Camera Ştirilor

Publicat în Dilema Veche nr. 114 din 30 Mar 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Era 1 martie, în tot oraşul circulaţia era îngreunată de tarabele unde se vindeau mărţişoare şi, deşi vremea era mizerabilă, femeile îşi purtau mîndre buchetele de flori primite, ceea ce dădea un aer de sărbătoare străzilor, altfel murdare şi cenuşii. În redacţia de ştiri a Serviciului român de Radio, ceea ce numim Radioul public, se lucra, fără înfrigurare, la ştirile zilei de azi, ale celei de mîine. Înfrigurarea, graba, agitaţia nu sînt semne de profesionalism. Aşa că ne-am adunat într-un birou mai liniştit, avînd mereu în spate tensiunea, încordarea unor oameni conştienţi de responsabilitatea lor faţă de ascultători şi faţă de adevăr. Opinia şi informaţia În fiecare zi, la ora 17 se ţine şedinţa pentru sumarul Radiojurnalului de dimineaţă, considerat - cum spunea Rodica Madoşa - principalul eveniment editorial al redacţiei de ştiri. După fel şi fel de peripeţii, cînd sancţiunea politică s-a sprijinit pe birocraţie pentru a scăpa de un om incomod, Rodica Madoşa este acum Consilier pe probleme editoriale. Din această funcţie, care poate fi totul sau nimic, acest eminent şi experimentat om de Radio se străduieşte să reclădească structura firească a emisiunilor de ştiri. Ceea ce se strică atît de lesne se repară cu multe dificultăţi. Pentru ascultătorii săi, oameni cu grade de educaţie diferite, cu disponibilităţi diferite, oameni cu opţiuni politice formulate sau din categoria celor care la sondaje răspund "nu ştiu", radioul trebuie să pună la dispoziţie informaţii corecte, pentru ca ei să-şi poată formula propriile opţiuni în cunoştinţă de cauză. De aceea prima preocupare a unui serviciu de informaţii respectabil este despărţirea clară a informaţiei (ce s-a întîmplat ) de opinie (ce părere am despre ce s-a întîmplat). Modurile folosite pentru "a vinde opinia sub formă de informaţie" sînt diverse şi încep cu cele primitive, cînd în mod evident este lăudat un om politic pentru ce a făcut sau ce a spus, iar altul este ridiculizat; uneori şi cu intonaţia citării are hazul ei. Cînd am invitat-o pe Rodica Madoşa la o discuţie despre obligaţiile Serviciului public de Radio în ceea ce priveşte informaţia, ea mi i-a recomandat pe cei doi adjuncţi: Pavel Ionescu şi Radu Şarpe, "băieţi tineri de toată isprava", cu care ea lucrează. Ne-am întîlnit cu puţin înainte de "şedinţa de la 5" şi am intrat direct în subiect. Ne plîngem adesea că, în afara perioadelor electorale, agenda oamenilor politici e departe de preocupările electoratului. La aceasta contribuie şi sursele de informaţii: şi ele îşi structurează fluxul, pornind de la agenda politică a oamenilor zilei. Ce a mai făcut unul, ce a mai zis altul, ce se presupune că o să pună la cale al treilea sînt tot atîtea ştiri parazitînd informaţia necesară despre legile sănătăţii, modificările din învăţămînt, recalcularea pensiilor, creşterile sau scăderile de impozite etc. Pavel Ionescu: "Sîntem conştienţi că nu evenimentul politic îi interesează pe cei mai mulţi, dar e el e cel mai uşor de tratat jurnalistic, iar jurnalism de investigaţie se face puţin şi greu la radioul public". Atuul credibilităţii "Analiza cauzelor ar necesita ea, la rîndul ei, o investigaţie, deocamdată mă mărginesc să observ că am reuşit la Jurnalul de dimineaţă să delimităm strict capitolul de informaţie de capitolul opinii" - spune Rodica Madoşa şi adaugă: "Da, dar nu avem comentatorii noştri, ai Radioului, sîntem încă un fel de reporteri de tranşee cotidiană. În pofida unor derapaje, nu am pierdut atuul credibilităţii. Cînd omul vrea realitatea informaţiei, vine la noi. Cînd vrea spectacolul informaţiei, se duce la Realitatea TV sau la alte posturi. Nu putem rămîne indiferenţi la concurenţa televiziunii şi a radiourilor private. Credibilitatea este capitalul nostru valoros." Pentru că informaţia se difuzează la intervale orare relativ mici, cel care o selectează şi o difuzează se adresează unui ascultător presupus a sta lipit de aparatul de radio, ascultînd totul cu maximă atenţie. Nu