Bau-bau vaccinare

Vlad MIXICH
Publicat în Dilema Veche nr. 750 din 5-11 iulie 2018
Bau bau vaccinare jpeg

E ╚Öi normal s─â-╚Ťi fie fric─â de vaccinare. Doar s─â te g├«nde╚Öti la acul seringii, la durerea scurt─â, dar ascu╚Ťit─â a ├«n╚Ťep─âturii, la senza╚Ťia aia de ap─âsare d─ât─âtoare de gre╚Ťuri c├«nd serul ├«╚Ťi este ├«mpins ├«n corp. ╚śi, dac─â ascul╚Ťi atent, exact ├«n momentul ├«n care acul intr─â prin piele se aude a╚Öa, ca o scurt─â pocnitur─â, ╚Öi nici m─âcar nu ╚Ötii exact ce-o fi ├«n lichidul care ajunge ├«n tine. Poate c─â ├«n╚Ťelegi principiul vaccin─ârii, care e p├«n─â la urm─â cel mai durabil succes al medicinei moderne, dar cine ╚Ötie ce-or pune ├«n el. Problema e c─â nu po╚Ťi s─â ╚Ťi-l prepari tu singur acas─â, c─â nu ╚Ötii cum.

Dar la fel e ╚Öi c├«nd te urci la volan. Ce, tu n-ai auzit de cazul familiei ÔÇô doi p─ârin╚Ťi de 38 de ani cu doi copii adolescen╚Ťi ÔÇô care a murit ├«ntr-un viraj prin jude╚Ťul Alba pentru c─â i-au l─âsat fr├«nele la ma╚Öin─â? Am trecut eu de cur├«nd pe acolo, au ╚Öi troi╚Ť─â pe marginea drumului. Cum pot fi eu sigur c─â nu au gre╚Öit ceva ├«n fabric─â, ├«n timp ce construiau ma╚Öina, ╚Öi m─â voi trezi f─âr─â fr├«ne pe un deal? P├«n─â la urm─â, auzim de c├«teva ori pe an cum vreo mare companie auto recheam─â serii ├«ntregi de ma╚Öini pentru c─â au un defect din fabric─â. Poate dac─â am mai avea Dacii ca ├«n anii ÔÇÖ80 ne-am b─âga sub capot─â ╚Öi ne-am putea convinge cu ochii no╚Ötri c─â pl─âcu╚Ťele de fr├«n─â s├«nt OK. Dar azi ma╚Öinile s├«nt at├«t de complicate c─â nu mai ╚Ötim nici unde s─â ne uit─âm.

╚śi iaurtul ÔÇÖcela dulce, cremos, r─âcoros, cu gust bun de fructe. ├Äl ╚Öti╚Ťi, nu? Hai, c─â i tare bun. Dar de unde ╚Ötiu eu exact ce e pus ├«n el? P├«n─â la urm─â, am auzit chiar ╚Öi comisari europeni vorbind despre probleme cu siguran╚Ťa alimentar─â ╚Öi calitatea acestor produse aduse ├«n estul Europei. Cine poate ╚Ötii c├«t e iaurt pe bune ╚Öi c├«t s├«nt chimicale acolo? M─âcar iaurt a╚Ö putea ├«nv─â╚Ťa eu singur s─â fac ├«n c├«teva luni, c─â pentru fabricat vaccinuri sau ma╚Öini ├«╚Ťi trebuie ani mul╚Ťi de ╚Öcoal─â. Sigur, nu mi-ar ie╚Öi la fel de dulce, cremos, r─âcoros, cu gust bun de fructe, dar m─âcar a╚Ö putea jura c─â ├«n el e iaurt, nu altceva.

