C─âl─âtorie, turism, concediu: de la aristocra╚Ťi la dictaturi ╚Öi consum de mas─â

Bogdan POPA
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 903 din 29 iulie ÔÇô 4 august 2021
C─âl─âtorie, turism, concediu: de la aristocra╚Ťi la dictaturi ╚Öi consum de mas─â jpeg

Peste c├«teva zile voi completa un formular tipizat ╚Öi voi pleca ├«n concediu. Este un drept care, ├«n unele situa╚Ťii, vine ╚Öi cu un aranjament financiar special. Dar, ca orice drept din zilele noastre, concediul garantat ╚Öi pl─âtit prin contractul de munc─â are o istorie proprie, ├«ntocmai ca ╚Öi ziua de lucru de opt ore sau repausul duminical. F─âr─â un timp special ╚Öi resurse financiare, vacan╚Ťele, c─âl─âtoriile ╚Öi turismul de ast─âzi s├«nt imposibile. Tot timpul ╚Öi banii s├«nt ╚Öi cheia istoriei acestora, ├«n care se ├«mpletesc, oric├«t de surprinz─âtor ar p─ârea, elemente din trecutul aristocra╚Ťiei britanice cu cele din regimurile totalitare fasciste ╚Öi comuniste.

Istoricii s├«nt de acord c─â de o istorie a turismului se poate vorbi din secolul al XVIII-lea. Grand Tour completa educa╚Ťia tinerilor aristocra╚Ťi cu o c─âl─âtorie a c─ârei destina╚Ťie propriu-zis─â era Italia, unde puteau fi v─âzute ruinele ╚Öi monumentele antice ╚Öi renascentiste deja cunoscute prin intermediul c─âr╚Ťilor citite. A╚Öa s-a n─âscut literatura de c─âl─âtorie ÔÇô relat─ârile pe care istoricii rom├óni, de exemplu, le folosesc constant pentru a surprinde, din ochii str─âinilor, transform─ârile societ─â╚Ťii moldo-valahe ╚Öi chiar cele ale peisajului. Cum drumul pe uscat spre Italia trecea prin Mun╚Ťii Alpi, cei mai temerari dintre c─âl─âtori au ├«nceput s─â practice ascensiunile montane, altfel spus, alpinismul. C─âl─âtoriile ├«n Elve╚Ťia, pentru ascensiuni, apoi sporturi de iarn─â sau, pur ╚Öi simplu, de pl─âcere, au devenit ╚Öi ele o constant─â a stilului de via╚Ť─â.

Este desigur ilogic s─â consider─âm c─â abia din secolul al XVIII-lea se poate vorbi despre c─âl─âtori ╚Öi c─âl─âtorii. Trebuie ├«ns─â spus c─â, oric├«t de mult ar fi schimbat un individ dup─â ce trece sau locuie╚Öte o vreme prin mai multe ╚Ť─âri ╚Öi culturi str─âine, despre ÔÇ×vacan╚Ť─âÔÇŁ se poate vorbi doar atunci c├«nd c─âl─âtoria este separat─â de o misiune, fie aceasta militar─â, diplomatic─â, ╚Ötiin╚Ťific─â sau religioas─â. Primii turi╚Öti formau ceea ce sociologul american de origine norvegian─â Thorstein Veblen (1857-1929) a denumit, ├«n 1909, the leisure class. Format─â din oameni suficient de boga╚Ťi c├«t s─â ├«╚Öi permit─â s─â se ab╚Ťin─â de la munc─â, aceast─â clas─â preocupat─â de petrecerea timpului ├«ntr-un mod c├«t mai pl─âcut a influen╚Ťat, de fapt, toate celelalte clase ale societ─â╚Ťii ÔÇô pentru care zilele libere erau cele ob╚Ťinute cu ocazia s─ârb─âtorilor religioase, apoi ╚Öi a celor laice.

Revolu╚Ťia industrial─â ╚Öi perioadele tot mai lungi de pace sau cu r─âzboaie desf─â╚Öurate ├«n a╚Öa fel ├«nc├«t nu mai presupuneau invazii distructive au adus acel timp liber ╚Öi acele mijloace necesare copierii marilor sau micilor c─âl─âtorii ale aristocra╚Ťilor. De la o zi pe s─âpt─âm├«n─â (duminica), aceste c─âl─âtorii au ├«nceput s─â dureze s─âpt─âm├«ni sau chiar luni. Bariera financiar─â era, ├«n continuare, greu de dep─â╚Öit. De aceea, num─ârul celor care participau la c─âl─âtorie ╚Öi ├«mp─âr╚Ťeau costurile a ├«nceput s─â fie extrem de important. Un misionar baptist britanic, Thomas Cook (1808-1892), a ├«ncercat s─â combine pl─âcerea unei c─âl─âtorii sigure cu cump─âtarea. Compania sa a luat fiin╚Ť─â ├«n 1841 ╚Öi a organizat primul tur ├«n Europa ├«n 1856. Practic, Thomas Cook este considerat fondatorul turismului (termenul provine de la acel tour ini╚Ťial nobiliar) modern, de mas─â.

