, una dintre cele mai bogate familii din sudul Italiei.