S─â ╚Ötii c─â nu e╚Öti un ciudat dac─â ai o anume fric─â de vaccinare. To╚Ťi avem fricile noastre ira╚Ťionale, ilogice, nefundamentate. C├«t timp reu╚Öim s─â le ni le control─âm ╚Öi nu le l─âs─âm s─â tulbure cursul normal al vie╚Ťilor noastre, e bine. Pe de alt─â parte, e╚Öti cam ciudat/ciudat─â dac─â nu ai fost niciodat─â vaccinat sau dac─â nu ╚Ťi-ai vaccinat deloc copilul. Pentru c─â faci parte dintr-o minoritate mondial─â: ast─âzi, 88% din copiii din toat─â lumea au fost vaccina╚Ťi cel pu╚Ťin o dat─â p├«n─â la ├«mplinirea v├«rstei de un an (sursa: Organiza╚Ťia Mondial─â a S─ân─ât─â╚Ťii). Num─ârul p─ârin╚Ťilor care s├«nt sceptici ├«n privin╚Ťa vaccin─ârii e ╚Öi el sc─âzut ÔÇô 13% la nivel mondial ÔÇô, dar variaz─â foarte mult ├«ntre ╚Ť─âri: 35% ├«n Fran╚Ťa, 4% ├«n Statele Unite sau 0% ├«n Arabia Saudit─â (sursa: ÔÇ×The State of Vaccine Confidence 2016: A 67-Country SurveyÔÇť).

Dar s─â l─âs─âm cifrele ╚Öi s─â revenim la fric─â. De ce l─âs─âm cifrele? Pentru c─â, atunci c├«nd ne e fric─â de ceva, g├«ndirea noastr─â critic─â devine foarte slab─â ╚Öi, practic, faptele, cifrele nu mai conteaz─â. Cei care spun c─â putem lupta ├«mpotriva fricii cu cifre sau cu fapte fac o gre╚Öeal─â veche de la apari╚Ťia mitului c─â noi, oamenii, am fi ni╚Öte fiin╚Ťe ra╚Ťionale, capabile de decizii corecte ╚Öi de judec─â╚Ťi lucide. Cercet─ârile ╚Ötiin╚Ťifice din domeniul ╚Ötiin╚Ťelor comportamentale ne-au demonstrat contrariul ╚Öi continu─â s─â o fac─â. Probabil cel mai la mod─â, dar totodat─â cel mai pu╚Ťin citit psiholog comportamental, Daniel Kahneman, a c├«╚Ötigat ╚Öi un premiul Nobel pentru aceste descoperiri. Cartea lui principal─â, G├«ndire rapid─â, g├«ndire lent─â, nu e o lectur─â facil─â ╚Öi nici confortabil─â. Ni se prezint─â o colec╚Ťie de scurt─âturi ╚Öi trucuri pe care creierul nostru le folose╚Öte incon╚Ötient atunci c├«nd lu─âm decizii ╚Öi, ├«n special, c├«nd c├«nt─ârim riscurile diferitelor evenimente. Nu e facil─â pentru c─â scriitura lui Kahneman e a unui om de ╚Ötiin╚Ť─â care descrie experimente, folose╚Öte termeni statistici. Nu e confortabil─â pentru c─â nim─ânui nu-i convine s─â i se pune o oglind─â ├«n fa╚Ť─â, mai ales c├«nd ├«n ea descoper─â, de altfel, un personaj u╚Öor de p─âc─âlit.

Dar psihologul cu Nobel nu e singurul care a scris despre asta. A f─âcut-o ╚Öi un alt celebru om de ╚Ötiin╚Ť─â, medicul Hans Rosling, care a descris chiar un a╚Öa-numit ÔÇ×instinct al friciiÔÇť ╚Öi a oferit un antidot pentru controlarea acestui instinct. Rosling subliniaz─â ceva foarte important: lucrurile de care ne temem cel mai tare nu s├«nt neap─ârat ╚Öi cele mai riscante pentru noi. Ne e mult mai fric─â de accidentele de ma╚Öin─â dec├«t de diabet, de╚Öi realitatea statistic─â ne spune c─â mor de patru ori mai mul╚Ťi oameni din cauza diabetului dec├«t din cauza unui accident ├«n trafic. Credem c─â fulgerele s├«nt mult mai periculoase dec├«t botulismul (o boal─â grav─â cauzat─â de o bacterie care ajunge ├«n conserve), de╚Öi moartea din cauza botulismului e de 52 de ori mai frecvent─â dec├«t cea provocat─â de fulgere. ÔÇ×Lumea din capetele noastre nu este o copie precis─â a realit─â╚Ťii: a╚Ötept─ârile noastre cu privire la frecven╚Ťa unui eveniment s├«nt distorsionate de prevalen╚Ťa ╚Öi intensitatea emo╚Ťional─â a mesajelor la care s├«ntem expu╚ÖiÔÇť ÔÇô aceast─â remarc─â ├«i apar╚Ťine lui Kahneman ╚Öi este probabil cea mai relevant─â ╚Öi concis─â explica╚Ťie a ezit─ârilor unor p─ârin╚Ťi ├«n a se vaccina ╚Öi ├«n a-╚Öi vaccina copiii.