Chiar ╚Öi a╚Öa, vacan╚Ťele ╚Öi concediile nu erau ├«nc─â pentru toat─â lumea. Chiar dac─â leisure class s-a extins, prin ├«nglobarea burgheziei ├«nalte, muncitorii ╚Öi func╚Ťionarii obi╚Önui╚Ťi ├«nc─â nu beneficiau de a╚Öa ceva. Doar la sf├«r╚Öitul secolului al XIX-lea, c├«nd repausul duminical a fost instituit prin lege, au ap─ârut excursiile pentru ace╚Ötia. De o situa╚Ťie mai bun─â s-au bucurat primii func╚Ťionarii ╚Öi slujba╚Öii statului, pentru care s-au introdus, pe l├«ng─â zilele libere legale, ╚Öi concediile pl─âtite. Modelul, aplicat ini╚Ťial ├«n Germania, s-a extins apoi pentru toate statele europene.

Ne place sau nu, ideea de vacan╚Ť─â, de timp de odihn─â petrecut ├«n a╚Öa fel ├«nc├«t cei care munceau s─â se bucure de beneficiile odihnei, iar c─âile ferate ╚Öi hotelurile de un profit sigur, este foarte legat─â de regimurile totalitare. ├Än Germania na╚Ťional-socialist─â ╚Öi ├«n Italia fascist─â au ap─ârut organiza╚Ťii controlate de stat, precum Kraft durch Freude ╚Öi Doppolavoro. Succesul acestora a constat ├«n excursii ╚Öi vacan╚Ťe ieftine, de preferin╚Ť─â ├«n ╚Ťar─â, pentru muncitori ╚Öi familiile acestora. ├Än 1936, ├«n Constitu╚Ťia URSS a fost introdus dreptul la concediu. Timpul, normat de industrie ╚Öi de interesul statului de a se baza pe cet─â╚Ťeni odihni╚Ťi ╚Öi s─ân─âto╚Öi, ╚Öi banii nu au mai reprezentat acea barier─â social─â de netrecut. Clasele sociale ├«nc─â se amestecau cu dificultate, dar condi╚Ťiile pentru vacan╚Ťa fiec─âreia erau ├«ndeplinite ÔÇô ╚Öi diferite.

O istorie a vacan╚Ťelor ╚Öi concediilor ├«n Rom├ónia nu se deosebe╚Öte foarte mult de situa╚Ťia din restul Europei. Anul agricol norma, desigur, via╚Ťa acelei societ─â╚Ťi ÔÇ×eminamente agrareÔÇŁ, ideal─â pentru unii, prea ├«napoiat─â pentru al╚Ťii. De timp pentru c─âl─âtorii se bucurau doar boierii, a c─âror via╚Ť─â ÔÇ×simpl─â ╚Öi sincer─âÔÇŁ, dup─â cum nota cu nostalgie cronicarul Manolachi Dr─âghici, includea bahice ÔÇ×veselii cordialeÔÇŁ la mo╚Öiile din jur. Pentru oamenii de r├«nd, horele de duminic─â, descrise foarte pitoresc de c─âl─âtorii str─âini, erau cele mai importante momente de relaxare.

├Än secolul al XIX-lea ├«ns─â, boierii au ├«nceput s─â c─âl─âtoreasc─â mai mult, at├«t ├«n ╚Ťar─â, c├«t ╚Öi ├«n str─âin─âtate. Un drum la b─âi presupunea transportarea ├«ntregii gospod─ârii ╚Öi, eventual, a c├«torva g─âini sau porci pentru a fi sacrifica╚Ťi ╚Öi consuma╚Ťi de familie. B─âile Herculane, aflate ├«n Banatul austriac, dar vizitate de boieri rom├óni, aveau ├«n 1840 un regulament foarte clar ├«n privin╚Ťa sacrific─ârii animalelor pentru hran─â. C─âl─âtoriile ├«n str─âin─âtate au fost la ├«nceput utilitare: pentru studiu, pentru c─âutarea s─ân─ât─â╚Ťii, pentru a face politic─â, din exil, dup─â ├«nfr├«ngerea revolu╚Ťiei de la 1848.

