C─âr╚Ťi de dat mai departe

Sanda CORDO┼×
Publicat în Dilema Veche nr. 330 din 10-16 iunie 2010
C─âr╚Ťi de dat mai departe jpeg

De┼či am ┼čansa unei profesii f─âcute din, cu ┼či ├«ntre c─âr┼úi, s├«nt mereu restant─â cu lecturile mele ┼či, ├«nc─â mai mult, cu exprimarea admira┼úiei pe care destule dintre ele mi-o st├«rnesc. ├Ändemnul de a mai pune m├«na pe o (alt─â) carte mi-l fac adesea, privind (cu jind) la movili┼úa de c─âr┼úi (├«n a┼čteptare) care cre┼čte cu fiecare zi. Cu toate acestea, intr├«nd ├«n jocul dilematic, iat─â care s├«nt c─âr┼úile ultimelor luni pe care le-a┼č da, cu pl─âcere, mai departe, ca una care ┼čtie (┼či o repet─â adesea) c├«t de adev─ârat─â este fericita defini┼úie a lui Radu Petrescu: ÔÇ×Cartea, un loc ├«n care via┼úa este mai dens─âÔÇť.

S├«nt, mai ├«nt├«i, c─âr┼úile pe care le-a┼č numi ale ├«n┼úelep┼úilor, ale celor care au avut ┼čansa de a-┼či descifra, explica ┼či scrie propriile biografii. E cartea stenic─â a lui Nicolae Manolescu, Via┼ú─â ┼či c─âr┼úi. Amintirile unui cititor de curs─â lung─â (Editura Paralela 45), cel care, scrut├«ndu-┼či traseul existen┼úial (├«ntr-o nara┼úiune captivant─â, de povestitor) descoper─â ÔÇ×c─â s├«nt n─âscut pentru fericireÔÇť. ├Än schimb, volumele autobiografice scrise de Aurora Liiceanu, Prin perdea, ┼či Ion Vianu, Exerci┼úii de sinceritate (publicate am├«ndou─â la Polirom), consemneaz─â parcursul unor naturi mai tensionate ┼či supuse (poate tocmai de aceea) unor ├«ncerc─âri mai aspre. ├Än consecin┼ú─â, armonizarea la care cei doi ajung cu ei ├«n┼či┼či (cu ÔÇ×propria ┼čÔÇŽ┼ú ├«nclinare c─âtre nefericireÔÇť, ├«n expresia lui Ion Vianu) este, ├«n fond, mai pre┼úioas─â. La polul opus al v├«rstelor se afl─â jurnalul de tinere┼úe al Arabellei Yarca, De pe o zi pe alta. Carnet intim 1913-1918, ap─ârut la Editura Compania. Scris ├«n limba francez─â ┼či editat, prima dat─â, ├«n 1937, jurnalul unei tinere femei apar┼úin├«nd lumii aristocratice bucure┼čtene (reeditat acum ├«n traducerea Denisei Toma ┼či cu o prefa┼ú─â de Mihai Dim. Sturdza) con┼úine ÔÇ×taclalele cu mine ├«ns─âmiÔÇť lipsite ├«ns─â de orice mondenitate ori conven┼úie. Dimpotriv─â, Arabella Yarca este un martor foarte inteligent al intr─ârii ┼či particip─ârii Rom├óniei la r─âzboi, at├«t prin apropierea ei de Casa Regal─â, c├«t ┼či prin participarea nemijlocit─â pe front ca infirmier─â (├«ntr-un traseu plin de peripe┼úii care m-a dus cu g├«ndul la Scarlett OÔÇÖHara), ceea ce-i permite s─â noteze: ÔÇ×├Än aceast─â ┼úar─â a contrastelor, trebuie s─â ├«nchizi ochii la multe groz─âvii ÔÇô altfel via┼úa ar fi insuportabil─âÔÇť. Mai presus ├«ns─â de acest aspect documentar, carnetul re┼úine via┼úa interioar─â a unei femei complicate, rafinate, lucide, care descoper─â (┼či analizeaz─â) ÔÇ×Cu c├«t─â fiere e amestecat─â aceast─â mare iubire care ├«mi ├«mbib─â fiin┼úaÔÇť. O frumoas─â carte despre identitatea feminin─â realizeaz─â Mihaela Ursa ├«n Divanul scriitoarei (Editura Limes) la care ┼či-au dat concursul, r─âspunz├«nd unei anchete ┼či contribuind la antologia de texte, un num─âr de paisprezece scriitoare.

