Cadastrul verde

________ Nu aş vrea să încep cu un clişeu, chiar dacă ele ne definesc în bună măsură, şi să spun că Timişoara este oraşul parcurilor şi al florilor. Dar nu pot să nu remarc preocupările celor care au locuit pe aceste meleaguri, de-a lungul timpului, pentru ideea de "spaţiu verde". Pe stampele şi hărţile de la mijlocul secolului al XVII-lea apar vaste plantaţii cu arbori, la hotarul cetăţii Timişoara. În planurile inginerilor militari austrieci, imediat după cucerirea Timişoarei, apar grădini trasate regulat cu aspect de parc. Din 1858 putem vorbi de realizarea primului parc în Timişoara, de către guvernatorul de atunci, Cronin Cromberg, care a dispus plantarea de arbori, într-o zonă care făcea legătura între centru şi cartierul Fabric, cunoscut de timişoreni, astăzi, drept Parcul Poporului sau Parcul Regina Maria. În momentul de faţă, Timişoara este un oraş în plină expansiune, suprafaţa construită crescînd de la an la an. Strădania noastră este de a păstra un echilibru între suprafaţa construită şi suprafaţa plantată, dezvoltarea urbanistică a Timişoarei trebuind să se realizeze într-un ansamblu unde Cadastrul verde să fie o componentă esenţială. În acest sens, în anul 2000 am finalizat Conceptul Strategic de Dezvoltare a Zonei Timişoara pentru următorii ani, unde sînt specificate măsuri concrete şi coerente şi în ceea ce priveşte dezvoltarea spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement, măsuri pe care an de an le punem în practică. Ca o premieră la nivel naţional, am reuşit inventarierea tuturor speciilor lemnoase existente, starea lor de sănătate, valoarea ecologică şi ornamentală, într-un Cadastru verde. Timişoara a fost dintotdeauna un oraş progresist care şi-a dorit să fie în pas cu marile tendinţe europene. Lucrurile nu stau nici acum diferit, şi nici în domeniul spaţiilor verzi. Fără îndoială, spaţiile verzi sînt o reflectare a calităţii vieţii, atît economice cît şi sociale, a unui oraş. Nu cred că are rost să mai menţionez complexitatea funcţională pe care parcurile le au în viaţa cotidiană a orăşeanului. De aceea, am început demersurile, alături de Institutul European din Luxemburg, pentru includerea Timişoarei în rîndul marilor oraşe europene şi din punct de vedere al spaţiilor verzi. Este vorba despre un proiect de reamenajare şi integrare în circuitul european a două parcuri-emblemă ale Timişoarei, care deţin o bogată încărcătură emoţională şi istorică pentru zona Banatului: Parcul Rozelor şi Parcul Regina Maria. În acest mod, cele două parcuri vor intra în circuitele culturale europene, alături de alte parcuri renumite din diferite zone ale Europei. Proiecte cum este cel al Centrului Cultural German Timişoara în parteneriat cu Centrul Cultural Francez - "Timişoara - oraşul parcurilor şi al grădinilor", de a revigora parcurile şi grădinile oraşului, ca locuri de cultură, aducînd cu el experienţa germană şi franceză în acest domeniu - nu pot decît să ne bucure şi să ne îmbunătăţească spiritual.