Capitalism, oameni boga╚Ťi ╚Öi alte dureri

C─ât─âlin Augustin STOICA
Publicat în Dilema Veche nr. 388 din 21-27 iulie 2011
Capitalism, oameni boga╚Ťi ╚Öi alte dureri jpeg

Antipatia rom├ónilor fa┼ú─â de noile realit─â┼úi economice pare a fi profund─â. Majoritari ├«n r├«ndul celor care ├«mbr─â┼úi┼čeaz─â astfel de opinii s├«nt pierz─âtorii interminabilei ┼či incertei tranzi┼úii postcomuniste (e.g., pensionari, muncitori industriali, agricultori, persoane cu nivel sc─âzut de calificare ┼či ┼čcolaritate etc.). Ace┼čtia nu s├«nt ├«ns─â singurii dezam─âgi┼úi de capitalismul postcomunist. Alte categorii de dezam─âgi┼úi ├«i includ (e drept, ├«ntr-o propor┼úie mai sc─âzut─â) ┼či pe indivizii cu nivel ridicat de ┼čcolaritate, dar cu venituri extrem de sc─âzute, cum ar fi medicii sau profesorii ÔÇô exemple clasice ale a┼ča-numitei inconsisten┼úe de status ÔÇô dar ┼či pe micii ├«ntreprinz─âtori. Pe fondul actualei crize economice ┼či al m─âsurilor de austeritate, este foarte probabil ca ponderea celor care manifest─â atitudini critice radicale fa┼ú─â de binefacerile capitalismului s─â fi crescut.

Politicienii afla┼úi la st├«nga spectrului politic ├«┼či freac─â probabil bucuro┼či m├«inile la auzul unor astfel de opinii care s-ar putea transforma ├«n multe voturi pro-st├«nga la viitoarele alegeri. Ca urmare, reprezentan┼úii st├«ngii dau ap─â la moar─â popula┼úiei dezam─âgite, peror├«nd la nesf├«r┼čit despre injuste┼úea ┼či caracterul cvasicriminal al m─âsurilor luate de actuala guvernare de centru-dreapta; ├«n timp ce pl├«ng pe um─ârul poporului abuzat de guvernan┼úii de dreapta, aceia┼či politicieni de st├«nga trec sub t─âcere averile fabuloase pe care unii dintre ei le posed─â. ├Änsp─âim├«nta┼úi probabil ┼či de cifrele sc─âzute din sondaje, politicienii din coali┼úia de guvernare ├«ncearc─â s─â demonstreze aleg─âtorilor superioritatea principiilor economice neo-conservatoare ┼či c├«t de mult bine au f─âcut prin t─âieri de salarii ┼či concedieri masive. Aleg─âtorii se ├«nc─âp─â┼ú├«neaz─â ├«ns─â s─â nu recunoasc─â binele f─âcut ┼či ignor─â apelurile la solidaritate pe timp de criz─â. (├Än treac─ât fie spus, m─â ├«ntreb ce baze de solidaritate social─â ar putea exista ├«ntre un biet profesor de liceu sau o croitoreas─â ├«n sweat-shop-urile mioritice ┼či ┼čfo┼čti┼ú mini┼čtri posesori de vile somptuoase pe malul lacului Snagov.) Drept urmare, cei afla┼úi la putere se sup─âr─â iremediabil pe popor, arunc├«nd vina pe ÔÇ×gra┼čii de la statÔÇť, sindicali┼čti, opozi┼úie, mentalit─â┼úi ├«nvechite ┼či ├«nclina┼úia c─âtre furt ┼či ┼čpag─â a majorit─â┼úii cet─â┼úenilor ┼ú─ârii din genera┼úiile anterioare (potrivit lui Daniel Funeriu). 

Care ar fi ├«ns─â cauzele dezam─âgirii ┼či dezgustului concet─â┼úenilor no┼čtri fa┼ú─â de noua ordine economic─â? ├Än primul r├«nd, orice schimbare de regim politic ┼či economic genereaz─â a┼čtept─âri ┼či frustr─âri. ├Än 1990, mul┼úi rom├óni ┼či al┼úi est-europeni au crezut c─â pr─âbu┼čirea socialismului de stat va conduce imediat (sau, cel mult, ├«n doi-trei ani) la instaurarea bun─âst─ârii economice proprii Vestului. Hr─âni┼úi de mituri propagandistice comuniste cu privire la a┼ča-zisa imens─â bog─â┼úie na┼úional─â (r├«uri, ape, mun┼úi, petrol, bauxit─â...), talentul, abnega┼úia ┼či genialitatea poporului rom├ón, mul┼úi cona┼úionali au fost ┼čoca┼úi s─â constate faptul c─â economia lui Ceau┼čescu era o imens─â ruin─â, cu mastodon┼úi industriali falimentari ┼či energofagi, popula┼úi de muncitori industriali cu o productivitate a muncii extrem de sc─âzut─â ┼či nepreg─âti┼úi pentru o pia┼ú─â a muncii caracteristic─â unei economii de pia┼ú─â. Ezit─ârile de reform─â radical─â, strategia temporiz─ârii, promisiunile aberante ┼či pomenile electorale ale politicienilor rom├óni post-1990 nu au f─âcut dec├«t s─â acutizeze problemele structurale ale economiei, gener├«nd s─âr─âcie extrem─â ┼či resentimente profunde fa┼ú─â de capitalism. 