Pentru creierul nostru este foarte nenatural ╚Öi greu s─â g├«ndeasc─â statistic. Chiar ╚Öi cei cu o solid─â preg─âtire statistic─â estimeaz─â gre╚Öit riscuri ╚Öi iau deciziile eronate atunci c├«nd se bazeaz─â pe ce le spune intui╚Ťia ╚Öi nu pe rezultatele calculelor. Tocmai de aceea, informa╚Ťia nud─â c─â, ast─âzi, doar 1% din decesele copiilor la nivel mondial s├«nt cauzate de rujeol─â, un procent de aproape zece ori mai sc─âzut dec├«t ├«n 1990 datorit─â vaccin─ârii, este o informa╚Ťie care nu are mari ╚Öanse s─â se lipeasc─â de memoria noastr─â. ├Än schimb, exist─â ╚Öanse considerabil mai mari s─â re╚Ťine╚Ťi faptul c─â, ├«n Rom├ónia, num─ârul copiilor mor╚Ťi din cauza epidemiei de rujeol─â a ajuns la 59 ÔÇô jum─âtate din ace╚Öti copii neav├«nd nici o alt─â boal─â anterioar─â ╚Öi to╚Ťi, cu o singur─â excep╚Ťie, fiind nevaccina╚Ťi (sursa: Institutul Na╚Ťional de S─ân─âtate Public─â).

Dar re╚Ťinerea unei informa╚Ťii nu echivaleaz─â ╚Öi cu schimbarea comportamentului atunci c├«nd el deja exist─â ÔÇô refuzul vaccin─ârii, de exemplu. Pentru schimbarea comportamentului este nevoie de ceva mai simplu ╚Öi, ├«n acela╚Öi timp, mai complicat: povestea. E un paradox c─â, ├«n epoca ├«n care ╚Ötiin╚Ťele medicale salveaz─â mai multe vie╚Ťi dec├«t oric├«nd altc├«ndva, mul╚Ťi dintre noi acord─âm o pondere mai mare pove╚Ötilor personale dec├«t sfaturilor sau datelor medicale. Oric├«t de cinic ar suna: un reportaj televizat despre tragedia uneia din cele 59 de familii ├«n care un copil a murit din cauza rujeolei ar avea un efect mult mai mare asupra p─ârin╚Ťilor dec├«t o sut─â de cifre ╚Öi statistici prezentate de medici, oameni de ╚Ötiin╚Ť─â sau de universit─â╚Ťi. Asta se ├«nt├«mpl─â din cauza felului ├«n care circuitele noastre neuronale au fost create. Dar mai e cevaÔÇŽ

├Äncrederea! Cu c├«t complexitatea unei societ─â╚Ťi cre╚Öte, cu at├«t ├«ncrederea ├«ntre componen╚Ťii acelei societ─â╚Ťi devine mai important─â. ├Äncrederea nu e nimic altceva dec├«t lipiciul care ╚Ťine ├«mpreun─â o familie, o echip─â sau, p├«n─â la urm─â, un popor. ├Äncrederea c─â cel pe care l-ai ales nu te minte. C─â medicul la care te tratezi este bine preg─âtit. C─â profesorul care-╚Ťi vorbe╚Öte la televizor despre vaccinuri ╚Öi-a luat doctoratul pe bune. C─â fabrica de unde ╚Ťi-ai cump─ârat ma╚Öina are un control al calit─â╚Ťii excelent. C─â iaurtul pe care-l bei respect─â regulile alimentare ╚Öi ingredientele de pe etichet─â. ╚śi c─â, ├«ntotdeauna, exist─â o organiza╚Ťie solid─â ╚Öi serioas─â care vegheaz─â la respectarea tuturor acestor reguli esen╚Ťiale.

Iar c├«nd aceast─â ├«ncredere dispareÔÇŽ apare frica! 

Vlad Mixich este medic, publicist ╚Öi cercet─âtor asociat al Facult─â╚Ťii de Medicin─â KingÔÇÖs College, Londra.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.