Cazul scriitorului şi politicianului Mile Budak

Tihomir PONOS
Publicat în Dilema Veche nr. 102 din 5 Ian 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Mile Budak, scriitor şi politician născut în 1889 în Croaţia, a studiat istoria şi geografia la Universitatea din Zagreb, a absolvit şi Facultatea de Drept la cîţiva ani după primul război mondial. Înainte de război, el a devenit preşedintele organizaţiei studenţeşti ale cărei principii se bazau pe învăţăturile lui Ante Starcevici, politician croat cunoscut drept "părintele naţiunii". După ce a absolvit facultatea, Budak a intrat în echipa avocatului Ante Pavelici, poglavnik al mişcării ustaşe şi conducător al Statului Independent Croat, proclamat de Hitler şi Mussolini în aprilie 1941. În timpul primului război mondial, Budak a fost rănit şi capturat în Serbia, petrecînd o lungă perioadă în detenţie. Punctul nevralgic al vieţii sale a fost însă momentul în care poliţia a încercat să îl asasineze la Zagreb, în iunie 1932. După acest eveniment, a devenit extrem de radical: dezgustul său s-a manifestat nu numai împotriva opresiunii elitei politice şi militare sîrbe, ci şi împotriva poporului sîrb. Pe 10 aprilie 1941, după atacarea Iugoslaviei de către Axă, este proclamat Statul Independent Croat, iar ustaşii - membri organizaţiei revoluţionare croate - preiau puterea. La şase zile după acest eveniment, Mile Budak a devenit ministrul Cultelor şi Învăţămîntului. Pe parcursul a patru luni, el a ţinut cuvîntări prin toată ţara, speech-uri extrem de şoviniste, îndemnînd în mod deschis la atrocităţi împotriva sîrbilor. Pe 4 iunie 1941, a aprobat legea rasistă referitoare la protecţia culturii naţionale a poporului croat. În scurt timp, Budak a devenit unul dintre cei mai puternici şi mai activi membri ai Guvernului ustaş. În spatele tuturor acestor lucruri însă, Ante Pavelici nu a avut niciodată încredere deplină în el. În Statul Independent Croat, Budak a fost primit cu căldură şi a devenit artist al poporului şi cel mai de seamă scriitor, fiind numit de către Pavelici membru al Academiei Croate de Ştiinţă şi Artă. Romanul său Ognjiste a fost pus în scenă la Teatrul Naţional din Zagreb şi la Volkstheater din Viena. Cu toate acestea, marele romancier croat Miroslav Krleza l-a caracterizat pe Budak drept un "ministrul al Culturii cu o mitralieră", iar sculptorul Ivan Mestrovici a fost încarcerat timp de cîteva luni pentru că a avut îndrăzneala să meargă la Zagreb spre a-i cere lui Budak un paşaport. În noiembrie 1941, Budak a devenit ambasador la Berlin, post ocupat pînă în aprilie 1943, cînd a fost numit ministru al Afacerilor Externe. După numai 8 luni, Budak a demisionat din funcţia de ministru pentru că nu a putut fi de acord cu atitudinea pozitivă pe care o avea Pavelici faţă de nemţi după capitularea Italiei, respectiv, faţă de controlul militar german asupra estului coastei Mării Adriatice. Budak, care se temea totuşi de Pavelici, a încercat să-i justifice în public acţiunile politice, inclusiv tratatele de la Roma dintre ISC şi Italia din mai 1941, documente dezastruoase pentru popularitatea regimului ustaş în rîndurile croaţilor, avînd în vedere că aceştia cedaseră aproape toată partea estică a coastei Adriaticii (Dalmaţia), Italiei. Interpretarea unanimă a acestui fapt este că, în încercarea sa de a fi în graţiile lui Pavelici, Budak a avut o atitudine extrem de radicală şi rasistă. În orice caz, ca membru influent al regimului ustaş, mai ales în primele luni în care au fost comise nenumărate masacre împotriva sîrbilor, Budak a fost un important conducător al regimului barbar ustaş. După demisia din postul ministerial, Budak a deţinut o poziţie de prim rang, dar, în realitate, influenţa sa a avut un rol secundar: şi-a păstrat poziţia în Consiliul doglavnicilor, dar acesta funcţiona doar ocazional şi avea un rol strict consultativ. Spre sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, Budak împreună cu mulţi alţi membri ai regimului ustaş, forţe militare şi civili, au fugit în Austria. A fost însă capturat de armata britanică şi trimis înapoi în Iugoslavia unde a fost judecat, condamnat la moarte şi spînzurat pe 7 iunie 1945. Deşi orice tribunal l-ar fi condamnat pe Budak pentru rolul pe care l-a avut ca membru al mişcării ustaşe, faptul că acesta a fost judecat imediat după război şi după stabilirea regimului comunist în Iugoslavia, nu a fost în avantajul lui. În alte condiţii ar fi putut evita condamnarea la moarte. În ultimele 4 decenii şi jumătate, Budak a fost scos din literatura croată ca scriitor; însă, după alegerile libere din 1990, cariera sa literară a primit o a doua şansă. Primăriile unor oraşe croate au dat numele lui unor străzi, fapt care i-a scandalizat pe democraţii şi antifasciştii croaţi. Aceştia nu s-au opus publicării operei sale literare (deşi erau multe dileme legate de valoarea ei), ci s-au împotrivit reabilitării lui politice - nu vroiau ca publicul să uite că Budak a fost un şovinist, un rasist şi un fascist. Budak a revenit aşadar în viaţa publică croată într-un mod nedorit şi neaşteptat. De ce Budak? Un posibil răspuns ar fi că reputaţia lui de scriitor şi intelectual a fost folosită ca un alibi în