Bucure┼čti, B├â┬╝kres, Bucharest

┼×tefan GHENCIULESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 144 din 27 Oct 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

________ Bucure┼čtiul e probabil cel mai antipatizat ora┼č din Romnia. Motivele nu ┼úin doar de imaginea sa, de care voi vorbi ├«n continuare, ci ┼či de un mecanism care nu este specific doar ┼ú─ârii noastre: o dezvoltare hipercentralizat─â, dup─â model francez, accentuat─â de regimul comunist a dus la un dezechilibru major ├«ntre Capital─â ┼či restul ora┼čelor. Bucure┼čtiului ├«i lipse┼čte o concuren┼ú─â veritabil─â, unul sau mai multe centre secundare care s─â se pozi┼úioneze ferm ca alternativ─â economic─â, cultural─â ┼či identitar─â. Ia┼čiul a ├«ndeplinit p├«n─â la un moment dat un astfel de rol. Ast─âzi ├«ns─â, nici Timi┼čoara, nici Bra┼čovul, Clujul sau Constan┼úa nu reu┼česc ├«nc─â s─â ├«┼či c├«┼čtige o pozi┼úie asem─ân─âtoare cu cea a Barcelonei ├«n raport cu Madridul, a Sankt Petersburgului ├«n raport cu Moscova: o polarizare fertil─â care s─â ne scoat─â din obsesivul binom "Bucure┼čti - provincie". Pe de alt─â parte, haide┼úi s─â o recunoa┼čtem, Bucure┼čtiul e un caz ciudat de mare ora┼č pe care chiar majoritatea locuitorilor s─âi nu ├«l iube┼čte. Oamenii au venit ┼či vin aici pentru joburi, bani, carier─â, pentru a ├«nv─â┼úa ┼či chiar pentru cultur─â, ├«ns─â raportarea la noul mediu de via┼ú─â pare s─â fie una de strict─â folosire pragmatic─â. ├Äntre Regulamentul organic ┼či 1940, ora┼čul ├«┼či construise lent o identitate proprie (├«n care modernitatea juca un rol esen┼úial) ┼či avea o popula┼úie urban─â demn─â de acest nume. Dar, chiar dac─â ┼či atunci automobilele de lux ├«┼či ├«mp─âr┼úeau str─âzile cu c─âru┼úe cu cai, Bucure┼čtiul nu era un sat mai mare sau o mahala u┼čor poleit─â, ci o veritabil─â metropol─â, ce-i drept cu un iz balcanic incontestabil ┼či, p├«n─â la urm─â, simpatic. Mahalaua propriu-zis─â ├«ndeplinea rolul de spa┼úiu-tampon ├«ntre sat ┼či ora┼č, de loc al unei urbaniz─âri treptate. A venit totalitarismul, cu distrugerile sale ajunse la apogeu ├«n epoca Ceau┼čescu, cu industrializarea for┼úat─â care a v├«r├«t ├«n blocuri oameni proveni┼úi dintr-un cu totul alt tip de mediu ┼či care a r─âv─â┼čit brutal ├«ntreg teritoriul, nu numai material, ci ┼či social al ora┼čului. Greu s─â te a┼čtep┼úi la o identificare ┼či la coagularea unei comunit─â┼úi urbane la doar 16 ani de la ie┼čirea din aceast─â catastrof─â. P├«n─â la urm─â, ├«n cadrul unui ora┼č, elitele ├«i creeaz─â ├«n cea mai mare parte imaginea; din acest punct de vedere, concentrarea lor ├«n Bucure┼čti ar trebui s─â fie un avantaj. Din p─âcate ├«ns─â, identitatea noastr─â cultural─â s-a construit ┼či pe un fundament masiv antiurban. Conservatorismul tradi┼úional romnesc nu a glorificat micile ┼či dr─âg─âla┼čele ora┼če vechi, ca ├«n Anglia ┼či Germania, de pild─â; cosmopolitul ┼či ciudatul ora┼č de tip balcanic nu era apt drept suport pentru un asemenea discurs. La noi, satul a fost ├«ntotdeauna cel mitizat, iar ora┼čul mare ┼či modern, aproape ├«ntotdeauna identificat cu Bucure┼čtiul, privit cel pu┼úin cu suspiciune, dac─â nu cu respingere f─â┼úi┼č─â. ├Än fine, caracterul s─âu eclectic, rezultatul nenum─âratelor proiecte de modernizare suprapuse culmin├«nd cu delirul anilor ├ó┬Ç┬Ö80, se preteaz─â cu greu construirii unei imagini ├«nchegate ┼či consensuale. Ceea ce nu e cazul ora┼čelor din Transilvania ┼či Banat unde, ├«n ciuda uria┼čelor opera┼úii socialiste, s-au mai p─âstrat destul de bine centre vechi, armonioase ┼či clar identificabile. Ceea ce am spus p├«n─â acum se refer─â mai degrab─â la istoria ora┼čului, la starea de p├«n─â ├«n 1990. Dup─â Revolu┼úie, dezechilibrele ┼či contrastele s-au amplificat, iar acum intr─âm ├«ntr-o perioad─â de dezvoltare de care cred c─â ├«nc─â nu ne d─âm pe deplin seama. O statistic─â simpl─â ne spune c─â, ├«n timp ce Bucure┼čtiul cuprinde pu┼úin peste o zecime din popula┼úia ┼ú─ârii, investi┼úiile str─âine (incluz├«nd aici ┼či zona limitrof─â) ajung la peste dou─â treimi din total. E ora┼čul unde oamenii c├«┼čtig─â ceva mai bine (chiar dac─â mul┼úi s├«nt ├«nc─â extrem de s─âraci), ├«n care deschiderea c─âtre Occident este poate cea mai mare, ├«n care agita┼úia atinge cote de neb─ânuit ┼či ├«n care se construie┼čte frenetic. Acest privilegiu aduce ├«ns─â cu sine ┼či probleme acute: locuim ├«ntr-un ora┼č care se sufoc─â la propriu, din pricina polu─ârii ┼či a t─âierii s─âlbatice de arbori, ┼či la figurat, din cauza ambuteiajelor ┼či a ma┼činilor parcate care par s─â vrea s─â ocupe nu numai toate trotuarele, ci ┼či ultima r─âm─â┼či┼ú─â de spa┼úiu public; un ora┼č ├«n care, pe l├«ng─â case noi valoroase, un val de construc┼úii hidoase ┼či agresive a n─âp─âdit ├«ntreg teritoriul, ┼či ├«n care distrugerea patrimoniului urban ┼či arhitectural se amplific─â alarmant. Bucure┼čtiul de azi e un ora┼činsuportabil. ├Äns─â, pentru mul┼úi dintre noi, e ├«n acela┼či timp un ora┼č minunat. E n─âp─âdit de ur├«┼úenie, ├«ns─â mai p─âstreaz─â destule fragmente frumoase. ┼×i mai cred c─â are, ca deocamdat─â singur exemplu din Romnia, acea frumuse┼úe pe care nu o au dec├«t ora┼čele mari, ┼či care nu e compus─â doar din monumente ┼či parcuri, ci mai ales din masa ┼či complexitatea locuitorilor, din produc┼úia frenetic─â de via┼ú─â ┼či cultur─â. Acum ceva vreme ap─âruse la unul din posturile de televiziune o emisiune destul de caraghioas─â, care propunea filme (telenovele, cred) cu mai multe variante de final. Publicul era invitat s─â voteze finalul preferat: pe care dintre fete o va alege eroul, ce se va ├«nt├«mpla cu micu┼úa orfelin─â ┼či a┼ča mai departe. Cum nu reu┼česc s─â dau vreo profe┼úie ferm─â nici despre ce se va ├«nt├«mpla ├«n urm─âtorii c├«┼úiva ani, ├«ndr─âznesc s─â v─â propun dou─â scenarii despre viitorul Bucure┼čtiului. Am├«ndou─â pleac─â de la premisa c─â dezvoltarea ┼či modernizarea s├«nt inevitabile. Primul este optimist ┼či presupune c─â vom reu┼či s─â echilibr─âm explozia de energii din prezent ┼či din viitorul apropiat, ├«ndrept├«ndu-ne c─âtre un model de dezvoltare european, cu problemele sale incontestabile, ├«ns─â care reu┼če┼čte s─â men┼úin─â o comunitate urban─â, un minim de echitate, de protec┼úie a patrimoniului natural ┼či construit. Este vorba despre ora┼če extrem de diferite, cu o identitate modern─â lipsit─â de complexe, ├«ns─â care o ├«nglobeaz─â pe cea istoric─â. ├Än fond, ne trebuie un proiect de ora┼č veritabil, o strategie ┼či o minim─â negociere a intereselor private ┼či publice, a modernit─â┼úii ├«nfl─âc─ârate ┼či a pruden┼úei conservatoare. Cel de-al doilea scenariu este mai degrab─â pesimist ┼či porne┼čte, dat fiind c─â nu avem precedente istorice pentru trecerea de la socialism la libertate, de la un tip de dezvoltare dintr-o zon─â cultural─â nu at├«t de dep─ârtat─â de noi, ├«ns─â care nu a cunoscut comunismul. Cu toate diferen┼úele ├«ntre ele, Atena ┼či Istanbulul au avut dup─â r─âzboi evolu┼úii asem─ân─âtoare: o cre┼čtere de circa zece ori a popula┼úiei, o dezvoltare urban─â sc─âpat─â de sub control, av├«nt economic, dar ┼či probleme sociale ┼či de mediu incredibile. Nu e imposibil ca evolu┼úia Bucure┼čtiului s─â urm─âreasc─â acela┼či scenariu. ├Äns─â, de fapt, ar fi mai r─âu dec├«t ├«n exemplele de mai sus. La Atena g─âse┼čti Partenonul ┼či multe alte m─ârturii ale na┼čterii civiliza┼úiei europene. Istanbulul ├«n zona sa central─â e ├«nc─â un ora┼č minunat, mai prejos poate doar de Roma ca suprapunere de straturi istorice ┼či amestec de culturi. Noi nu avem a┼ča ceva, iar, dup─â distrugerile lui Ceau┼čescu, se pare c─â ne dispens─âm cu prea mult─â relaxare de ce ne-a mai r─âmas ┼či, ├«n schimb, ne identific─âm cu proiecte megalomane ┼či, ├«n mod consubstan┼úial, antimoderne. Oricum ar fi, spre deosebire de jocul de la televizor, nu s├«ntem doar ├«n situa┼úia de a vota finalul, ci ┼či de a fi actori ├«n film. R─âm├«ne s─â discut─âm dup─â episodul urm─âtor.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.