Cancerul tiroidian şi digitalizarea

Dr. Mariana Purice, cercetător ştiinţific principal la Institutul Naţional de Endocrinologie „C.I. Parhon“, avînd ca domeniu de activitate cercetarea de Medicină nucleară, este coordonatoarea proiectului „BIOMAT-ENDO – construcţia bazei de date digitale pentru monitorizarea pacienţilor cu cancer tiroidian“, finanţat de Raiffeisen anul acesta. Proiectul îşi propune digitalizarea informaţiei din cazuistica existentă în Departamentul de Medicină Nucleară, pe structura software-ului BIOMAT-ENDO. Ceea ce va putea permite iniţierea unor studii epidemiologice şi analize de statistică matematică – printre acestea şi studiul consecinţelor accidentului de la Cernobîl privind incidenţa cancerului tiroidian în România şi crearea Registrului Naţional de cancer tiroidian.

Dr. Mariana Purice ne explică, pe larg, conţinutul şi importanţa proiectului: „Ideea acestui proiect BIOMAT este din anii 2007-2008, ca urmare a unei colaborări dintre noi – Institutul Parhon – şi Institutul de Matematică al Academiei Române. Acesta a organizat seminarii de matematici aplicate în cadrul unui proiect de cercetare, «Noi abordări matematice în Biologie, cu aplicaţii», iar noi am venit cu propunerea să facem o analiză de statistică matematică prin care să elucidăm nişte date de epidemiologie a cancerului tiroidian în România. În cazul acestuia, există un

special. Îl fac mai mult femeile decît bărbaţii. Mai mult femeile între 35-40 de ani. Am vrut să vedem de ce se întîmplă aşa. Începutul a fost că am reuşit să facem, împreună cu cei de la Institutul de Matematică şi o companie de software din România, un soft care se numeşte BIOMAT-ENDO. 

Am făcut împreună acest software tip bază de date şi am început să-l umplem, încet-încet, cu date din foile de observaţie, «clasice», pe hîrtie, ale pacienţilor aflaţi în evidenţa secţiei de Medicină Nucleară. Pentru o prezentare pe care am avut-o la începutul lui octombrie în cadrul primei întîlniri regionale a Asociaţiei Americane de Endocrinolgie Clinică, organizată la Bucureşti, am făcut statistica la zi, consemnînd 10.765 de cazuri de cancer tiroidian din 1966 pînă acum, toate ţinute sub formă de plicuri cu foi de observaţie (date medicale complexe). Secţia de Medicină Nucleară din Institutul de Endocrinologie «C.I. Parhon» s-a înfiinţat în 1965, şi primii bolnavi internaţi pentru terapia cu radioiod a cancerului tiroidian au fost în 1966. A fost prima secţie de medicină nucleară pentru radioterapia cancerului tiroidian din România. Trăim, practic, pe o mină de aur de informaţii medicale. Cazuistica asta nu o mai are nimeni nici în România, nici în regiune. 

Din 2009 încoace, avem o explozie de cazuri noi de cancer tiroidian, operaţi la noi în institut sau în altă parte, care se adresează secţiei noastre pentru radioterapia cancerului. Pe an sînt cam 600-700 de pacienţi noi care suferă de cancer tiroidian şi care răspund la terapia cu radioiod. 

Softul BIOMAT-ENDO e făcut specific pacientului cu cancer tiroidian, din momentul în care se prezintă pentru radioterapie, pînă la remisia completă şi, practic, vindecare. Rata de vindecare este foarte mare. Dacă e luat din timp, bine operat şi bine tratat. Avînd o aşa cantitate mare de informaţie, pe hîrtie, pe care cu greu aveam unde să o depozităm, ne-am gîndit să facem softul. 

Pentru a putea introduce fizic din foile de observaţie în software-ul BIOMAT- ENDO datele, adică pentru a digitaliza foile de observaţie existente acum în format «clasic», avem nevoie de fonduri. Introducerea cazurilor noi durează mai puţin (5-10 minute). În schimb, cele din anii ’68-’90 sînt foi de observaţie voluminoase, şi introducerea lor pe computer durează mult (pîna la o oră). Pentru aceasta, avem un număr de rezidenţi, studenţi în ultimul an la Medicină, biologi, care au lucrat, pînă acum, ca voluntari. 

Trebuie să ţinem cont că, la anul, în aprilie, se împlinesc 30 de ani de la accidentul de la Cernobîl. Copiii care în 1986 aveau între 0 şi 2 ani, acum au în jur de 30-32 de ani. Vom vedea dacă în 2016 va fi momentul în care vom avea mai multe cazuri noi, sau deja le avem… Matematicienii statisticieni care vor aplica diverse algoritmuri pentru modelare matematică ne cer să avem o cazuistică digitalizată de minimum 1000-1500 de cazuri pentru a avea rezultate semnificative. De la 15 octombrie, de cînd a început proiectul, Raiffeisen ne ajută să plătim această muncă, pînă acum voluntară, a rezidenţilor, a studenţilor, a masteranzilor. Consider că e o chestiune foarte importantă, de interes naţional.“  

pagină realizată de Iaromira POPOVICI