e aşa. În viaţă, omul prinde cînd şi cînd un fragment de ştire şi nu-i înţelege nici trecutul, nici importanţa pentru viitor. "În dilema incomplet vs redundant, Radioul ar trebui să fie de partea redundanţei. Oamenii nu te ascultă minut cu minut şi faptul că tu nu vrei să repeţi azi ceva foarte important, care s-a petrecut ieri sau anul trecut, pe motiv că ai spus-o la timpul potrivit, periclitează caracterul inteligibil al informaţiei" - spune Radu Şarpe . "Tentaţia transmisiei în direct a schimbat total faţa presei" - spune Pavel Ionescu. "E foarte important să facem pauza de gîndire să revenim la punctul de pornire, la un Ťdosar» de un minut, un minut şi jumătate, explicativ, aşa cum face BBC. Comparaţi breaking news de la CNN şi de la BBC. Ultimii vin poate cu o clipă mai tîrziu, dar mult mai pregătiţi." "Da, dar directul dă senzaţia că respiri odată cu evenimentul, că eşti acolo" - spune Radu Şarpe. "Problema e dacă asta e realitatea" - se întreabă nu fără rost Pavel Ionescu, continuînd în acelaşi sens: "Nu ştiu dacă este într-adevăr folositor să fiu în direct peste tot unde pare că se întîmplă ceva sau ar fi putut să se întîmple. Transmisia în direct dă unor întîmplări dimensiunea unor evenimente." Rodica Madoşa: "Goana după eveniment creează o abundenţă de informaţie care e non-informaţie". Lumea de dincolo de noi Pe de altă parte, abundenţa informaţiei vine şi din perfecţionarea mijloacelor de comunicare, evenimentele din viaţa a şase miliarde şi jumătate de oameni - cît e acum populaţia globului - ne stau la îndemînă. Ar fi interesant de ştiut cum se produce selecţia şi mai ales cum reuşiţi să-i demonstraţi ascultătorului că furtuni naturale sau politice, desfăşurate departe de comuna Pruni, pot avea totuşi consecinţe în viaţa lui personală. Între o ştire despre un tsunami în Oceanul Pacific şi un accident rutier pe DN 1 cum stabiliţi priorităţile? "Ştiţi, în Camera Ştirilor se fac glume macabre: ŤCîţi au murit în atentatul din India?» Ť50.» ŤPăi, acolo la o nuntă mor 50 de inşi.» Nu e o ştire ce s-a întîmplat la o nuntă în India, în schimb e o ştire că la noi un şofer beat a ucis pe autostradă 15 amărîţi" - povesteşte Radu Şarpe. Rodica Madoşa pledează pentru discernămînt, dar îmi arată că se lucrează totuşi cu informaţiile oferite de agenţiile de presă. Marile agenţii, parte a unor mari corporaţii mediatice, nu dau nici ele mare atenţie Americii Latine. Pavel Ionescu recunoaşte că există spaţii acoperite cu predilecţie, în timp ce altele, cum ar fi America de Sud, nu sînt acoperite pe măsura importanţei lor. Radu Şarpe introduce o altă idee: "e reconfortant uneori să ştii că nu tot ce se întîmplă în lume seamănă cu evenimentele de acasă". Pavel Ionescu: "Sîntem victimele spectacolului - conflictele explicite sînt mai uşor de tratat decît referirile la mecanismul intim al lucrurilor". Cartonaşele galbene şi căpşunarii Radu Şarpe: "Ce să mai vorbim de America Latină, cînd nu spunem lucrurilor pe nume în ceea ce priveşte Uniunea Europeană, unde intrăm şi în ce ne băgăm". (Vocile masculine se întretaie şi mi-e greu să mai refac de pe bandă, cine ce a spus.) Rodica Madoşa: "Se foloseşte un limbaj oracular, aţi progresat, dar mai aveţi multe de făcut, cartonaşe galbene, cartonaşe roşii. Şi această realitate, încă străină nouă, trebuie tradusă în limbaj curent şi fluent. Una e să ştii că se trăieşte bine în Occident, preluînd poveştile căpşunarilor, şi alta e să-ţi aranjezi viaţa după criterii europene. Armonizarea Evului Mediu din satul românesc cu respectul pentru găini de la crescătoriile din Franţa". "E o prăpastie care trebuie umplută lopată cu lopată. Dacă noi nu le spunem oamenilor acest lucru, n-are cine" - spune Pavel Ionescu. Radu Şarpe: "La noi clasa politică e autistă, dar şi în UE clasa politică e destul de desprinsă de problemele cetăţeanului de rînd. Cu excepţia perioadelor electorale, nu au preocupări globale, ceea ce s-a dovedit cu prilejul votării Constituţiei Europene în Franţa şi Olanda". Oameni politicoşi, nimeni nu făcea apropouri cu privire la oră, dar timpul se grăbea: bune, proaste, importante sau caraghioase, ştirile trebuia să fie prezente pe post. Oricîte posturi particulare ar prefera, ascultătorul român interesat de ştiri are ca reper România actualităţi. În această relaţie, dezamăgirile şi trădările au fost prezente de ambele părţi: actualităţile deveniseră ale unui singur partid, ascultătorii s-au dus unde puteau să afle o tratare onestă a întregului spaţiu politic. Se munceşte serios la restabilirea unei legături lucide, prin transmiterea unor informaţii care să examineze viaţa ca un rezultat complex al exercitării sau neglijării unor politici economice şi sociale consistente. Globalizarea nu e un cuvînt, ci o realitate cu multe consecinţe în traiul copiilor străzii şi al magnaţilor economiei de piaţă. Electoratul - cuvînt cuprinzător, pomenit de cîte ori cineva are sau îşi închipuie că are o responsabilitate - ar trebui să opteze în cunoştinţă de cauză şi emisiunile de informaţii sînt un sprijin esenţial pentru fundamentarea raţională a votului. Acest lucru nu e uşor de făcut în tranziţia românească: nu e vina Radioului public că în concepţia liderilor de partid principala problemă pare a fi cine e şeful cui.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

image png
A fost părăsită de nuntă, iar cea mai bună prietenă i-a sărit în ajutor. S-a revanșat devenind amanta soțului ei
După ce a fost părăsită de iubit chiar înainte de nuntă, o femeie care și-a găsit sprijinul în casa celei mai bune prietene a început o aventură sexuală cu soțul acesteia. Întreaga poveste i-a șocat pe mulți internauți.
Pacient de Covid Sursa Freepik com jpg
Harta corpului, inovația în cercetarea COVID -19, dezvoltată de oamenii de știință britanici
Oamenii de știință de la Universitatea Oxford folosesc o tehnică inovativă pentru a-i ajuta pe pacienți să comunice dimensiunile și gravitatea simptomelor asociate bolilor post-infecțioase cum sunt COVID de lungă durată și sindromul de oboseală cronică.
Alexandru mitrita foto facebook u craiova jpg
Donald Trump FOTO EPA-EFE
Companiile din SUA nu mai vor diversitate, echitate şi incluziune. Revenirea lui Trump la Casa Albă a intensificat această tendință
Companiile din SUA nu mai vor diversitate, echitate şi incluziune, având reacții adverse față de astfel de politici. Iar revenirea lui Trump la Casa Albă a intensificat această tendință.
image png
Prăjitura „sănătoasă” din ovăz și mere. Conține puține calorii și este un adevărat deliciu!
Ai poftă de ceva dulce, dar te temi de calorii și impactul negativ pe care îl poate avea zahărul asupra sănătății tale? Ei bine, acum poți opta pentru o prăjitură sănătoasă, extrem de gustoasă, și cu puține calorii.
lire sterline foto pinterest
Fug bogații din Marea Britanie. „Doar China a pierdut mai mulți miliardari”
Mii de oameni bogați părăsesc Marea Britanie din cauza taxelor și a degradării sistemului medical, continuând exodul din perioada Brexitului, potrivit unei firme de consultanță.
trump jpg
Fierbe capitala SUA! 48 de kilometri de garduri în Washington la învestirea lui Trump
Fierbe capitala SUA! Toţi ochii vor fi azi pe Washington, locul unde va fi instalat în funcţie preşedintele ales, Donald Trump. Click! vă prezintă cele mai importante aspecte ale unei zile istorice, care va confirma numirea celui de-al 47-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii.
Stema Transnistria
Criza energetică în Transnistria. Maia Sandu acuză soluții false după anunțul Moscovei privind reluarea livrărilor de gaz
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că livrarea gazului prin intermediari către Transnistria contravine legislației, subliniind că Moscova ar putea relua livrările prin Moldovagaz, companie al cărei acționar majoritar este Gazprom.
Lucru acasa laptop pisica cafea telemunca munca FOTO Shutterstock
Care este diferența dintre telemuncă și work from home? Cum apar cele două în legislație
Telemunca și munca de acasă (work from home) au devenit din ce în ce mai răspândite în piața muncii din ultimii ani, însă mulți dintre noi le confundă, neștiind care sunt diferențele de reglementare.