Căutări în singurătatea loială a bătrînului

Larisa VASILE
Publicat în Dilema Veche nr. 880 din 18 - 24 februarie 2021
Căutări în singurătatea loială a bătrînului jpeg

A╚Ö putea merge la nesf├«r╚Öit pe un fir imaginar, unde singur─âtatea b─âtr├«nului poet este mereu ╚Öi mereu tulburat─â de un copil care abia descoper─â cuvinte ╚Öi ├«n╚Ťelesuri. M-am mirat de p─âl─âria lui de pai devenit─â laitmotiv pentru locuitorii Jimboliei ├«n momentul desc─âlec─ârii lui la grani╚Ťa de vest? Sau poate de geanta mare, de piele, ├«n care-╚Öi purta cuvintele a╚Öezate pe foile ├«ntotdeauna fidele ╚Öi pure confidente? Sau poate era chiar perioada c├«nd ├«i fuma pipa lui Magritte ├«n versuri ╚Öi eu m─â holbam insistent. Poate c─â strategiile culturale preg─âtite pentru micul ora╚Ö de grani╚Ť─â ├«i amestecau g├«ndurile. Poate c─â am auzit oamenii strig├«ndu-l Petre, Pedro, Don Pedro, Don Pedro Pedrino, Petric─â. S─â fi tras cu urechea la discu╚Ťiile adul╚Ťilor, aparent rigide, printre care se afla ╚Öi el?

Singurul aspect ancorat ├«n realitate a fost drumul cas─â ÔÇô ╚Öcoal─â primar─â ╚Öi invers pe care-l parcurgeam cu aceia╚Öi pa╚Öi m─ârun╚Ťi ╚Öi nesiguri, zi de zi, ├«n cele trei anotimpuri, mai mult sau mai pu╚Ťin bl├«nde cu mine. Diminea╚Ťa, un drum de cincisprezece minute cu diferite dimensiuni temporale, trasee limitate de geometria perfect─â a ora╚Öului ╚Öi multiple opriri nevinovate la pr├«nz. Treceam, ╚Öi aveam s─â con╚Ötientizez mai t├«rziu, pe l├«ng─â Funda╚Ťia cultural─â rom├óno-german─â ╚Öi, totodat─â, locuin╚Ťa lui Petre Stoica, iar la cap─âtul drumului intram ├«n imensa curte a ╚Öcolii, care va deveni la scurt timp comun─â cu cea a Muzeului Presei ÔÇ×Sever BocuÔÇŁ.

Port ghimpele vinov─â╚Ťiei, o dojan─â pentru memoria care n-a p─âstrat nici m─âcar o fr├«ntur─â din imaginea lui Petre Stoica, scriitorul pe care negre╚Öit l-am ├«nt├«lnit de-a lungul str─âzii Lorena sau ├«n curtea ╚Öcolii preg─âtind meticulos viitorul spa╚Ťiu muzeal.

A trecut de atunci mult timp p├«n─â s─â descop─âr constructorul de strofe asimetrice, de cuvinte gazet─âre╚Öti sau constructorul de institu╚Ťii care ├«l vor purta viu pe umerii noilor genera╚Ťii. Acum pot s─â-i simt prezen╚Ťa ├«n tot ceea ce a l─âsat mo╚Ötenire spa╚Ťiului cultural pe care l-a ├«nchegat timp de paisprezece ani ÔÇô Simbolia, parte din Banatul copil─âriei lui, dar ╚Öi a istoriei literaturii mereu ├«nfometat─â.

A╚Öa cum orice regret se poate estompa dac─â g─âsim solu╚Ťii de remediere, am pornit la drum cu ├«ncerc─âri naive, ├«ncerc─âri cu nuan╚Ťe (poate) superficiale ├«n paginile lucr─ârilor de licen╚Ť─â ╚Öi diserta╚Ťie. Dar n-am renun╚Ťat.

p10 jos ib jpg jpeg

Anacronic, într-o vie poezie

Petre Stoica, cel care a scris despre obiecte ├«mbibate ├«n animism, ├«ntr-un stil pe care l-a cultivat de-a lungul timpului ╚Öi l-a iubit, devine subiectul unei cercet─âri ample, o monografie a omului, poetului, publicistului, traduc─âtorului ╚Öi bibliofilului. ╚śi un ├«mp─âtimit colec╚Ťionar de pres─â. A fost ╚Öi r─âm├«ne poet al lucrurilor, al faptelor, al cotidianului, care a crescut ├«n gr─âdina lui A.E. Baconsky.