Cea mai tulbur─âtoare dintre c─âr┼úile autobiografice pe care le-am citit ├«n ultima vreme este scris─â de Sanda Golopen┼úia ┼či se nume┼čte Via┼úa noastr─â cea de toate zilele (Editura Curtea Veche). La fel ca Ultima carte (impresionantul volum ├«n care reconstituia ultimii ani de via┼ú─â ai tat─âlui s─âu, Anton Golopen┼úia, arestat ├«n procesul P─âtr─â┼čcanu ├«n ianuarie 1950 ┼či mort, ├«n timpul anchetei, ├«n septembrie 1951), ┼či aici scriitoarea pleac─â de la dosarele Securit─â┼úii: de la notele de filaj ┼či convorbirile telefonice interceptate ├«nainte de arestare care surprind nu ac┼úiunile du┼čm─ânoase ale ÔÇ×obiectivuluiÔÇť (devenit ┼čomer, acesta ├«┼či petrecea zilele la Biblioteca Academiei), ci (printr-o lentil─â deformatoare, desigur) m─ârunta via┼ú─â de familie. Textele oficiale, informative, s├«nt ├«nso┼úite de evoc─ârile calde ┼či sobre ale Sandei Golopen┼úia. Aliajul acesta d─â dimensiunea cehovian─â a c─âr┼úii care consemneaz─â, sf├«┼čietor, fargilitatea unei vie┼úi cu care ÔÇ×nu aveai cum te ├«mp─âcaÔÇť, dar care e ÔÇ×tr─âit─â drept ┼či demn, f─âr─â bucuriiÔÇť ┼či, totodat─â, ÔÇ×victoria m─ârunt─â ┼či ne┼čtiut─â a urm─âri┼úilor f─âr─â rost din lumea asta mare plin─â de curio┼či tocmi┼úiÔÇť. M-a┼č bucura ca volumul Sandei Golopen┼úia s─â-i intereseze ┼či pe profesorii care fac listele c─âr┼úilor de vacan┼ú─â ale adolescen┼úilor ┼či, de ce nu, ale celor care realizeaz─â selec┼úia textelor din viitoarele manuale ┼čcolare. Fac aceast─â sugestie pentru c─â Via┼úa noastr─â cea de toate zilele intr─â, pentru mine, ├«n r├«ndul acelor c─âr┼úi care, potrivit lui Marin Preda (nu ┼čtiu alt criteriu mai bun), ÔÇ×cresteaz─â sufletul, se ├«mpl├«nt─â ├«n el, ├«l schimb─â ┼či devin parte component─â a con┼čtiin┼úei umaneÔÇť.

Din aceea┼či clas─â face parte, f─âr─â ├«ndoial─â, ┼či romanul lui Philip Roth, Pastorala american─â (traducere de Alexandra Coliban, Editura Polirom). Este o poveste r─âv─â┼čitoare despre femei ┼či b─ârba┼úi ┼či, mai ales, despre p─ârin┼úi ┼či copii, despre zidurile nev─âzute, dar trainice, pe care le ridic─âm, din vorbe ┼či gesturi m─ârunte, ├«ntre noi ┼či care, nu o dat─â, se spulber─â prinz├«ndu-ne dedesubt. Este, cu cuvintele lui Roth, ÔÇ×tragedia omului nepreg─âtit pentru tragedieÔÇť, cel care se ├«ndreapt─â orbe┼čte spre starea de ÔÇ×epav─â nemul┼úumit─âÔÇť. Dar dac─â nu ave┼úi putere s─â v─â ├«nt├«lni┼úi cu o carte care lucreaz─â, cum foarte precis scrie Adriana Babe┼úi, ÔÇ×la fibr─â, destr─âm─âtorÔÇť (├«ntr-un comentariu de mare empatie din Suplimentul de cultur─â, numerele 272 ┼či 273), atunci pute┼úi alege romanul lui C─ât─âlin Dorian Florescu, Zaira, ap─ârut tot la Polirom ├«n traducerea Marianei B─ârbulescu. ├Än traducere pentru c─â, de┼či originar din Rom├ónia, autorul tr─âie┼čte ├«n Elve┼úia ┼či scrie ├«n german─â utiliz├«nd ├«ns─â, mereu, subiecte rom├óne┼čti. Construit cu mult─â fine┼úe, Zaira este, ├«n primul r├«nd, romanul (plin de for┼ú─â al) unui personaj feminin memorabil a c─ârui via┼ú─â e urm─ârit─â din copil─ârie p├«n─â la senectute, ceea ce ├«nseamn─â intervalul 1928-1998, antren├«nd, al─âturi de tumultuoasa istorie personal─â, momente cruciale ale istoriei rom├óne┼čti. Romane notabile au publicat de cur├«nd Dora Pavel (Pudr─â, la Cartea Rom├óneasc─â) ┼či Ana Maria Sandu (Omoar─â-m─â!, la Polirom) romanciere originale, din genera┼úii diferite ÔÇô care au ├«n comun investigarea rela┼úiei (at├«t de complexe) dintre iubire ┼či violen┼ú─â. A┼č da oric├«nd mai departe (iar recenta reeditare de la Polirom m─â ajut─â foarte bine) cartea lui Bogdan Suceav─â, Venea din timpul diez, unul dintre cele mai tulbur─âtoare romane despre lumea rom├óneasc─â de azi, cu nebunia, comedia, aspira┼úia spre salvare ┼či imposibilitatea ei de m├«ntuire.

Sigur, s├«nt at├«tea alte c─âr┼úi la care m─â ├«ntorc mereu pentru c─â le cunosc deja puterea ├«ntrem─âtoarea, dup─â cum s├«nt altele a c─âror apari┼úie o a┼čtept sau o p├«ndesc, b─ânuind c─â prospe┼úimea lor ├«mi va face bine. Dar acestea s├«nt alte liste de dat mai departe ├«n alte taifasuri ├«ntre cititori.

Sanda Cordo┼č
este critic literar.
 

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.