Căsătoria - idealul unei relaţii complete

Raluca POPESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 492 din 18-24 iulie 2013
Căsătoria   idealul unei relaţii complete jpeg

Toate tipurile de discurs prezente ├«n societate ÔÇô de la actorii politici, mass-media ┼či activi┼čti, la speciali┼čti ÔÇô depl├«ng erodarea institu┼úiei c─âs─âtoriei ┼či a familiei ├«n general. Op┼úiunile conflictuale cu care se confrunt─â indivizii contemporani fac tot mai dificil un parteneriat de durat─â. C─âs─âtoria nu mai este considerat─â necesar─â pentru via┼úa ├«n cuplu. Credin┼úa ├«n c─âs─âtorie ca un angajament pe via┼ú─â a fost zdruncinat─â: tot mai multe cupluri, chiar legal constituite, aleg s─â se despart─â. Dorin┼úa realiz─ârii profesionale ┼či l─ârgirea oportunit─â┼úilor de timp liber au generat op┼úiuni de via┼ú─â care nu iau ├«n calcul prezen┼úa copiilor. C─âs─âtoriile ├«ntre cuplurile LGBT, posibile ├«n tot mai multe ┼ú─âri, s├«nt o dovad─â a acestor schimb─âri radicale de perspectiv─â, mai ales la nivel politic. Anchetele interna┼úionale longitudinale relev─â ca tendin┼ú─â general─â, ├«n spa┼úiul occidental, o valorizare mai sc─âzut─â a c─âs─âtoriei ┼či a copiilor, o mai mare acceptare a coabit─ârii ┼či a divor┼úului, o toleran┼ú─â mai ridicat─â fa┼ú─â de comportamente sexuale premaritale sau ocazionale, o trecere c─âtre roluri de gen asem─ân─âtoare ┼či egalitare.

Tot mai mul┼úi indivizi nu se c─âs─âtoresc sau am├«n─â momentul c─âs─âtoriei. Nup┼úialitatea este ├«ntr-o sc─âdere continu─â ├«n toate ┼ú─ârile Europei, cu o medie pe toate cele 27 de ┼ú─âri ale Uniunii Europene de numai 4 c─âs─âtorii la 1000 de locuitori, ├«n 2011. C─âs─âtoria se ├«ncheie rar ┼či t├«rziu: v├«rsta medie la prima c─âs─âtorie a dep─â┼čit 30 de ani.

Modelul nup┼úial rom├ónesc relev─â o mare stabilitate ├«n timp, ├«n ciuda schimb─ârilor inerente din ultimul secol, p─âstr├«ndu-se acelea┼či caracteristici fundamentale: o preferin┼ú─â ridicat─â pentru legalizarea rela┼úiei la v├«rste tinere ┼či o pondere sc─âzut─â a celibatului. Toate studiile demografice converg c─âtre acest model, de la cele clasice interna┼úionale, ale lui Hajnal, la cele clasice autohtone, ale lui Trebici, Retegan-┼×erbu, Balaci sau Ghe┼ú─âu. Rata nup┼úialit─â┼úii a fost ├«n mod constant printre cele mai ridicate la nivel european, v├«rsta medie la prima c─âs─âtorie ÔÇô printre cele mai sc─âzute, iar ponderea popula┼úiei nec─âs─âtorite ÔÇô printre cele mai reduse.

├Än 2012 se ├«nregistrau 5,1 c─âs─âtorii la 1000 de locuitori, o valoare peste media european─â, dar ├«n tendin┼ú─â descendent─â ├«n ultimii ani. V├«rsta medie la prima c─âs─âtorie era de 26,2 ani pentru femei ┼či 29,3 ani pentru b─ârba┼úi, ├«n 2011 ÔÇô de┼či ├«n cre┼čtere cu 4 ani fa┼ú─â de 1990, totu┼či sub media european─â. Mai mult, divor┼úialitatea din Rom├ónia se caracterizeaz─â printr-o mare stabilitate ├«n timp, av├«nd acelea┼či valori din anii 1960: aproximativ 1,5 divor┼úuri la 1000 de locuitori sau 1 divor┼ú la 5 c─âs─âtorii.

Previziunile pesimiste cu privire la dezintegrarea familiilor ┼či dispari┼úia c─âs─âtoriei ar trebui privite cu re┼úinere. Compara┼úiile nefavorabile dintre prezent ┼či trecut pot fi ├«n┼čel─âtoare. ├Än secolele trecute, rec─âs─âtoririle survenite ├«n urma decesului unuia dintre parteneri (situa┼úie destul de frecvent─â, mortalitatea fiind ridicat─â la vremea respectiv─â) s├«nt comparabile cu rec─âs─âtoririle survenite ast─âzi ├«n urma divor┼úului. Se estimeaz─â c─â durata medie a c─âsniciei din prezent nu este mult diferit─â fa┼ú─â de cea de acum un secol, numai c─â atunci ├«nceta prin decesul unuia dintre so┼úi sau prin separ─âri informale ne├«nregistrate, iar ast─âzi, mai mult prin divor┼ú.

