Ce citim cînd plecăm de acasă?

Andra NICULA
Publicat în Dilema Veche nr. 817 din 17-23 octombrie 2019
Ce citim cînd plecăm de acasă? jpeg

Cînd eram la liceu, citeam aproape oriunde și oricînd. Pe bancă – o carte sub carte, sub bancă – cu cartea ușor îndoită, în timpul orelor de istorie (îmi pare rău, doamnă profesoară!) sau cînd refuzam să merg la orele de sport și rămîneam în clasă cu colegii care aveau scutire. Mă instalam comod în bancă, deschideam cartea și citeam. Noaptea, înainte de culcare, dădeam mirosul de hîrtie proaspăt tipărită pe un mp4 pe care-l primisem cadou și pe care îl foloseam ca e-reader. Imaginați-vă un dispozitiv cu un ecran cu o diagonală de trei inci pe care citeam, în neștire, cărțile Rodicăi Ojog-Brașoveanu. Eram fascinată.

De la cărți citite pe ascuns și ecrane care aveau să mă transforme în personajul eponim din romanul lui Mircea Eliade – adolescentul miop – am trecut la a deschide cartea sau Kindle-ul imediat ce ieșeam din bloc. Citeam pe stradă și în mijloacele de transport aproape zilnic. Într-o zi, cu nasul în carte și cu căștile în urechi, m-am trezit cu piciorul într-o gaură acoperită cu bitum pe care niște domni abia ce o aranjaseră frumos, iar altă dată am fost atît de mult ancorată într-o poveste de dragoste încît, în drumul spre cinema, am ratat stația de metrou la care trebuia să cobor.

Lecturile care odinioară erau considerate intime și despre care se discuta doar în cercuri restrînse, cu pagini pe care le subliniai atent în liniștea casei tale, au ajuns să fie împărtășite cu străinii din orice mijloc de transport în comun. Acum te poți zgîi, ca un copil la o jucărie pe care nu o are, la cărțile fizice sau la ecranele e-reader-elor ale celor care stau în preajma ta și citesc, stingheri sau nu. 

Așa am început, ca un mic voyeur, să observ (conștient și asumat de data asta) ce cărți citeau cei din jurul meu. Cu riscul de a părea o ciudată care se contorsiona ca să vadă ce aveau vecinii mei de scaun din metrou, am decis că este momentul prielnic ca pe drumul meu dinspre casă înspre birou să încep o listă cu lecturi de metrou.

Și pentru că nu strîngeam suficient de mult material pentru listele mele, am schimbat traseul. Drumul meu spre birou a ajuns pe o rută ocolitoare, doar ca să-mi servesc scopul. Aveam și zile în care, ca să găsesc mai multe cărți, mă plimbam prin metrou de la un capăt la altul, cu privirile domnilor de la pază îndreptate către mine. Mă opream lîngă un „inculpat“, încercam, subtil, să observ ce citește, apoi mergeam mai departe. Dacă îmi permitea momentul, făceam o mică analiză a cititorului. Ce citeau doamnele, ce citeau domnii? Le era distrasă atenția în timp ce citeau sau erau prinși în poveste pînă coborau din metrou? Zîmbeau cînd citeau? Se încruntau? De cele mai multe ori, cititorii nu se pierdeau decît în poveste și ignorau cu desăvîrșire tot ce se întîmpla în jurul lor. Mă bucuram cînd vedeam că sîntem mulți cei care preferă titlurile lui Murakami sau că băieții drăguți stau și ei cu nasul în cărți. 

Așadar, ce citim cînd plecăm de acasă? Cărți care nu au multe pagini și eventual au și subiecte ușor de abordat, sau dimpotrivă, cărți pe care nu le-am lăsa din mînă indiferent de greutatea lor, fizică sau literară? Am ochit de la cărți scrise de psihoterapeuți (Minciuni pe canapea, Irvin Yalom) la romane de debut (Proiectul Rosie, Graeme Simsion, Sharp Objects, Gillian Flynn), romane clasice (La răscruce de vînturi, Emily Brontë, 1984, George Orwell), chiar și jurnale (Jurnalul Annei Frank, Jurnalul 1935-1944, Mihail Sebastian) și literatură contemporană (Cronica păsării-arc, Haruki Murakami, Fiica ascunsă, Elena Ferrante, Domnul Ibrahim și florile din Coran, Éric-Emmanuel Schmitt, Eleganța ariciului, Muriel Barbery).

Într-o mini-excursie pe plaja din Vama Veche, am repetat procesul. Pe cearceaful vecinilor din fața mea am zărit două cărți. Una dintre ele era scrisă de autorul pe care îl adoram pe la 14-15 ani și care mi-a și creat o legătură specială cu profesoara mea de română din clasa a IX-a. Am descoperit, spre surprinderea mea, că nu aveau cu mult mai mulți ani decît aveam eu atunci cînd l-am descoperit pe Cioran. M-am bucurat și am plecat într-o plimbare pe plajă ca să mai descopăr și alte titluri. 

În ciuda gălăgiei din jur și a faptului că uneori trebuie să te întrerupi din lectură ca să-ți faci loc printre necunoscuți, în ciuda momentelor în care cuvintele deocheate dintr-o lectură de, să zicem, Miller sau Bukowski te obligă să te ridici ca să nu îi lași pe vecinii tăi de scaun să arunce un ochi fix pe rîndurile ușor obscene, lectura în metrou sau alte locuri publice este o dublă evadare. O dată – din spațiul tău de rutină, de lîngă veioză și de sub pătură, iar a doua oară – în povestea care te poartă, de cele mai multe ori, departe de tot.

Voi ce citiți cînd plecați de acasă? 

Andra Nicula este social media manager. 

Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet
p 13 foto Alex Galmeanu jpg
image png
Despre dinozauri şi mamifere conectate (şi tatuate)
De pe margine, cei care privesc melancolic şi neputincios sînt doar dinozaurii.
image png
30 de ani mai tîrziu
Mă atrag tîrgurile cu vechituri într-un fel de neînțeles.
WhatsApp Image 2023 11 22 at 10 28 30 jpeg
Ceea ce nu poate reda o fotografie
Și cît de greu ar fi azi să-ți imaginezi încarnarea unei legături printr-un tom de hîrtie?
image png
image png
Schiță pentru o etică a recunoștinței
Gratitudinea e o recunoaștere a felului misterios în care ni se întîmplă binele.
image png
Recunoștința, darul „învățăceilor”
Ceea ce primesc eu de la „învațăceii” mei este extrem de prețios.

Adevarul.ro

image
Criticile unui american îndrăgostit de România. „Acele creaturi cretacice cred că mai trăim sub Ceaușescu“ VIDEO
Un american a povestit pe YouTube lucrurile care le detestă la țara sa adoptivă, România. Totuși, el susține că se simte bine aici și că este îndrăgostit de România, dar nu poate închide ochii la unele probleme.
image
Dr.Vlad Ciurea, despre un obicei banal care poate ucide: „Este adevărat, mai ales dacă persoana este și hipertensivă”
Deși la prima vedere poate părea inofensivă, o ceartă între două persoane se poate încheia tragic. Emoțiile puternice și furia creează condițiile propice unei afecțiuni, care, în unele cazuri, poate fi fatală.
image
Motivele pentru care România are apartamente nelocuite. „Nu ține de vreo criză imobiliară“
Tot mai multe locuințe sunt nelocuite în marile orașe ale României, deși criza imobiliară despre care vorbesc mulți nu a sosit, cel puțin deocamdată. La mijloc ar fi vorba despre alte fenomene.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic