Capătul drumului în sens european

Publicat în Dilema Veche nr. 150 din 8 Dec 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Doamna Lavinia Huidan a avut ideea generoas─â ┼či substan┼úial─â de a ne provoca pe to┼úi la dezbateri ├«n care oamenii de cultur─â ┼či oamenii de ┼čtiin┼ú─â, politicienii ┼či litera┼úii, economi┼čtii ┼či umani┼čtii s─â vin─â la aceea┼či mas─â ┼či s─â abordeze lucruri care ├«i preocup─â ├«n mod egal, chiar dac─â din unghiuri diferite. O emblem─â a acestui efort de conciliere a unor lucruri greu conciliabile este domnul profesor Solomon Marcus, care a venit la toate forumurile ┼či care de o via┼ú─â asta face: ├«ncearc─â s─â creeze pun┼úi ├«ntr-o lume de insule. Acest forum este dedicat rolului pe care Rom├ónia ├«l va putea asuma ├«n Uniunea European─â ├«n contextul Agendei Lisabona. Realitatea TV a transmis un program construit ├«n jurul ├«ntreb─ârii "Ce ar fi lumea f─âr─â Rom├ónia?". Eu ├«mi pun ├«ns─â ┼či ├«ntrebarea: "Ce se va face Uniunea European─â cu Rom├ónia?". Nu ┼čtie Uniunea ce o a┼čteapt─â... Aceasta este, ├«ntr-un sens, tema dezbaterii noastre de aici, o tem─â care vine ├«n prelungirea unei dezbateri care a avut loc azi-diminea┼ú─â, privind competitivitatea regional─â ├«n contextul Agendei Lisabona, prilejuit─â de al patrulea raport al Grupului de Economie Aplicat─â, coordonat de domnul Daniel D─âianu. Economia rom├óneasc─â pare a merge mai bine dec├«t credem, dar performan┼úele ei ne r─âm├«n secrete, pentru c─â lucrurile cu adev─ârat spectaculoase se petrec ├«n politic─â. Nu mai vedem economia din cauza politicii. Mircea Vasilescu: Se tot spune ├«n spa┼úiul public, cu un aer sceptic, c─â "nu s├«ntem preg─âti┼úi" de aderare, c─â va fi "o aderare mediocr─â". Ar trebui totu┼či s─â definim mai clar ├«n ce const─â aceast─â "lips─â de preg─âtire", care este nivelul nostru de competitivitate, ce efecte va avea aderarea. Apoi, cred c─â ar trebui s─â reevalu─âm rela┼úiile noastre cu str─âinii, ├«n general, dar ├«n special ├«n domeniul economic: p├«n─â acum, eram mai degrab─â mul┼úumi┼úi c─â vin ├«n ┼úar─â investi┼úii str─âine ┼či ne asumam o pozi┼úie pasiv─â, de beneficiari ai fluxului de capital spre Rom├ónia. Acum, lucrurile se schimb─â: devenim actori ├«n economia european─â, trebuie s─â fim prezen┼úi pe pia┼úa unic─â, s─â facem fa┼ú─â competi┼úiei. De asemenea, devenim participan┼úi la elaborarea politicilor ┼či la luarea deciziilor pe plan european, a┼ča ├«nc├«t trebuie s─â ne definim pozi┼úiile ├«n tot felul de chestiuni pe care p├«n─â acum le consideram "ale lor", dar devin ┼či "ale noastre": nu ┼čtiu c├«┼úi politicieni rom├óni se g├«ndesc la Agenda Lisabona, la problema pescuitului ├«n Marea Nordului, la aderarea Turciei, la extinderea UE ├«n Balcanii de Vest ┼či la alte asemenea chestiuni care s├«nt teme de dezbatere curent─â ├«n Uniunea European─â. Din p─âcate, nu constituie subiecte de interes pe agenda public─â rom├óneasc─â ┼či nici pe agenda politic─â. Or, de la 1 ianuarie 2007, va fi nevoie ┼či de o pozi┼úie a Rom├óniei fa┼ú─â de toate aceste teme ┼či fa┼ú─â de multe altele. Iar dac─â ├«n momentul ader─ârii avem o competitivitate sc─âzut─â ┼či nu s├«ntem pe deplin conecta┼úi la problematica european─â, pentru a recupera decalajul e nevoie de o g├«ndire pe termen lung ┼či de investi┼úii ├«n cercetare ┼či dezvoltare - este o idee subliniat─â ┼či ├«n raportul GEA. H├«rtia igienic─â ┼či comportamentul cet─â┼úenesc Solomon Marcus: Am de f─âcut cinci observa┼úii. Prima, ├«n leg─âtur─â cu ce a spus domnul Daniel D─âianu (vezi p. 9 - n. red.): "Europa nu mai poate judeca lumea dintr-o perspectiv─â eurocentric─â". Este un enun┼ú foarte important pentru noi, deoarece exist─â tendin┼úa de a vedea Uniunea European─â ca o contrapondere la America. Am avut un exemplu recent cu prilejul reuniunii interna┼úionale a francofoniei, care a degenerat tocmai din acest motiv: p├«n─â la urm─â, mul┼úi dintre participan┼úi au considerat c─â obiectivul principal al francofoniei este acela de a crea o contrapondere la cultura american─â. V─â m─ârturisesc c─â de o astfel de francofonie nu am nevoie. A doua observa┼úie, ├«n leg─âtur─â cu ├«ntrebarea domnului Andrei Ple┼ču, "Ce se va face Uniunea European─â cu Rom├ónia?". ├Äntrebarea este foarte serioas─â. Uniunea European─â ┼či, ├«n general, lumea occidental─â s-au obi┼čnuit s─â primeasc─â din Rom├ónia cereri de burs─â, oferte de participare la t├«rguri de carte, manifest─âri culturale, activit─â┼úi ale centrelor culturale rom├óne┼čti din str─âin─âtate ┼či altele asemenea. Vreau s─â spun c─â cele mai multe dintre prezen┼úele rom├óne┼čti ├«n lumea occidental─â nu apar┼úineau metabolismului natural ├«n care o cultur─â trebuie s─â se afle cu alte culturi, ci p─âreau lucruri care profitau de o anumit─â oportunitate. Or, aici avem de ├«nvins o foarte mare rezisten┼ú─â: ├«n Rom├ónia, chiar ┼či ├«n zonele de v├«rf ale culturii, exist─â o rezisten┼ú─â foarte puternic─â la acest metabolism cu lumea. Problemele nu se rezolv─â prin campanii ┼či brainstorming-uri, ci trebuie s─â ├«nv─â┼ú─âm s─â ne gr─âbim ├«ncet: toat─â acea parte a istoriei culturale, care a avut consecin┼úe profunde asupra mersului lumii, a fost rezultatul unei activit─â┼úi desf─â┼čurate ├«ncet, cu r─âbdare, ├«n tihn─â. Din acest punct de vedere trebuie s─â critic─âm ┼či Uniunea European─â care, prin anumite institu┼úii ale sale sau prin unii func┼úionari mai pu┼úin instrui┼úi pretinde, din partea unor domenii precum cercetarea ┼čtiin┼úific─â, rezultate ca acelea care ni se cereau pe vremea comunismului ("integrarea cercet─ârii cu produc┼úia" ┼či celelalte lozinci ale vremii). Trebuie s─â recomand─âm ┼či unor func┼úionari ai Uniunii Europene s─â urm─âreasc─â istoria culturii ┼či s─â observe c─â rezultatele trainice nu s-au ob┼úinut niciodat─â ├«n timp scurt. A treia observa┼úie se refer─â la ceea ce a spus doamna Huidan (vezi p. 12 - n. red.): "Nu ne a┼čtept─âm s─â ne contopim f─âr─â identitate ├«n acest vast spa┼úiu economic ┼či politic". Trebuie s─â recunoa┼čtem c─â aici se afl─â punctul care a format obsesia mai tuturor intelectualilor rom├óni ├«n ultimii zece ani: ce se ├«nt├«mpl─â dac─â intr─âm ├«n Uniunea European─â, ne dezbr─âc─âm de hainele noastre rom├óne┼čti pentru a prelua alte haine? Or, mie mi se pare c─â aici este esen┼úa problemei: dac─â vom continua s─â vedem rela┼úia dintre identitate ┼či europenizare ca o rela┼úie conflictual─â, nu s├«ntem pe calea cea bun─â. Intrarea ├«n Europa trebuie ├«n┼úeleas─â ca o component─â organic─â a globaliz─ârii la toate nivelurile. Europenitatea nu numai c─â nu intr─â ├«n conflict cu identitatea na┼úional─â, dar o ┼či ├«mbog─â┼úe┼čte. Trebuie s─â ├«n┼úelegem acest lucru ┼či s─â dezvolt─âm acest tip de identitate dinamic─â, pe care s-o ad─âug─âm la vechea percep┼úie asupra identit─â┼úii ca "p─âstrare a unei tradi┼úii". Exist─â o mare rezisten┼ú─â ├«n unele medii culturale fa┼ú─â de aceast─â schimbare. A patra observa┼úie se refer─â la degradarea tot mai accentuat─â a mass-media. M─ârturisesc c─â, a┼ča cum se prezint─â presa ┼či televiziunea de la noi, le v─âd ├«ntr-o direc┼úie descendent─â pronun┼úat─â. Ai impresia, c├«nd deschizi un ziar sau televizorul, c─â s├«ntem un popor de infractori, de oameni care au drept principal─â preocupare cine pe cine s─â suspecteze, cine pe cine s─â dea ├«n judecat─â. A cincea observa┼úie se refer─â la o zon─â at├«t de penibil─â ├«nc├«t noi nu discut─âm despre ea, iar Uniunea European─â nu-i acord─â aten┼úie pentru c─â probabil nu-┼či ├«nchipuie c─â exist─â aceast─â problem─â. C├«teva statistici recente ne arat─â c─â s├«ntem pe ultimele locuri ├«n Europa la consumul de h├«rtie igienic─â, de s─âpun ┼či de past─â de din┼úi, iar majoritatea ┼čcolilor din Rom├ónia nu au autoriza┼úie sanitar─â de func┼úionare, nu au instala┼úii sanitare. Am r─âmas tot acolo unde eram ├«n 1970 c├«nd, la ├«ntrebarea "de ce nu ave┼úi h├«rtie igienic─â la toalet─â?", am auzit r─âspunsul "pentru c─â se fur─â". Acest lucru se prelunge┼čte ├«n domeniul educa┼úiei. Exist─â ni┼čte bro┼čuri cu baremurile pe baza c─ârora se fac evalu─ârile la diverse concursuri; e greu s─â g─âse┼čti c─âr┼úi cu un umor involuntar at├«t de puternic cum s├«nt aceste baremuri. Un exemplu: la un absolvent de ┼čcoal─â se controleaz─â, de pild─â, dac─â este ├«n stare s─â fac─â deosebirea dintre o nuvel─â ┼či un roman, dar nici g├«nd s─â se controleze ├«n ce m─âsur─â este ├«n stare s─â formuleze, f─âr─â ambiguitate, o ├«ntrebare c─âtre o institu┼úie sau o persoan─â, ori s─â furnizeze, f─âr─â ambiguitate, o anumit─â informa┼úie - deci tot ceea ce ┼úine de capacitatea de avea un dialog social normal nu intr─â ├«n baremurile examenelor noastre. ├Än domeniul educa┼úiei, discut─âm despre tot felul de lucruri sofisticate, dar chestiunile elementare care stau la baza unui comportament cet─â┼úenesc normal nu fac obiectul evalu─ârilor, nu intr─â ├«n nici un barem. ├Än cercetare, s├«ntem degetul Europei Corneliu B─âlan: Niciodat─â nu am ├«n┼úeles ce fel de consilieri au factorii de decizie din Rom├ónia. Eu s├«nt primul doctor cu diplom─â ├«n str─âin─âtate dup─â 1990. Am un coleg care este cel mai titrat din Rom├ónia ├«n domeniul lui. Noi doi n-am fost ├«n stare s─â g─âsim pe cineva care s─â ia o decizie clar─â. Dar un asemenea lucru nu este specific doar Rom├óniei. Lucr─âm la dou─â proiecte europene de cercetare. Aveam o mare ┼čans─â s─â nu repet─âm anumite erori pe care le-au f─âcut alte state. Dup─â cum v─âd c─â vine t─âv─âlugul ader─ârii, cred c─â o s-o lu─âm pe aceea┼či cale, iar noi s├«ntem presa┼úi s─â facem asta. Rezultatul va fi c─â vom umple laboratoarele noastre cu doctoranzi din India ┼či China. Nicolae Zamfir: Diferen┼úa dintre cercetarea ┼čtiin┼úific─â american─â ┼či cea european─â nu const─â ├«n cantitatea de bani, ci ├«n faptul c─â ├«ntr-un loc exist─â un pragmatism ┼či o eficien┼ú─â maxim─â, iar ├«n cel─âlalt, o birocra┼úie maxim─â. Cantitatea de bani nu aduce ├«ntotdeauna rezultate. C├«nd se vorbe┼čte despre cercetarea ┼čtiin┼úific─â, publicul larg se g├«nde┼čte mai cu seam─â la cercetarea tehnologic─â, realizat─â pe baza unei comenzi. Dar aceast─â comand─â nu trebuie f─âcut─â de stat, nici de Comisia de la Bruxelles, ci de companiile interesate. ├Än sistemul actual, noi, cercet─âtorii, avem ni┼čte oferte pe care nu ni le cump─âr─â nimeni. Statul, desigur, trebuie s─â preg─âteasc─â cercetarea aplicativ─â ├«n a┼ča fel ├«nc├«t, atunci c├«nd exist─â cerere din partea economiei, s─â existe un corp de cercet─âtori capabili s─â r─âspund─â cererii. Lucrez ├«ntr-un institut na┼úional, unde se fac cercet─âri de anvergur─â; ├«n ultimii ani, s-a realizat un anumit num─âr de patente, dar nu le-a aplicat nimeni. Pentru curriculum vitae ┼či pentru cariera personal─â, e foarte frumos s─â realizezi patente, dar dac─â nu le-a folosit nimeni, ce rost au? Un alt aspect se refer─â la cercetarea fundamental─â. Ea alimenteaz─â orgoliul celor care o practic─â ┼či asigur─â vizibilitatea ┼ú─ârii: e foarte bine, de exemplu, ca o ┼úar─â s─â aib─â laurea┼úi ai Premiului Nobel. Cercetarea fundamental─â ├«ns─â trebuie s─â dea ceva ├«napoi societ─â┼úii. C├«nd se aplic─â rezultatele ei? - aceasta este o alt─â problem─â. Laserii, de exemplu, s-au aplicat dup─â un an, dar radia┼úiile nucleare s-au aplicat dup─â cincizeci de ani. Nu po┼úi cere cercet─ârii fundamentale s─â dea rezultate aplicabile pe termen scurt, dar ea poate s─â duc─â o economie ├«nainte. Cercet─âtorii vin cu idei ┼či cer economiei s─â r─âspund─â acestor idei. Internetul a fost descoperit la CERN, ├«n Geneva, cu decenii ├«n urm─â; acum se creeaz─â la nivel global o re┼úea de calcul integrat, GRID, ├«n care nu mai conteaz─â unde te afli, important e s─â existe o re┼úea mare de calculatoare conectate ├«ntre ele ┼či astfel ob┼úii o for┼ú─â de calcul foarte mare. Care ar fi rolul Rom├óniei ├«ntr-un asemenea context? Bine├«n┼úeles, trebuie s─â se integreze ├«n infrastructura european─â ┼či s─â participe la proiecte europene. Domeniul fizicii, de exemplu, ├«n care lucrez, a ajuns la o anumit─â maturitate, este prima care a introdus globalizarea: nu mai exist─â experimente de anvergur─â f─âr─â participarea mai multor state, de pe toate continentele. ┼×ansa Rom├óniei este s─â participe la astfel de proiecte mari. La nivelul finan┼ú─ârii de la noi, abia ┼úi se poate oferi un bilet de avion ┼či o diurn─â pentru participarea la un congres interna┼úional. Dar intr├«nd ├«n astfel de proiecte mari, ai dreptul s─â ceri contracte economice ┼či s─â ob┼úii finan┼ú─âri de la companii interesate de cercetarea pe care o faci, iar rezultatele se pot aplica ├«n ┼úar─â, ceea ce ├«nseamn─â dezvoltarea economiei. Ce s-ar face Europa f─âr─â Rom├ónia, din punct de vedere ┼čtiin┼úific? Sigur, n-ar fi o mare pierdere. Poate c─â Rom├ónia e, ├«n domeniul ┼čtiin┼úei, doar un deget al Europei; nu mori f─âr─â un deget, dar nici ├«ntreg nu e┼čti. Liviu Voinea: Anul acesta, statul a finan┼úat cu 0,5 % din PIB cercetarea, iar firmele private au r─âmas la 0,2%, cifra de anul trecut. ├Än statele europene ┼či ├«n Agenda Lisabona este invers: dou─â treimi din finan┼úare vin de la firmele private ┼či o treime de la stat. Dar lucrul cel mai r─âu este c─â, la noi, statul nu a finan┼úat aproape nimic ├«n afara Bucure┼čtiului, cifrele arat─â c─â finan┼úarea a fost de 0,05% ├«n provincie, ├«n timp ce firmele private au avut un anume echilibru ├«n repartizarea banilor, iar tendin┼úele pentru viitor arat─â c─â unele companii inten┼úioneaz─â s─â-┼či fac─â propriile centre de cercetare. Exist─â o anume dependen┼ú─â a cheltuielilor private de cele publice: statul ┼či Uniunea European─â pot arunca oric├«┼úi bani pe pia┼ú─â, dac─â nu-i arunc─â unde trebuie, nu se creeaz─â un efect de antrenare. ├Än programele FP4 ┼či FP5 ale UE, Rom├ónia a fost implicat─â ├«n 460 de proiecte de cercetare cu finan┼úare european─â, dar numai 3 au avut aplica┼úii industriale. Exist─â disparit─â┼úi regionale nu numai ├«n planul cercet─ârii. Bucure┼čtiul, de pild─â, a ajuns la 55% din media UE ca venit, ceea ce e foarte bine, dar restul ┼ú─ârii se afl─â la 34%, iar Nord-Estul Rom├óniei este cea mai s─ârac─â regiune a Europei. De asemenea, 5 dintre cele mai s─ârace 10 regiuni europene s├«nt din Rom├ónia, iar celelalte 5 s├«nt din Bulgaria. A┼ča ├«nc├«t a g├«ndi ├«n continuare strategii la nivel na┼úional este contraproductiv, e nevoie de programe regionale. Capra vecinului ┼či ironia istoriei Dumitru Sandu: ├Äntrebarea fundamental─â pentru Rom├ónia acestui moment este cum va absorbi fondurile ├«n perioada care urmeaz─â. Este o ├«ntrebare ├«nt├«lnit─â ├«n mai toate dezbaterile. De ce totu┼či aceast─â ├«ntrebare? Cred c─â fiecare moment istoric se caracterizeaz─â prin tipurile de ├«ntreb─âri care se pun. ├Än anii ├ó┬Ç┬Ö90, ├«ntrebarea dominant─â a fost de tipul ce?: ce institu┼úii facem, ce fel de societate ne dorim? Acum, ├«ntrebarea esen┼úial─â vizeaz─â instrumentele, este o ├«ntrebare de tipul cum?. La nivelul societ─â┼úii rom├óne┼čti exist─â un consens asupra multor probleme, dar exist─â ├«ntreb─âri cu privire la natura instrumentelor care trebuie folosite pentru a rezolva aceste probleme. Dac─â nu r─âspundem repede la aceste ├«ntreb─âri, vom tr─âi, a┼ča cum s-a ├«nt├«mplat ┼či ├«n anii ├ó┬Ç┬Ö90, o perioad─â de oboseal─â din cauza prea multor strategii: actorii sociali ┼či popula┼úia nu mai vor strategii care nu au ├«n spate mijloacele de aplicare. De aceea exist─â tendin┼úa de a acorda aten┼úie ├«ntreb─ârii cum?. Cum se face, a┼čadar, absorb┼úia de fonduri? Primul r─âspuns este: nu oricum. Exist─â tendin┼úa de a crede c─â, dac─â ├«i ├«nv─â┼ú─âm pe oameni s─â fac─â proiecte pentru a solicita fonduri, am rezolvat problema. E o copil─ârie. Avem nevoie de solu┼úii structurale, de reducerea disparit─â┼úilor, de infrastructur─â, dar ┼či de institu┼úii care s─â func┼úioneze. A┼č accentua, de asemenea, o chestiune care pare academic─â, dar nu este: trebuie s─â ├«nv─â┼ú─âm s─â r─âspundem direct, pragmatic, neideologic, la ├«ntrebarea de ce?. De ce avem problemele pe care le avem, de ce lucrurile merg prost? ├Än materie de dezvoltare regional─â - tem─â extrem de important─â ┼či ├«n Europa, ┼či ├«n Rom├ónia - lucr─âm cu indicatori care se fac de sus ├«n jos, precum PIB pe locuitor, de exemplu, ceea ce e insuficient. Pentru a ajunge la problematica social─â, e nevoie de un alt fel de m─âsurare, care s─â porneasc─â de la nivelul localit─â┼úilor, a┼ča cum s├«nt ele. Avem nevoie de evalu─âri corecte ├«n leg─âtur─â cu ceea ce s-a f─âcut ├«n Rom├ónia. Exist─â mitul "bunelor practici", exist─â ideea c─â se poate ├«nv─â┼úa numai din bunele practici. Nu cred c─â este a┼ča. E adev─ârat, ├«nv─â┼ú─âm din bunele practici - ├«n primul r├«nd din Rom├ónia, c─âci exist─â multe solu┼úii descoperite de oamenii locului privind spre Occident - dar e nevoie s─â ├«nv─â┼ú─âm ┼či din proiectele e┼čuate. Or, foarte pu┼úin─â lume discut─â despre proiectele e┼čuate. Mihail Neam┼úu: Am de f─âcut o invita┼úie la reflec┼úie ├«n leg─âtur─â cu dimensiunea religioas─â a societ─â┼úii noastre, pe care orice str─âin o poate sesiza ca venind dintr-o perioad─â premodern─â, marcat ortodox─â. Cred c─â exist─â ni┼čte presiuni de tip teoretic, argumentativ ┼či filozofic, pe care liderii societ─â┼úii civile, ├«ntr-un mod simpatetic ┼či amabil, le fac asupra liderilor religio┼či, ├«n direc┼úia elabor─ârii unei doctrine sociale. Biserica Ortodox─â Rom├ón─â este absolut remarcabil─â prin aceast─â absen┼ú─â a reflec┼úiei asupra dimensiunii sociale a prezen┼úei sale publice. Bun─âoar─â, no┼úiuni fundamentale precum acelea de subsidiaritate, prioritatea persoanei umane, drepturile comunit─â┼úilor locale de a decide ┼či de a reglementa anumite practici ┼či altele lipsesc dintr-o dezbatere care s─â sesizeze dinamica at├«t de dificil─â a rela┼úiei dintre religios ┼či social. Daniel D─âianu: Nu numai Biserica nu are o doctrin─â social─â, asta este nenorocirea. Cei care, de pe o platform─â ideologic─â, clameaz─â c─â se ocup─â de probleme sociale nu au nici ei, de fapt, o doctrin─â social─â. Drago┼č P├«slaru: Nu este prima dezbatere, la care asist, cu privire la modul ├«n care Ortodoxia se implic─â ├«n problemele sociale. Am studiat at├«t teoria lui Huntigton privind modul ├«n care diversele religii marcheaz─â anumite moduri de comportament, c├«t ┼či unele comunit─â┼úi ├«n care valorile ortodoxe au avut o anume influen┼ú─â. Problema nu este de ordin religios: un ortodox poate fi mai harnic dec├«t un protestant, la nivel individual. Dar dac─â discut─âm pe medii sociale ┼či dac─â avem ├«n vedere societatea rom├óneasc─â, s├«nt al┼úi factori structurali care influen┼úeaz─â comportamentele sociale: ├«n primul r├«nd, cei de natur─â istoric─â, privind modul de organizare societal─â. Economia, ca ┼čtiin┼ú─â social─â, a fost adesea l─âsat─â deoparte. De foarte multe ori, am senza┼úia c─â oamenii separ─â cuno┼čtin┼úele economice de ceea ce tr─âiesc ├«n via┼úa de zi cu zi. Or, nu este a┼ča. Economia este o parte a vie┼úii de toate zilele, a deprinde cuno┼čtin┼úe de economie ├«nseamn─â a contribui la binele t─âu ┼či al societ─â┼úii ├«n care tr─âie┼čti. ├Än momentul de fa┼ú─â, de┼či exist─â caren┼úe de asisten┼ú─â social─â ┼či probleme de viziune asupra doctrinei sociale, cred c─â ceea ce ar trebui s─â ne preocupe mai mult este ce putem face noi pentru noi. Cea mai bun─â asisten┼ú─â social─â posibil─â este aceea de a explora poten┼úialul propriu al fiec─ârui individ ┼či al fiec─ârei comunit─â┼úi. Conform sondajelor de opinie, patronii s├«nt privi┼úi negativ ├«n societatea rom├óneasc─â. At├«ta timp c├«t un ├«ntreprinz─âtor - care se presupune c─â ├«i serve┼čte social pe ceilal┼úi, le face via┼úa mai bun─â - este privit negativ, lucrurile nu pot merge bine. Pe de o parte, a┼čadar, avem o problem─â social─â, trebuie s─â investim ├«n social; pe de alt─â parte, avem ni┼čte oameni capabili s─â-┼či asume rolul de antreprenori ┼či s─â investeasc─â, dar ei uneori s├«nt fr├«na┼úi ori bloca┼úi ├«n ini┼úiativele lor, chiar de c─âtre comunitate. Avem caren┼úe ┼či la nivel individual, ┼či la nivel de comunitate. ├Än locul unui comportament favorabil dezvolt─ârii, avem un comportament care sus┼úine stagnarea. La nivel individual, predomin─â mentalitatea de tip "capra vecinului": dac─â mie ├«mi merge r─âu, dar celuilalt ┼či mai r─âu, m─â simt bine. La nivel comunitar, coalizarea grupurilor de interese exist─â de obicei doar pentru a realiza captura statului ├«n defavoarea maselor largi sau pentru a bloca, a pune obstacole. Cred c─â aceste probleme trebuie rezolvate la nivel educa┼úional, ├«nainte de toate. Daniel D─âianu: Cred c─â un asemenea gen de discurs are un risc foarte mare. Noi privim la stocul de atitudine negativ─â din societatea rom├óneasc─â, la ceea ce ne ├«mpiedic─â s─â europeniz─âm ce este de europenizat. Cred ├«ns─â c─â trebuie s─â judec─âm ├«n termeni dinamici; dac─â nu facem asta, o s─â tragem concluzia c─â "asta este Rom├ónia" - cu un venit de o treime din media UE, cu o infrastructur─â precar─â - ┼či o s─â devenim pesimi┼čti. ├Än raportul nostru, ├«ncerc─âm s─â detect─âm ni┼čte tendin┼úe, iar dac─â ajungem la concluzia c─â, ├«n ultimii ani, tendin┼úele pozitive prevaleaz─â asupra celor negative, ├«nseamn─â c─â exist─â ┼čanse. Nu ne putem ├«ns─â a┼čtepta la rezultate spectaculoase, e o fantezie s─â credem c─â vom avea alt─â Rom├ónie ├«ncep├«nd cu 1 ianuarie 2007. Polonia ┼či Ungaria erau privite, acum vreo cinci ani, ca exemple pozitive. Nimeni nu ├«┼či ├«nchipuia ├«ns─â c─â vor avea problemele sociale ┼či chiar politice pe care le au acum, ├«n pofida ratei de cre┼čtere economic─â. Nu e suficient─â cre┼čterea economic─â, pentru a avea un sistem politic s─ân─âtos ┼či stabilitate social─â. Dac─â ai manageri care c├«┼čtig─â anual milioane de euro ┼či performan┼úele companiei stagneaz─â, n-ai f─âcut nimic. Aud ┼či la noi discursul unor "fundamentali┼čti" care spun c─â economia este amoral─â, ea urm─âre┼čte doar profitul. Dar economia face parte din societate, nu putem judeca separat, ├«n paralel, economia ┼či societatea. Eu cred ├«n ciclurile lungi, ┼či cred c─â ├«n Europa asist─âm la sf├«r┼čitul unui ciclu al neoliberalismului, care a adus o anume vigoare pentru o perioad─â, dar a ┼či e┼čuat pe anumite planuri. Ironia istoriei face ├«ns─â ca, ├«n momentul care trebuie s─â se ocupe de problemele sociale, pentru a echilibra societatea - c─âci dac─â exist─â o mare propor┼úie de exclu┼či, de marginaliza┼úi, ace┼čtia pot provoca probleme -, presiunile economice globale, de ordin concuren┼úial, pun guvernele din Europa Occidental─â, dar ┼či viitoarele guverne din Rom├ónia, ├«n fa┼úa unei dileme aparent de nerezolvat: pe de o parte, trebuie stimulat─â eficacitatea, pe de alt─â parte, trebuie g─âsite solu┼úii pentru sus┼úinerea protec┼úiei sociale, astfel ├«nc├«t s─â nu apar─â o armat─â ├«ntreag─â de nemul┼úumi┼úi. Liviu Voinea: Ironia este c─â, ├«n momentul ├«n care se cam termin─â cu fundamentalismul de pia┼ú─â ├«n Europa Occidental─â ┼či ├«n SUA, el ├«ncepe ├«n Rom├ónia. ├Än ce prive┼čte raportul dintre individ ┼či stat, dintre eficien┼ú─â ┼či protec┼úie social─â, meciul nu ├«ncepe de la zero. Avem 15% din salariile europene ┼či 60% din pre┼úurile europene. Or, dac─â ├«ncepi un meci de la 3-0, nu te po┼úi a┼čtepta s─â se termine cu 1-1. Principalul avantaj al intr─ârii ├«n Uniunea European─â nu s├«nt fondurile europene, ci, ├«n primul r├«nd, ├«ncetarea unui complex de inferioritate pe care l-am avut de mult timp ┼či, ├«n al doilea r├«nd, participarea la luarea deciziilor, pentru c─â p├«n─â acum am primit deciziile din afar─â. O idee pentru Europa Corneliu B─âlan: O mare problem─â este c─â ├«n pozi┼úii de decizie ┼či de conducere nu ajung oamenii cei mai educa┼úi, cei mai preg─âti┼úi. Este o constatare valabil─â nu numai ├«n Rom├ónia. Exist─â un "e┼čalon doi" care niciodat─â nu poate ajunge la puterea de decizie. Europa are o problem─â ├«n selectarea celor care ne vor conduce. ├Än proiectele de cercetare pe care le conduc s├«nt ├«n contact cu vreo 20-30 de profesori din multe ┼ú─âri europene ┼či constat c─â ┼či ei au aceast─â problem─â. ├Än Rom├ónia e mai acut─â, desigur, dar este prezent─â ┼či ├«n celelalte ┼ú─âri. Gabriel Istrate: Nu cred c─â perspectiva trebuie s─â fie sceptic─â. Cu rata de cre┼čtere economic─â pe care o avem, putem s─â devenim o nou─â Irlanda ├«n urm─âtorii zece ani. Iar avantajul competitiv pe care ├«l avem, cel al salariilor mai mici, nu poate ┼úine prea mult. Cercetarea ┼čtiin┼úific─â este cea care poate asigura o cre┼čtere pe termen lung. Asocia┼úia "Ad Astra", din care fac parte, a realizat o "carte alb─â" a cercet─ârii ┼čtiin┼úifice, iar situa┼úia ├«n care ne afl─âm nu este str─âlucit─â. ├Än ansamblu, s├«ntem decupla┼úi de cercetarea la nivel mondial ┼či foarte pu┼úin vizibili ├«n raport cu m─ârimea ┼ú─ârii. Diferen┼úa dintre America ┼či Europa este una de perspectiv─â. ├Än SUA, cercetarea se realizeaz─â oarecum automat. Google ┼či alte companii de succes au pornit de la ni┼čte cercet─âri de tip academic care ┼či-au g─âsit aplica┼úii ├«n lumea real─â. Ceva de acest gen nu se poate ├«nt├«mpla de sus ├«n jos. Institu┼úiile din Rom├ónia trebuie reformate. ├Än America, filozofia este de a optimiza rolul institu┼úiilor ├«n societate. Universit─â┼úile din Rom├ónia, de pild─â, trebuie reformate pornind de la o dezbatere a rolului lor ├«n societate. Mi se pare c─â deocamdat─â universit─â┼úile servesc scopurilor unora dintre profesori, mai cur├«nd dec├«t societ─â┼úii. Universit─â┼úile s├«nt, apoi, foarte centralizate, nu favorizeaz─â diversitatea ┼či schimburile ├«ntre departamente ┼či facult─â┼úi. Nivelul finan┼ú─ârii a mai crescut, dar nu a crescut ┼či nivelul controlului: orice ban dat cercet─ârii ┼čtiin┼úifice este un ban care ar putea fi alocat s─ân─ât─â┼úii sau infrastructurii, a┼ča ├«nc├«t el trebuie judecat dup─â criterii de performan┼ú─â. Dac─â e vorba despre cercetarea fundamental─â, atunci ea trebuie evaluat─â dup─â criterii acceptate la nivel interna┼úional. Dac─â e vorba despre o cercetare aplicat─â, e nevoie de verificarea foarte clar─â a aplicabilit─â┼úii ├«n produc┼úie. Andrei Ple┼ču: Dac─â vorbim despre integrare ┼či despre Europa, p─â┼úim ┼či noi ceea ce p─â┼úe┼čte Europa ├«ns─â┼či: discut─â foarte mult despre mijloace, despre instrumentar, despre ascu┼úirea cu┼úitelor. Plec de la o ipotez─â utopic─â: s─â presupunem c─â totul o s─â ne reu┼čeasc─â - Uniunea European─â se va dovedi un proiect bun, integrarea Rom├óniei se va produce ├«n ritmul necesar ┼či f─âr─â drame ┼či vom ajunge la un moment dat, nu prea t├«rziu, ├«n punctul ├«n care Europa va fi un ┼úinut omogen. ├Än acel moment, va trebui s─â ne punem ├«ntrebarea: "Ce facem?". Am ajuns, ├«n sf├«r┼čit, la cap─âtul drumului pentru care au lucrat economi┼čti, legislatori, politicieni, ideologi. Ce urmeaz─â? Ce ├«nseamn─â cap─âtul drumului ├«n sens european? O bun─â administra┼úie, bun─âstare distribuit─â ├«n mod echitabil, un pic de antiamericanism ┼či, ca idee - c─âci trebuie s─â ai ┼či o idee - drepturile omului. Aceasta este Ideea, religia, sublimitatea Europei. Eu cred c─â drepturile omului, care s├«nt esen┼úiale - ┼či noi, ├«n ┼ú─ârile din Est, ┼čtim foarte bine acest lucru - s├«nt ┼či ele tot la nivel de instrumentar, s├«nt un strict necesar al convie┼úuirii. Nu cred c─â drepturile omului trebuie s─â devin─â ceva monumental. Ar trebui s─â se ob┼úin─â firescul aplic─ârii lor, pentru c─â altminteri ele risc─â s─â devin─â un fel de umanism soft, care prive┼čte mereu c─âtre om ca spre o fiin┼ú─â aflat─â ├«n pericol, care trebuie mereu ap─ârat─â de multe asocia┼úii care trebuie s─â-i pun─â tot timpul c├«rje. ├Äncet-├«ncet, riscul este s─â se creeze o fiin┼ú─â destul de anemic─â privind mereu dup─â ajutor ├«n st├«nga ┼či ├«n dreapta. M─â tem c─â, la un moment dat, ne vom izbi de problema unei Europe f─âr─â scopuri - un fel de rezerva┼úie foarte agreabil─â, ├«n care totu┼či va trebui s─â facem ceva. Vom avea un context f─âr─â text. Cine ne d─â textul? Este o ├«ntreag─â lupt─â de speciali┼čti pentru crearea contextului. ├Äntrebarea mea c─âtre speciali┼čti este: care e textul? Ne g├«ndim m─âcar la asta ├«n timp ce ascu┼úim cu┼úitele? Acum un an a avut loc la Berlin o mas─â rotund─â cu invita┼úi din toat─â lumea, care s-a numit "Un suflet pentru Europa". Totul avea un aspect optimist, dar ├«ntr-o cheie minor─â. Nu s-a ├«n┼úeles p├«n─â la urm─â ce ├«nseamn─â s─â dai un suflet Europei. Dar o idee trebuie s─â-i dai. O substan┼ú─â, dincolo de buna convie┼úuire, trebuie s─â-i dai - de┼či, recunosc, ┼či buna convie┼úuire ├«nseamn─â deja foarte mult. Prin urmare, m─â ├«ntreb dac─â nu e necesar s─â facem ┼či noi o dezbatere despre ce vom face atunci c├«nd totul a fost deja f─âcut. Aceast─â ├«ntrebare ar trebui s─â existe de pe acum, pentru a da o anumit─â culoare tuturor eforturilor noastre de a merge c─âtre ┼úint─â.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.