Altfel spus, ╚Öi ├«n Rom├ónia secolului al XIX-lea c─âl─âtoriile ╚Öi vacan╚Ťele erau apanajul leisure class. Un exemplu este Sinaia, dezvoltat─â ca sta╚Ťiune cu hoteluri de lux, vile particulare, cazino, excursii montane ╚Öi terenuri de tenis, patinaj sau tir dup─â stabilirea re╚Öedin╚Ťei de var─â a familiei regale, mai ├«nt├«i la m├«n─âstirea singuratic─â, apoi la Pele╚Ö. Vacan╚Ťele ├«n str─âin─âtate, calculate la minut dup─â mersul trenurilor din Germania sau Norvegia de c─âtre Titu Maiorescu, au ├«nceput s─â dubleze ╚Öi s─â ├«nlocuiasc─â treptat c─âl─âtoriile utilitare. ├Än 1867, marele librar-editor Ioan V. Socec ╚Öi-a permis luxul de a-╚Öi duce familia la Expozi╚Ťia Universal─â de la Paris, unde mergea ├«n interes de afaceri.

├Än 1897 a fost introdus repausul duminical, dar, cu rare excep╚Ťii, foarte pu╚Ťine mari magazine s-au sim╚Ťit obligate s─â ├«l respecte. Plimbarea de duminic─â prin ora╚Ö era, pentru majoritatea oamenilor, cea mai important─â modalitate de petrecere a timpului liber. Concediile se acordau la ├«nceput doar func╚Ťionarilor de stat sau ofi╚Ťerilor.

Primul R─âzboi Mondial a schimbat mersul societ─â╚Ťii ╚Öi ├«n Rom├ónia, devenit─â pentru dou─â decenii ÔÇ×MareÔÇŁ. ├Än literatura interbelic─â, Mihail Sebastian, Tudor Teodorescu-Brani╚Öte sau Mircea Eliade au idealizat vilegiatura, la mare sau la munte, ╚Öi au ├«nregistrat astfel amestecul din ce ├«n ce mai accelerat al claselor sociale ╚Öi genurilor. Societatea rom├óneasc─â, ├«n continuare agrar─â, avea un procent foarte ridicat de tineri ╚Öi copii, ╚Öi ├«ncepuse s─â fie tentat─â de mi╚Öc─ârile ce propov─âduiau totalitarismul de dreapta. Apari╚Ťia unor organiza╚Ťii de stat precum ÔÇ×Munc─â ╚Öi Voe Bun─âÔÇť sau ÔÇ×Straja ╚Ü─âriiÔÇť a avut ╚Öi rolul de a direc╚Ťiona timpul liber ╚Öi vacan╚Ťele copiilor ╚Öi tinerilor, dar ╚Öi pe cele ale muncitorilor. ├Än 1940, ÔÇ×Straja ╚Ü─âriiÔÇť a pretins c─â a reu╚Öit s─â trimit─â ├«n colonii de var─â aproape un milion de copii ╚Öi tineri, cei mai mul╚Ťi ie╚Öi╚Ťi pentru prima dat─â din localit─â╚Ťile de ba╚Ötin─â. Cifra este ├«ns─â imposibil de confirmat ╚Öi nu poate fi separat─â de propaganda agresiv─â a mi╚Öc─ârii.

Dup─â cel de-al Doilea R─âzboi Mondial, instaurarea regimului comunist a adus o schimbare important─â. Prin Constitu╚Ťia din 1948, concediul pl─âtit a devenit parte a dreptului la odihn─â, garantat prin articolul 20. De╚Öi formal desfiin╚Ťat, Oficiul Na╚Ťional de Turism ÔÇ×Carpa╚ŤiÔÇŁ a fost re├«nfiin╚Ťat pe m─âsur─â ce guvernul comunist a ├«n╚Ťeles c─â nu doar odihna propriilor cet─â╚Ťeni, ci ╚Öi valuta turi╚Ötilor str─âini s├«nt importante pentru turism, o ramur─â tot mai semnificativ─â a economiei globale.

Odihna, relaxarea sau consumul s├«nt ast─âzi drepturi ╚Öi comportamente banale. Concediul ╚Öi vacan╚Ťa s├«nt garantate prin contracte vegheate de legi ╚Öi organiza╚Ťii speciale. Istoria lor pare, poate, neimportant─â pentru o industrie esen╚Ťial─â a lumii contemporane. F─âr─â s─â ╚Ötim, refacem ├«ns─â trasee ale aristocra╚Ťilor din secolul al XVIII-lea, dator─âm r─âzboaielor mondiale, democra╚Ťiilor imperfecte ╚Öi regimurilor totalitare un drept fundamental: cel de a ne deconecta legal ╚Öi pl─âtit de la realitatea muncii cotidiene.

Bogdan Popa este doctor ├«n istorie ╚Öi cercet─âtor la Institutul de Istorie ÔÇ×Nicolae IorgaÔÇť din Bucure┼čti. Este autorul, printre altele, al volumului Educa┼úie fizic─â, sport ┼či societate ├«n Rom├ónia interbelic─â, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.