încercarea de reabilitare parţială a moştenirii ustaşe. Promovarea lui Budak ca scriitor a servit ca un fel de "intrare pe uşa din spate" a moştenirii ustaşe în viaţa politică şi în societatea croată. Unii politicieni de dreapta au încurajat acest lucru, în timp ce reprezentanţii de stînga, inclusiv membri ai Guvernului din 2000-2003, nu au avut îndeajuns de mult curaj să-i înfrunte pe revizionişti. Interesant este că o confruntare a revizioniştilor a avut loc abia după schimbarea Guvernului în decembrie 2003, cînd puterea a fost cîştigată de centru-dreapta. În august 2004, un croat care locuieşte în Canada a dezvelit o placă memorială în locul de naştere al lui Mile Budak. Acest fapt a scandalizat opinia publică şi mass-media care, aproape unanim, au condamnat această decizie. Guvernul a împărtăşit punctul lor de vedere, dar s-a găsit în faţa imposibilităţii de a lua o măsură legală - montarea unei plăci comemorative nu necesită aprobare din partea autorităţilor statului. La numai patru zile după acest eveniment, într-o şedinţă urgentă de Guvern, s-a decis ca plăcile memoriale Mile Budak din Sv. Rok şi cea a lui Jure Fracetici din Slunj, alt ustaş cunoscut, să fie date jos. Guvernul a adus în această decizie ca argument legal Constituţia croată. Poliţia a demontat plăcile memoriale, iar Guvernul a indus publicului o nouă atitudine faţă de cei care, de obicei, sînt caracterizaţi drept "nostalgici ustaşi". După august 2004, toate străzile care purtau numele lui Budak au fost redenumite ca urmare a dispoziţiilor Guvernului către autorităţile locale. De atunci au mai existat cîteva încercări de a monta plăci memoriale, dar poliţia a luat atitudine în doar cîteva ore. Mile Budak, scriitor şi una dintre cele mai importante şi mai interesante figuri ale mişcării ustaşe, a redevenit o parte din istorie.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Exerciţiul Eagle Meda 23, organizat de Ministerul Apărării Naţionale, în localitatea Smârdan, judeţul Galaţi. FOTO Inquam Photos / George Calin
Ce șanse ar avea UE dacă ar trebui să înfrunte Rusia fără susținere americană. General: „Să facem un calcul simplu și vom înțelege”
Într-un moment în care în Europa există temeri serioase că SUA se va implica tot mai puțin în NATO, generalul (r) Virgil Bălăceanu explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, ce ar trebui să facă Uniunea Europeană pentru a se asigura că nu va fi nevoită să înfrunte Rusia.
vacarescu
Istoria zilei 17 februarie: Ziua în care s-a stins din viață marea scriitoare Elena Văcărescu
Pe 17 februarie s-a stins din viață celebra scriitoare Elena Văcărescu, și se naște legendarul baschetbalist american, Michael Jordan.
japonia ceai istock jpg
Ce fel de ceai beau japonezii după masă pentru a avea o digestie mai bună. Se vor simți în formă indiferent de ce au consumat
În cultura japoneză, alimentația este considerată nu doar o necesitate fiziologică, ci și o artă, cu un impact profund asupra sănătății fizice și mentale.
Caine salvat Foto ISU Hunedoara jpg
Scene emoționante pe malul unui râu din Hunedoara: un câine a fost salvat din apele înghețate
Pompierii au salvat viața unui câine care rămăsese blocat în apele aproape înghețate ale râului Jiul de vest, în Lupeni, după ce un localnic a văzut animalul aflat în pericol și a sunat la 112.
cluj masina electrica. foto arobs
În cât timp se strică bateria, cea mai costisitoare piesă la o mașină electrică. Sfaturi pentru întreținerea acesteia
Publicațiile de specialitate americane dar și studiile auto indică faptul că, în medie, viața unei baterii de mașină electrică depășește un deceniu. Evident, contează foarte mult condițiile în care este ținută și mediul în care este folosită. Schimbarea bateriei nu este rentabilă.
grecia agricultura/FOTO:X
Cât de grave sunt efectele pesticidelor asupra naturii. Riscăm o nouă extincție, avertizează specialiștii
Un nou studiu arată că utilizarea pesticidelor provoacă efecte devastatoare asupra biodiversității.
cuptor aragaz adobestock jpg
Truc eficient pentru curățarea geamului cuptorului fără efort și zgârieturi. Soluția naturală care îndepărtează toată grăsimea arsă
Anumite locuri din casă sunt mult mai greu de curățat decât ar părea la prima vedere, iar în această categorie intră și cuptorul. Acesta se murdărește destul de ușor, mai ales dacă îl folosim constant.
Abgar Baltazar   Tarani jpg
Crima care i-a șocat pe contemporani: Primar măcelărit ore în șir și lăsat să putrezească pe uliță
Acum 132 de ani, în postul Crăciunului, avea loc una dintre cele groaznice răzbunări țărănești asupra autorităților locale. Oamenii sărăciți de arendași simțeau că le-a ajuns cuțitul la os. A fost nevoie de câteva insulte și o atitudine impertinentă pentru crima secolului.
sida banane
Persoanele cu HIV/SIDA din cohorta 1987-1995 își vor recăpăta drepturile suspendate. Mulți renunțau la tratament pentru a nu pierde pensia
Modificarea criteriilor de încadrare în grade de invaliditate, anunțată astăzi de Ministerul Muncii, le dă persoanelor cu HIV/SIDA din cohorta 1987-1995, care și-au pierdut dreptul la pensie, posibilitatea să-și recapete acest drept. Modificări sunt și în privința persoanelor infectate după 1995.