Cancerul tiroidian şi digitalizarea

Publicat în Dilema Veche nr. 611 din 29 octombrie - 4 noiembrie 2015
Cancerul tiroidian şi digitalizarea jpeg

Dr. Mariana Purice, cercetător ştiinţific principal la Institutul Naţional de Endocrinologie „C.I. Parhon“, avînd ca domeniu de activitate cercetarea de Medicină nucleară, este coordonatoarea proiectului „BIOMAT-ENDO – construcţia bazei de date digitale pentru monitorizarea pacienţilor cu cancer tiroidian“, finanţat de Raiffeisen anul acesta. Proiectul îşi propune digitalizarea informaţiei din cazuistica existentă în Departamentul de Medicină Nucleară, pe structura software-ului BIOMAT-ENDO. Ceea ce va putea permite iniţierea unor studii epidemiologice şi analize de statistică matematică – printre acestea şi studiul consecinţelor accidentului de la Cernobîl privind incidenţa cancerului tiroidian în România şi crearea Registrului Naţional de cancer tiroidian.

Dr. Mariana Purice ne explică, pe larg, conţinutul şi importanţa proiectului: „Ideea acestui proiect BIOMAT este din anii 2007-2008, ca urmare a unei colaborări dintre noi – Institutul Parhon – şi Institutul de Matematică al Academiei Române. Acesta a organizat seminarii de matematici aplicate în cadrul unui proiect de cercetare, «Noi abordări matematice în Biologie, cu aplicaţii», iar noi am venit cu propunerea să facem o analiză de statistică matematică prin care să elucidăm nişte date de epidemiologie a cancerului tiroidian în România. În cazul acestuia, există un

special. Îl fac mai mult femeile decît bărbaţii. Mai mult femeile între 35-40 de ani. Am vrut să vedem de ce se întîmplă aşa. Începutul a fost că am reuşit să facem, împreună cu cei de la Institutul de Matematică şi o companie de software din România, un soft care se numeşte BIOMAT-ENDO. 

Am făcut împreună acest software tip bază de date şi am început să-l umplem, încet-încet, cu date din foile de observaţie, «clasice», pe hîrtie, ale pacienţilor aflaţi în evidenţa secţiei de Medicină Nucleară. Pentru o prezentare pe care am avut-o la începutul lui octombrie în cadrul primei întîlniri regionale a Asociaţiei Americane de Endocrinolgie Clinică, organizată la Bucureşti, am făcut statistica la zi, consemnînd 10.765 de cazuri de cancer tiroidian din 1966 pînă acum, toate ţinute sub formă de plicuri cu foi de observaţie (date medicale complexe). Secţia de Medicină Nucleară din Institutul de Endocrinologie «C.I. Parhon» s-a înfiinţat în 1965, şi primii bolnavi internaţi pentru terapia cu radioiod a cancerului tiroidian au fost în 1966. A fost prima secţie de medicină nucleară pentru radioterapia cancerului tiroidian din România. Trăim, practic, pe o mină de aur de informaţii medicale. Cazuistica asta nu o mai are nimeni nici în România, nici în regiune. 

Din 2009 încoace, avem o explozie de cazuri noi de cancer tiroidian, operaţi la noi în institut sau în altă parte, care se adresează secţiei noastre pentru radioterapia cancerului. Pe an sînt cam 600-700 de pacienţi noi care suferă de cancer tiroidian şi care răspund la terapia cu radioiod. 

Softul BIOMAT-ENDO e făcut specific pacientului cu cancer tiroidian, din momentul în care se prezintă pentru radioterapie, pînă la remisia completă şi, practic, vindecare. Rata de vindecare este foarte mare. Dacă e luat din timp, bine operat şi bine tratat. Avînd o aşa cantitate mare de informaţie, pe hîrtie, pe care cu greu aveam unde să o depozităm, ne-am gîndit să facem softul. 

Pentru a putea introduce fizic din foile de observaţie în software-ul BIOMAT- ENDO datele, adică pentru a digitaliza foile de observaţie existente acum în format «clasic», avem nevoie de fonduri. Introducerea cazurilor noi durează mai puţin (5-10 minute). În schimb, cele din anii ’68-’90 sînt foi de observaţie voluminoase, şi introducerea lor pe computer durează mult (pîna la o oră). Pentru aceasta, avem un număr de rezidenţi, studenţi în ultimul an la Medicină, biologi, care au lucrat, pînă acum, ca voluntari. 

Trebuie să ţinem cont că, la anul, în aprilie, se împlinesc 30 de ani de la accidentul de la Cernobîl. Copiii care în 1986 aveau între 0 şi 2 ani, acum au în jur de 30-32 de ani. Vom vedea dacă în 2016 va fi momentul în care vom avea mai multe cazuri noi, sau deja le avem… Matematicienii statisticieni care vor aplica diverse algoritmuri pentru modelare matematică ne cer să avem o cazuistică digitalizată de minimum 1000-1500 de cazuri pentru a avea rezultate semnificative. De la 15 octombrie, de cînd a început proiectul, Raiffeisen ne ajută să plătim această muncă, pînă acum voluntară, a rezidenţilor, a studenţilor, a masteranzilor. Consider că e o chestiune foarte importantă, de interes naţional.“  

pagină realizată de Iaromira POPOVICI

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.