Bulevardul social media și regulile de bună purtare
Rețelele sociale ne-au fost vîndute drept o utopie în care vom putea să ne regăsim prietenii pierduți, în care vom ține legătura cu oamenii apropiați mai ușor. Și pînă la un punct au îndeplinit cu bine acest rol. Am intrat în utopia aceasta cu naivitatea începuturilor. Iar apoi au apărut elementele complicate, ca în viață: oamenii și au spus opiniile politice, mulțimile au tăbărît pe oameni lipsiți de apărare și i-au umilit public, radicalizarea a fost din ce în ce mai profundă.
Sînt cîteva elemente de interacțiune socială care fac rețelele sociale mai periculoase decît interacțiunea față-n față. În primul rînd, vorbim de o scară uriașă la care nu am mai fost obișnuiți să comunicăm. Un articol poate să facă zeci de mii de like-uri sau să fie redistribuit de sute de mii de ori. În al doilea rînd, ne încredem în opiniile persoanelor pe care nu le cunoaștem. Dacă-n natură sîntem în mod obișnuit suspicioși la opiniile altora, iar ele ajung cu greu la noi, pentru că trec prin filtre geografice și de apropiere, în social media verificarea informației devine din ce în ce mai complicată.
De asemenea, specialiștii vorbesc și despre așa-numitul colaps al contextului. Comentariile și reacțiile din social media nu mai sînt filtrate de bunul-simț al contextului. În viața reală încercăm să spunem ceva în cunoștință de cauză despre o persoană. Uneori doar pentru că vedem acea persoană, ne impune un anumit mod de a vorbi cu el/ea. Pe Internet, în pseudoanonimitatea de acolo, nu avem acest filtru.
Ca un alt element de background, un studiu realizat în 2016 și publicat la Oxford University -Press (McCauley & Moskalenko), arată că social media ne face mai furioși. Dacă în viața reală grupurile se radicalizează treptat, pe măsură ce discută, în social media procesul este accelerat. Dacă ai un grup care are aceleași credințe relative, așa-numita bulă, ea va deveni mai radicală pe măsură ce evoluează, pentru că elementele extremiste vor avea o voce mai apăsată.
Și ajung la subiectul meu de astăzi. Cum limitezi și cum te aperi de discursul plin de ură de pe Internet, cum te protejezi de bullying? O voi face pe puncte.
În primul rînd, modul în care te ferești de hate speech este filtrarea conținutului prin bun-simț. Modul în care ne construim un feed social depinde de noi. Folosiți cu încredere butoanele de unfollow, unfriend sau chiar block. Personal, am peste 50 de persoane la block, nu pentru că m-au atacat pe mine personal, ci pentru că am considerat că opiniile lor mă deranjează prin extremismul lor. De asemenea, dau unfollow unor prieteni care împărtășesc postări greșite.
Dacă nu vreți să faceți asta, folosiți cu încredere butoanele de Report for hate speech sau Report for bullying. Cum identificați acest lucru? Să știți că algoritmii Facebook nu sînt perfecți; din acest motiv, oameni absolut normali au primit interdicție la postare pentru că au fost identificate cuvinte greșite în statusurile lor.
Să dai report nu înseamnă să raportezi ceva ce nu este în acord cu opiniile tale personale. Dacă cineva e agresiv, dacă folosește termeni nepotriviți pentru o etnie, gen, rasă, atunci merită un report. Ulterior, Facebook analizează aceste rapoarte prin filtrare umană. Societatea are și o modalitate de autocurățire, iar social media trebuie să facă asta. Pentru că nu vrem o Poliție a Facebook-ului, ne administrăm singuri acest spațiu.
Am vorbit pe scurt despre cum să identificăm hate speech. Dacă cineva e „țigan“ după care urmează un adjectiv negativ, atunci e hate speech. Dacă cineva e „jidan“ într-un comentariu, aveți un exemplu simplu. Dacă cineva e batjocorit pentru religia lui sau altcineva pentru alegerile sale privind orientarea sexuală, aveți de-a face cu hate speech.
Nu vă așteptați însă la rezultate instantanee. Dacă vă faceți obiceiul ca măcar o dată pe zi să dați report la ceva pe care-l considerați bullying sau hate speech, atunci rețelele vor învăța mai bine cum să identifice aceste lucruri, independent de limba în care ne exprimăm.
Și ca soluție de viitor: aș introduce din clasa I, ba chiar de la grădiniță, lecții de educație civică online. Pentru că este esențial ca cei mici să înțeleagă și să identifice comportamente care nu au ce căuta pe o rețea socială, înainte de a fi expuși acestora. Pentru că altfel vor putea să creadă că acesta e mediul și așa trebuie să vorbească. Și da, dacă vei ajunge în anumite colțuri ale Internetului, normele de hate speech vor fi întrecute, dar pe acelea trebuie să le analizăm separat, pentru că funcționează ca un „ghetou“ online, cu regulile și principiile proprii. Dar în social media e ca pe bulevard, și regulile de bulevard ar trebui aplicate.
Vlad Andriescu este redactor-șef la start-up.ro.
Foto: flickr
