„Brațul” festivalului

Publicat în Dilema Veche nr. 399 din 6 - 12 octombrie 2011
„Brațul” festivalului jpeg

Dan Popescu este director executiv al Direcţiei Tehnice a Consiliului Judeţean Alba. Un om neobosit în organizarea logistică a Festivalului Dilema veche. Veşnic în mişcare, alergînd dintr-un loc în altul sau învîrtindu-se pe loc cu telefonul mobil la ureche, încercînd întruna să explice, să convingă de ceva pe cîte cineva sau să împartă tot felul de sarcini, gesticulînd cu mîna liberă, îndoit uşor de spate din cauza concentrării, rezolvînd problemă după problemă. M-am apropiat de el într-unul din rarele momente de răgaz, cînd stătea pe iarbă între oamenii cu ecusoane de organizatori. I-am spus că vreau să realizăm un interviu. „Dar în ce calitate să vorbesc eu?“, m-a întrebat „În cea de suflet al organizării“, i-am răspuns. „Ei, nu, sufletul sînteţi voi, cei de la Dilema veche. Dacă vreţi, eu sînt braţul.“ Şi ne-am aşezat pe o bancă din restaurantul de alături, construit în vechea pulberărie a Cetăţii.

V-am tot urmărit cu privirea, v-am auzit comandînd diverse lucruri, certînd diverse persoane, găsind soluţii de moment. De cîte zile sînteţi în priză cu organizarea acestui festival? 

Din nefericire, a început nu de prea mult timp, aşa cum ar fi trebuit, dar fiind prima ediţie, lucrurile au mers OK, zic eu. Practic, organizarea ediţiei următoare ar trebui să înceapă imediat ce s-a terminat ediţia aceasta. Acum a fost o săptămînă de muncă plină cu tot ceea ce înseamnă aranjatul. Aranjat şi pe teren o aşa-numită soluţie de festival. 

O săptămînă în care aţi avut în faţă ceva ce, de fapt, nu mai existase. Probabil că erau însă nişte lucruri care semănau cu ce aţi mai făcut. 

Da, am mai avut ingrediente asemănătoare la alte evenimente pe care le-am organizat, dar la o asemenea idee de festival n-am mai lucrat. E o noutate pentru Alba, fiind primul eveniment de o asemenea amploare care se desfăşoară în interiorul Cetăţii. 

Îmi imaginez că dificultatea a venit şi din faptul că evenimentele vizau mai multe domenii – de la muzică, dans şi proiecţii de filme pînă la expoziţii de caricaturi în aer liber, dezbateri şi gătit.

Da, combinaţia asta a presupus multe amplasamente, fiecare cu problema lui şi, în plus, mai aveam şi un şantier (de reconstrucţie) chiar în mijlocul Cetăţii, care crea disfuncţionalităţi în comunicare, în deplasare... Au fost trei zile în care nu s-a întîmplat nimic pe şantier, lucrările au fost oprite, dar s-au întîmplat o mulţime de lucruri pe lîngă şantier, la festival. Şi ca să ajungi dintr-o parte într-alta trebuia să ocoleşti, să sari garduri, aproape că trebuia să şi înoţi... Multe s-au desfăşurat rapid, aproape suprapuse în timp, într-o parte şi în alta, şi uneori au apărut situaţii imprevizibile. 

Dincolo de toate, se pare că zilele acestea aţi parcurs distanţe considerabile pe jos. 

Probabil că am mers zeci de kilometri, dar asta e bine şi pentru mine, cred. Puţin sport nu strică niciodată. 

Ce probleme imprevizibile şi complicate au apărut pe parcurs? 

Pot să spun că fiecare eveniment al festivalului a avut momentele lui şi eu am avut momentele mele. A fost, de exemplu, nevoie de mai multă logistică la partea de proiecţie de film şi la cea cu dansul contemporan, dar în final cred că totul s-a petrecut cam cum ar fi trebuit. Bineînţeles însă, feedback-ul evenimentelor nu trebuie luat de la mine, ci de la spectatori. Pentru dans, noi aveam o suprafaţă pavată şi am avut nevoie rapid să facem peste ea o podină. Am vrut să folosim nişte practicabile, dar acestea erau şi prea puţine, şi nici nu asigurau o suprafaţă bună de dans. Ne-am descurcat în cele din urmă cu nişte pal peste care am pus covorul de dans. 