Cu o not─â informativ─â, recurg la o scurt─â prezentare wikipedian─â: n─âscut la 15 februarie 1931 ├«n Peciu Nou, termin─â liceul la Timi╚Öoara, ca mai apoi s─â urmeze drumul spre Capital─â pentru a studia ├«n cadrul Facult─â╚Ťii de Litere. Accept─â postul de corector la ESPLA ╚Öi devine t├«n─ârul poet cu debutul ├«n revistele Steaua ╚Öi T├«n─ârul scriitor. Tr─âie╚Öte boema anilor ╩╝50 cu tovar─â╚Öi precum Nichita St─ânescu, Modest Morariu, Grigore Hagiu, Matei C─âlinescu, Anghel Dumbr─âveanu, Cezar Baltag, Mircea Iv─ânescu, Nicolae Breban. Dup─â ani ├«n care a fost corector, redactor, traduc─âtor, scriitor, gazetar, iubitor de vechi, a ales s─â renun╚Ťe la agita╚Ťia Capitalei ├«n favoarea unui ora╚Ö de grani╚Ť─â c─âruia s─â-i resuscite via╚Ťa cultural─â.

Timp de paisprezece ani, p├«n─â la plecarea sa ├«ntr-o vie poezie, a ├«nfiin╚Ťat ╚Öi ├«ngrijit Funda╚Ťia cultural─â rom├óno-german─â care-i poart─â numele, o cafenea literar─â, a organizat evenimente de tot soiul, dar a ╚Öi publicat alte volume de poezie sau articole ├«n diferite ziare. Iar visul lui, pe care n-avea curajul nici m─âcar s─â-l rosteasc─â, ci ├«l purta ├«n imagina╚Ťie ca pe un g├«nd intim ╚Öi ru╚Öinos, a prins via╚Ť─â ├«n 2007: ├«nfiin╚Ťarea Muzeului Presei ÔÇ×Sever BocuÔÇŁ. Un spa╚Ťiu pr─âfuit de comorile pe care le-a agonisit ├«n ani ╚Öi apoi a fost luminat de poet ╚Öi de oamenii care i-au trecut ╚Öi ├«nc─â ├«i trec pragul.

Nu c─â o funda╚Ťie cultural─â rom├óno-german─â ar fi ceva cu totul nemaiv─âzut, dar faptul c─â Petre Stoica era ╚Öi administrator, pre╚Öedinte, secretar─â, dar ╚Öi gr─âdinar sau femeie de serviciu, la o v├«rst─â la care trebuia s─â-╚Öi odihneasc─â g├«ndurile, tocmai acest lucru o face s─â fie ie╚Öit─â din comun. O institu╚Ťie f─âr─â angaja╚Ťi, cu scopul de a redescoperi valorile culturale, spirituale germane ╚Öi rom├óne din Banat ╚Öi a le promova prin intermediul evenimentelor organizate de marele poet. Funda╚Ťia g─âzduia evenimente culturale, ├«nt├«lniri ╚Öi expozi╚Ťii de mare amploare, acolo, printre rafturile cu mii de c─âr╚Ťi colec╚Ťionate ├«ntr-o via╚Ť─â de om ╚Öi aduse din Bucure╚Öti.

├Än vara anului 2003, Petre Stoica inaugureaz─â la Jimbolia Cafeneaua literar─â ÔÇ×ApunakeÔÇŁ, numele unui personaj ├«ndr─âgit din care recita cu mult─â pasiune ├«n anii studen╚Ťiei. Cafeneaua literar─â era o mai veche obsesie care a avut un succes r─âsun─âtor la scurt timp de la inaugurare, devenind punct de atrac╚Ťie. Aici se organizau lans─âri de carte, cenacluri literare, expozi╚Ťii, ├«nt├«lniri pentru oamenii care ├«mp─ârt─â╚Öeau opinii ╚Öi iubeau cuv├«ntul. Oameni care descopereau ora╚Öul Jimbolia ╚Öi istoria lui.