┼×i compara┼úia privind frecven┼úa ├«ncheierii c─âs─âtoriilor ├«ntre trecut ┼či prezent poate fi suprinz─âtoare. La ├«nceputul secolului al XX-lea, ├«n Rom├ónia se ├«nregistrau 8,3 c─âs─âtorii la 1000 de locuitori, nivel pe care l-a atins ┼či recent (8,8 c─âs─âtorii la 1000 de locuitori, ├«n 2007). Cea mai ridicat─â nup┼úialitate a fost dup─â al Doilea R─âzboi Mondial, ├«n perioada 1946-1950, c├«nd a atins 11,2 c─âs─âtorii la 1000 de locuitori. De┼či evolu┼úia pe termen lung a fost descendent─â, sc─âderea s-a f─âcut lent, av├«nd chiar scurte perioade de reviriment, precum boom-ul din 2007.

Pe l├«ng─â schimb─ârile demografice, care, a┼ča cum am ar─âtat anterior, analizate obiectiv nu mai s├«nt la fel de alarmante, discursurile publice depl├«ng transform─ârile profunde la nivel valoric pe care le-a suferit c─âs─âtoria.

ÔÇ×Normalizarea situa┼úieiÔÇť prin c─âs─âtorie este ├«nv─â┼úat─â ├«n procesul de socializare ├«n cadrul familiei ┼či al grupului de apartenen┼ú─â. Mediul social exercit─â presiuni ├«n vederea c─âs─âtoriei, iar indivizii ajung s─â o interiorizeze ca pe o obliga┼úie de ÔÇ×a intra ├«n r├«nd cu lumeaÔÇť. C─âs─âtoria este considerat─â o ├«ncununare a iubirii ┼či o condi┼úie a realiz─ârii depline: conform anchetei interna┼úionale European Values Survey, a fi c─âs─âtorit sau a avea o rela┼úie de durat─â este o condi┼úie esen┼úial─â pentru a fi fericit ├«n via┼ú─â, pentru 76% dintre rom├óni.

Indivizii r─âm├«n ata┼ča┼úi de idealul unei rela┼úii ÔÇ×definitiveÔÇť, al unui destin comun, condi┼úie esen┼úial─â a ├«mplinirii personale. Exist─â o mitologie vast─â care confer─â c─âs─âtoriei o imagine armonioas─â ┼či static─â, atemporal─â, ┼či care ac┼úioneaz─â la fel de puternic ┼či ├«n prezent. Indivizii se c─âs─âtoresc cu ÔÇ×persoana potrivit─âÔÇť; partenerii s├«nt mereu aceia┼či ca la ├«nceput (nu se pot schimba); iubirea dintre so┼úi este necesar─â ┼či f─âr─â sf├«r┼čit; nevoile, g├«ndurile, fr─âm├«nt─ârile celuilalt s├«nt sim┼úite, cunoscute spontan ├«n virtutea acestei iubiri; cuplul ajunge mereu la consens; rela┼úia sexual─â merge de la sine; satisfac┼úia suprem─â vine odat─â cu apari┼úia copiilor.

Sistemul valoric clasic al c─âs─âtoriei este unul idealizant, ├«n care c─âs─âtoria are un statut unic, special ┼či este principala modalitate de autorealizare individual─â. Func┼úionarea sa e bazat─â pe renun┼úarea la identitatea proprie, pentru a construi o identitate comun─â cu cel─âlalt. E animat─â de idealuri romantice, dar fiecare partener are roluri clar delimitate, pe care trebuie s─â le ├«ndeplineasc─â.

De┼či dominant, acest sistem valoric nu mai este unanim. Se poate observa o evolu┼úie lent─â c─âtre credin┼úe maritale practice ┼či individualiste. C─âs─âtoria e considerat─â mai degrab─â ca o datorie impus─â de c─âtre societate ┼či mai pu┼úin ca un mijloc de ├«mplinire personal─â. Chiar dac─â aleg s─â se c─âs─âtoreasc─â, indivizii se raporteaz─â, la via┼úa de cuplu, diferit: ├«┼či p─âstreaz─â autonomia, iar rolurile domestice s├«nt flexibile. C─âs─âtoria este un parteneriat, un schimb echitabil pentru parteneri, care dureaz─â at├«ta timp c├«t le ofer─â suficiente satisfac┼úii, nu are calit─â┼úi de necesitate, ve┼čnicie ┼či unicitate. C─âs─âtoria nu are loc ├«ntre parteneri destina┼úi unul altuia, ├«ntre care armonia vine de la sine, ci ├«ntre parteneri care s-au ├«nt├«lnit mai mult sau mai pu┼úin ├«nt├«mpl─âtor, dar care continu─â s─â aleag─â s─â fie ├«mpreun─â, cu eforturile aferente de compatibilizare ┼či ├«n┼úelegere reciproc─â.