├Än al doilea r├«nd, complexitatea ┼či haosul reconstruc┼úiei institu┼úionale postsocialiste au condus la instaurarea unui tip aparte de capitalism, i.e., capitalismul politic. Potrivit lui Max Weber, acest tip de capitalism se caracterizeaz─â prin ob┼úinerea de profituri uria┼če prin ├«n┼úelegere cu ┼či sub protec┼úia factorilor politici. Sociologul american Andrew G. Walder identifica doi factori institu┼úionali responsabili de apari┼úia capitalismului politic ├«n ┼ú─ârile postcomuniste: amploarea schimb─ârilor de regim politic ┼či prezen┼úa/absen┼úa unor bariere ├«n calea ├«nsu┼čirii bunurilor publice de c─âtre agen┼úi priva┼úi. Rom├ónia (al─âturi de Bulgaria) reprezint─â cazuri paradigmatice pentru capitalismul politic postsocialist. Ambele ┼ú─âri au cunoscut schimb─âri radicale de regim politic (de la totalitarism la pluralism politic/democra┼úie), dar aceste schimb─âri s-au produs ├«n absen┼úa unor bariere formale eficiente care ar fi putut ├«mpiedica privatizarea frauduloas─â a propriet─â┼úii de stat. A┼ča cum am mai discutat ├«n paginile acestei reviste, la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90 principalii protagoni┼čti ai capitalismului politic de la noi erau fo┼čti demnitari de rang doi ai regimului comunist, fo┼čti directori ai ├«ntreprinderilor de stat, angaja┼úi ai serviciilor secrete sau apropia┼úi ai acestor institu┼úii oculte. Avantajul de care au beneficiat ace┼čti oameni provenea din capitalul social pe care ├«l de┼úineau ori, altfel spus, se datora faptului c─â apar┼úineau unor re┼úele sociale prin intermediul c─ârora aveau acces la resurse financiare sau la informa┼úii privilegiate privind sectoarele profitabile din economie ori iminen┼úa unor privatiz─âri. Un alt drum al ├«navu┼úirii postcomuniste a fost reprezentat de intrarea ├«n politic─â; pozi┼úiile de parlamentar ┼či demnitar guvernamental au fost rapid ┼či abil transformate de unii politicieni ├«n averi considerabile ÔÇô un exemplu clasic de conversie a capitalului politic ├«n capital financiar (ori situa┼úia de ÔÇ×power seeking wealthÔÇť). ├Äncep├«nd cu anul 2000, apar tot mai multe exemple ce ilustreaz─â un alt tip de carier─â asociat capitalismului politic: intrarea ├«n politic─â a unor oameni de afaceri, ├«n scopul maximiz─ârii profiturilor ob┼úinute din afaceri private ┼či/sau pentru a se bucura de imunitate (situa┼úia de ÔÇ×wealth seeking powerÔÇť). 

Lucrurile prezentate anterior s├«nt cunoscute de foarte mul┼úi rom├óni. Pe de-o parte, avem de-a face cu spectacolul mediatic suprarealist furnizat de unii dintre noii ├«mbog─â┼úi┼úi ai tranzi┼úiei. Revistele glossy, tabloidele sau emisiunile TV s├«nt pline de relat─âri cu privire la consumul ostentativ, ispr─âvile erotice ori experien┼úele mistice ale milionarilor rom├óni. Pe de alt─â parte, nu pu┼úini s├«nt cei care au avut contact direct cu noii ├«mbog─â┼úi┼úi ┼či atitudinea lor de superioritate; m─â refer aici la baroni locali, beizadele ┼či alte figuri jalnice care se bucur─â de drepturi ┼či privilegii ├«nsemnate ├«n fiefurile lor. 

A┼čadar, schimbarea de regim, dinamica a┼čtept─ârilor ┼či a frustr─ârilor generate de Decembrie 1989, profilul sinistru al unora dintre noii ├«mbog─â┼úiti ai tranzi┼úiei ┼či dificult─â┼úile imense ale acesteia reprezint─â unele dintre cauzele majore ale antipatiei rom├ónilor fa┼ú─â de capitalism. Acestora li se adaug─â alte posibile cauze. 

Chiar dac─â a fost instituit prin for┼ú─â, regimul comunist a cultivat, vreme de peste patru decenii, ideile justi┼úiei sociale ┼či ale egalitarismului, idei care ├«nc─â se bucur─â de o sus┼úinere important─â ├«n r├«ndul rom├ónilor (vezi bun─âoar─â studiul lui Septimiu Chelcea, ÔÇ×Justi┼úia social─â socialist─â ┼či comunismul rezidual ├«n Rom├ónia dup─â un deceniu de tranzi┼úie. O analiz─â secundar─âÔÇť ├«n Sociologie Rom├óneasc─â, 2000). P─ârerile negative despre actuala ordine economic─â ┼či succesul ├«n afaceri se datoreaz─â ┼či faptului c─â o parte a c├«┼čtig─âtorilor tranzi┼úiei este format─â din indivizi (sau progenituri ale celor) care au de┼úinut func┼úii importante ├«n comunism. Or, pentru mul┼úi rom├óni, regimul comunist a fost un regim ilegitim, instituit prin for┼ú─â la finele celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial. Din acest punct de vedere ┼či mai ales pe fondul actualei crize ┼či pauperiz─âri ├«n mas─â, este greu s─â fii entuziasmat cu privire la succesul capitalist al fo┼čtilor comuni┼čti, al descenden┼úilor acestora sau al persoanelor apropiate de v├«rful ierarhiei politice dup─â 1990.

C─ât─âlin Augustin Stoica ┼či-a ob┼úinut titlul de doctor ├«n Sociologie la Universitatea Stanford (SUA) ├«n 2005. ├Än prezent este director general al Centrului de Sociologie Urban─â ┼či Regional─â ÔÇô CURS ┼či lector universitar la ┼×coala Na┼úional─â de Studii Politice ┼či Administrative din Bucure┼čti.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.