Muzeul Presei ├«╚Öi deschide por╚Ťile ├«n 2007, cu doi ani ├«nainte de plecarea lui Petre Stoica cu totul ├«n poezie. Un spa╚Ťiu care a╚Öaz─â pe acelea╚Öi rafturi, f─âr─â vreo confruntare de statut, presa de pe teritoriul Rom├óniei ╚Öi presa diasporei, indiferent de limb─â. ÔÇ×Presa╚Ťi de o realitate tot mai gr─âbit─â, captivi ai unui imperiu mediatic tot mai afundat ├«n robia senza╚Ťionalului efemer, v─â invit─âm s─â punem ├«mpreun─â piatra unghiular─â ╚Öi de temelie a unei institu╚Ťii ce a construit o lume ├«n adev─âr ╚Öi responsabilitateÔÇŁ, afirm─â Petre Stoica ├«n ziua inaugur─ârii, privind deopotriv─â spre reprezentan╚Ťii mass-media, c├«t ╚Öi spre ceilal╚Ťi devoratori de ╚Ötiri.

Muzeul Presei a fost un proiect care s-a m─âsurat ├«n luni de munc─â ╚Öi zeci de planuri schimbate, toate sub meticulozitatea poetului; ├«nt├«lniri cu arhitecta Mihaela ╚śchiopu, planuri cu primarul ora╚Öului, schi╚Ťe cu t├«mplarii, c─âutarea altor obiecte vechi, logistica ziarelor ╚Öi s─â nu mai vorbim de interminabilii pa╚Öi birocratici. Dar iat─â c─â, ├«n pofida parcursului anevoios, poetul a l─âsat ÔÇ×un munte de valoriÔÇŁ unui ora╚Ö ├«n care, la v├«rsta senectu╚Ťii, a electrizat via╚Ťa cultural─â, devenind amfitrionul Jimboliei.

Petre Stoica, protagonist ├«ntr-o via╚Ťa demn─â de roman circular, unde traseul ini╚Ťial devine ╚Öi ultimul, a tr─âit mereu anacronic. Volumele de poezii s├«nt m─ârturiile trecerii poetului prin temporalitate ╚Öi spa╚Ťialitate, unde locul i-a definit statutul poetic. Ca un nomad, a ales alte ╚Öi alte c─âr─âri, dar toate au devenit simboluri ale lumii pe care a l─âsat-o ├«ncle╚Ötat─â ├«n cuvinte. De-a lungul timpului, a tras dup─â el umbra locurilor, a oamenilor ╚Öi a lucrurilor ÔÇô o umbr─â pe care a purtat-o cu aten╚Ťie ╚Öi a transpus-o meticulos ├«n versuri.

Stilul poeziei lui ├«╚Öi are originile ├«n solemnitatea cuget─ârii vie╚Ťii ca un spectacol, transformat adesea ├«n banalul existen╚Ťial. A supravie╚Ťuit prin m─ârturisirea trecutului ╚Öi a prezentului, folosindu-se de cuv├«ntul izvor├«t din cotidian: mirosul pr─âjiturii cu mac, calendare ilustrate, cresc─âtoria de iepuri, m─ârarul, iarba ├«n mi╚Öcare, dansul stropilor de ploaie. C├«te ╚Öi mai c├«te fire de banal.

Despre poetul ╚Öi poetica sa, criticul Alexandru Cistelecan consemna: ÔÇ×Amestec de ironie bonom─â ╚Öi sentimentalism, de candoare ╚Öi blazare, intuind miracolul, dar parodiindu-l ├«n acela╚Öi gest, poetica lui Petre Stoica s-a dovedit, cu tot aerul s─âu inofensiv, una dintre cele mai fertile ├«n spa╚Ťiul poeziei noastre contemporane, principiile sale reactiv├«nd cu o mult mai mare eficien╚Ť─â dec├«t cele ale altor formule cotate la bursa criticii cu entuziasme nest├«njeniteÔÇŁ.

Ar putea fi cel mai mare poet postbelic. Am ├«mp─âr╚Ťit c├«ndva str─âzile, pe c├«nd nu ╚Ötiam c─â ora╚Öul Jimbolia a devenit modul lui de a tr─âi literatura, de a-╚Öi tr─âi c─âr╚Ťile, visul, dar ╚Öi somnul. M─â obsedeaz─â g├«ndul c─â numele lui ├«nc─â are nevoie de sus╚Ťinere intens─â. Pornesc pe urmele lui cu ├«ncrederea c─â voi toarce firul vie╚Ťii muritorilor precum Clothos ╚Öi nu voi ╚Ťese p├«nza Penelopei.

Larisa Vasile este masterand─â a Facult─â╚Ťii de ╚śtiin╚Ťe Politice, Filosofie ╚Öi ╚śtiin╚Ťe ale Comunic─ârii, Universitatea de Vest din Timi╚Öoara.

Foto: arhiva personal─â (sus), Ion Barbu (jos)

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.