De unde aţi făcut rost aşa, imediat, de toate cele? De unde aţi luat pal, pocnind din degete? 

Am cerut 16 coli de pal de la o firmă locală, dar asta se întîmpla chiar sîmbătă, în ziua spectacolului. Pentru aşa ceva mobilizezi oameni, mai aduci pe unii de acasă, din weekend, vă imaginaţi cum e. 

V-aţi certat cu cineva, aţi avut ceea ce se cheamă meciuri din pricina acestui festivalul? 

Nu, nu. E adevărat că devenim mai vocali, aşa, în timpul unui eveniment. Dar certurile nu sînt decît de natură constructivă, nici vorbă de a le pune la suflet. De altfel, ele trebuie să se stingă chiar imediat ce încep, altfel nu mai poţi continua. 

Am văzut că în anumite momente eraţi asaltat de mai multe persoane, fiecare cu altă solicitare. 

Ce să zic, m-am obişnuit. Sînt un tip popular în zona asta şi mi se întîmplă cîte trei lucruri deodată. Dar trebuie să le rezolv. Trebuie să iei decizii, şi foarte important este să aşezi lucrurile unul după altul, să le prioritizezi. Un asemenea festival implică şi decizii foarte rapide. 

Aţi avut şi vreo dilemă mai importantă în luarea vreuneia dintre aceste decizii?

Oi avea eu nişte dileme, dar într-un astfel de festival nu prea ai voie să te opreşti în aşa ceva. Dacă te blochezi la o problemă, nu le mai poţi rezolva nici pe celelalte, poţi să ratezi. Trebuie să mergi înainte aşa cum este programat, chiar dacă mai apar şi pierderi colaterale. 

Ce aţi mai avut de organizat înaintea acestui festival? 

A mai fost Festivalul Cetăţilor Dacice în luna iunie, relativ altfel decît acesta, şi a mai fost Tîrgul de turism rural din Alba, care e însă cu totul altceva. E un tîrg. 

Iar de mîine chiar vă gîndiţi să începeţi organizarea Festivalului Dilema veche de anul viitor?  

Săptămîna viitoare e Festivalul de teatru, dar acolo nu se întîmplă nimic afară. Nu va fi în Cetate, ci în cîteva săli din oraş. Vin teatre din toată ţara şi din străinătate. Noi tot organizăm de prin 2004 diferite evenimente de mai mică sau mai mare anvergură şi bineînţeles că de nevoie am învăţat să-mi fac relaţii, să ştiu cum şi la cine să apelez cînd am nevoie de ceva.

a consemnat Andrei MANOLESCU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cât vor plăti turiștii pentru o noapte de cazare în Mamaia, de 1 Mai: prețurile concurează cu cele din Dubai
Pentru minivacanța de 1 Mai, cele mai căutate stațiuni rămân Mamaia Nord și Vama Veche. Hotelierii și comercianții au majorat prețurile, concurând cu destinațiile de lux de pe planetă.
image
Penurie de alimente și creșteri de prețuri fără precedent în Marea Britanie din cauza vremii nefavorabile. „Piețele s-au prăbușit”
Marea Britanie se confruntă cu penuria de alimente și cu creșterea prețurilor, deoarece vremea extremă legată de schimbările climatice provoacă producții scăzute în fermele locale și în străinătate, potrivit The Guardian.
image
Kremlinul cumpără Găgăuzia folosind o schemă sovietică
Într-o analiză pentru CEPA Irina Borogan, jurnalistă de investigații, și Andrei Soldatov, expert în serviciile secrete ruse arată mecanismul prin care regimul Putin cumpără în mod deschis influență în țările vecine.

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.