Bune şi rele moravuri

Între 5-6 martie 2004, Colegiul "Noua Europă" şi Şcoala Doctorală Francofonă de Ştiinţe Sociale pentru Europa Centrală şi Orientală au organizat la Bucureşti un colocviu cu tema "Moravuri bune şi rele în societatea românească de ieri şi azi". Volumul colectiv care a rezultat în urma acestei întîlniri, cuprinzînd abordări interdisciplinare ale tematicii propuse, reprezintă o veritabilă introducere şi în chestiunea prostituţiei, a reglementării ei, a interdicţiilor şi cenzurii sociale, religioase, care au însoţit-o de-a lungul timpului. Plecînd de la Şcoala Analelor, mai ales de la studiile consacrate ale lui Norbert Elias sau Michel Foucault, cercetătorii s-au referit, pe de o parte, la construcţia normativă şi controlul social al "bunelor moravuri", iar, pe de altă parte, la "relele moravuri" - deviaţii şi modalităţi de sancţiune. Prima parte cuprinde studii semnate de Andrei Pippidi (secolele XVI- XVIII privite prin texte de drept canonic), Maria Pakucs (valori morale şi comportamente ideale în Sibiul secolului al XVI-lea), Daniel Ursprung (relaţiile de putere ale modelului balcanic), Constanţa Vintilă-Ghiţulescu (limita între bunele şi relele moravuri în societatea românească a secolului al XVIII-lea), Ligia Livadă-Cadeschi (un proces de deflorare înainte de căsătorie, la 1795), Carmen Andraş (stereotipurile balcanice reactualizate în prezent). Cea de-a doua secţiune cuprinde mai ales analize ale unor conduite percepute ca deviante: François Ruegg (moravuri barbare în provinciile orientale ale monarhiei austro-ungare), Ionela Băluţă, (prostituţia în secolul al XIX-lea românesc), Lucian Dărămuş (casele de toleranţă în Bucureştii anilor 1919-1938), Anca Dohoariu (familia românească actuală), Sînziana Cîrstocea (homosexualitatea în procesul democratizării vieţii private), Damiana Oţoiu (instituţia charivari-ului). Volumul se încheie cu intervenţia profesorului Joseph Goy, director de studii la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, despre legitimitatea cuplurilor homosexuale şi dreptul lor de a înfia copii. O lectură inconturnabilă care compensează cumva sărăcia studiilor de viaţă privată românească. S.S.