Ce a citit Europa
● Chişinău nu apare prea des printre titlurile presei europene. E capitala unei ţări mici şi sărace, de la periferia Europei, unde nu se întîmplă niciodată ceva cu adevărat important pentru "centru". Şi totuşi, de ce, de mai bine de o săptămînă, acest oraş şi această ţară sînt atît de prezente în presa occidentală? Pentru că "moştenirea grea" a lui Stalin, dar şi coliziunea dintre comuniştii locali, experimentaţi falsificatori ai alegerilor, şi tînăra generaţie au o relevanţă care depăşeşte graniţele ţării " spune Michael Stürmer în Frankfurter Allgemeine, într-un comentariu din 10 aprilie. Ziarul a urmărit prin articole zilnice " ştiri şi corespondenţe " evoluţia situaţiei. De la "Moldova se întoarce la comunism" pînă la "Greaua moştenire a lui Stalin". Central în toate aceste articole e că alegerile din Moldova nu au fost libere şi corecte. Le Monde a avut nu unul, ci doi envoyés spéciaux la Chişinău. Şi asta încă din prima zi a revoltei, aşa că cititorii celui mai important ziar de ştiri internaţionale din Franţa au putut urmări în detaliu evoluţia. În corespondenţele lor, Antonin Sabot şi Alexandre Billette au vorbit cu participanţii la mitinguri, cu reprezentanţi ai forţelor de ordine, au găsit surse în Ministerul de Externe care le-au vorbit despre implicarea României, au stat de vorbă cu lideri ai opoziţiei şi cu analişti politici. Ei au scris despre atmosfera de pe străzi şi despre aşteptările oamenilor politici, au transcris sloganuri şi au transmis imagini de la revolte. L’Humanité, care încă din prima zi de după alegeri s-a grăbit să anunţe "o victorie zdrobitoare a comuniştilor", a revenit, cîteva zile mai tîrziu, cu informaţii despre "revolte". Huliganii naţionalişti s-ar afla în spatele violenţelor din capitala Republicii Moldova " explică ziarul comunist L’Humanité, citînd presa rusă. "Cine se află în spatele revoltelor de la Chişinău?" " se întreabă, de pildă, Ross