De┼či nu mai este singura form─â de convie┼úuire, c─âs─âtoria r─âm├«ne cea mai frecvent─â ├«n majoritatea societ─â┼úilor ┼či cu siguran┼ú─â ├«n ┼úara noastr─â. Pentru majoritatea rom├ónilor (80%) c─âs─âtoria continu─â s─â nu reprezinte o institu┼úie ├«nvechit─â. Mai mult, anchetele arat─â c─â cei c─âs─âtori┼úi s├«nt considera┼úi a fi mai ferici┼úi, de c─âtre majoritatea popula┼úiei, chiar ┼či de c─âtre cei nec─âs─âtori┼úi. C─âs─âtoria se bazeaz─â ├«n continuare pe un model romantic, ├«n care iubirea r─âm├«ne condi┼úia cea mai important─â. Totu┼či, iubirea trebuie completat─â cu solidaritatea partenerilor (├«ncredere, respect, sprijin ┼či ├«n┼úelegere reciproc─â, fidelitate), dar ┼či cu sprijin material (condi┼úii bune de locuit ┼či bani).

Popularitatea institu┼úiei c─âs─âtoriei, ├«n ciuda r─âsp├«ndirii modelelor alternative de convie┼úuire, poate fi privit─â la nivel simbolic drept o c─âut─âre a unei rela┼úii complete. Ea este ├«n continuare perceput─â de c─âtre majoritatea indivizilor ca av├«nd un statut unic, special ┼či ca fiind un mijloc de ├«mplinire personal─â. Dar, ├«n interior, nu mai este cadrul unei armonii depline ┼či al unor satisfac┼úii c├«┼čtigate spontan. Tot mai con┼čtien┼úi de faptul c─â adesea este conflictual─â cu dorin┼úele ┼či nevoile proprii, oamenii privesc c─âs─âtoria mai degrab─â ca pe un schimb: nu pragmatic, ci simbolic, expresiv. Idealurile romantice despre iubire ├«ncep s─â fie privite cu scepticism, dar c─âs─âtoria este perceput─â ├«n continuare ca fiind bazat─â pe reciprocitate, iar rolurile ┼či statusurile s├«nt tot mai flexibile ┼či egalitare.

Raluca Popescu este dr. ├«n sociologie, lector la Facultatea de Sociologie a Universit─â┼úii Bucure┼čti ┼či cercet─âtor ┼čtiin┼úific la Institutul de Cercetare a Calit─â┼úii Vie┼úii, Academia Rom├ón─â. Cea mai recent─â carte publicat─â: Introducere ├«n sociologia familiei. Familia rom├óneasc─â ├«n societatea contemporan─â, Polirom, 2009.

Foto: Silviu Gheţie

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.
Irina jpg
O strad─â doar a lor
Blocurile noi, plombe inestetice inserate ├«n aceast─â alveol─â cu aspect periurban, la r├«ndul ei ├«nglobat─â ├«ntr-un mare cartier de blocuri, ar fi contribuit la ÔÇ×cur─â╚ŤireaÔÇŁ zonei.
1024px Bruxelles   Commission Europ├ęenne Berlaymont (23191436909) jpg
Rom├ónia, la periferia UE? Da, dar al╚Ťii dau buzna afar─â
Faptul c─â euroscepticismul e (deocamdat─â?...) o afacere politic─â f─âr─â urm─âri, ├«n Rom├ónia, e confirmat de ultimele formule de guvernare din ╚Ťar─â.
p 14 sus Piazza del Popolo WC jpg1 jpg
Marginea lumii
E o senza╚Ťie greu de g─âsit ├«n alt─â parte, aceea c─â nimeni, niciodat─â, n-are ochii a╚Ťinti╚Ťi spre tine, ceea ce ├«╚Ťi las─â loc s─â faci ce vrei ╚Öi s─â fii cum e╚Öti.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ap─âr─ârii
Ne-am gîndit să abordăm chestiuni precum soarta, scopul și responsabilitatea artei în vreme de război.
p 10 C  Alba jpg
Art─â f─âr─â ad─âpost
Muzeele de art─â s-au obi╚Önuit cu dr├┤le de guerre care a ╚Öters din min╚Ťile tuturor iminen╚Ťa sau m─âcar posibilitatea unui r─âzboi real.
p 11 youtube jpg
Patru tablouri
Au fost furate peste 170.000 de mii piese de art─â f─âr─â ca trupele ÔÇ×eliberatoareÔÇť s─â intervin─â.
d15 Dan Perjovschi Anti War Drawings ┬ęNicolas Wefers 5 jpg
Make art, not war ÔÇô anchet─â
Dată fiind natura explicit grafică a unui conflict armat, am adresat trei întrebări cîtorva artiști care se ocupă cu imaginea: pictori, artiști vizuali, regizori de film, desenatori.
p 1 Carlos Alba jpg
Fragilitatea indestructibil─â a literei
Asta e proprietatea esen╚Ťial─â a c─âr╚Ťilor: opresc ├«n corpul lor corpurile mor╚Ťii.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.