Banii sau viaţa?(mai bine banii...)

Dan Ion TRESTIENI
Publicat în Dilema Veche nr. 227 din 19 Iun 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Una dintre implicările moderne în trendul vieţii cotidiene e aceea de cetăţean activ în problematica de mediu. Acest cetăţean are de obicei studii universitare, o vîrstă medie de 35 de ani, e bărbat, căsătorit şi are copii. L-am conturat pe omologul lui homo economicus în problematica de mediu. El are o semantică specială. Pretinde ca, atunci cînd ne referim la societate, să vorbim despre "societatea de risc", ameninţată în starea sănătăţii ei din ce în ce mai mult de dezvoltarea economică, unde e obligatorie comunicarea transparentă între autorităţile publice, cetăţeni şi forurile ştiinţifice. Cetăţeanul devine un soi de instituţie politică, nu mai acceptă să fie manipulat de ceilalţi doi parteneri din actul comunicării. Revendică, de asemenea, cînd discutăm despre dezvoltare, să ne focalizăm pe dezvoltarea durabilă, în care sănătatea şi bunăstarea populaţiei pe termen lung sînt singurele elemente care trebuie luate în consideraţie. Pentru acest gen de om abstract, singura formă acceptabilă de educaţie a populaţiei e "educaţia prin interpretare", actul educaţional bazîndu-se pe curiozitate şi inteligenţă. Dacă aceste două facultăţi nu-i sînt solicitate, el poate părăsi actul comunicării. Cît de răspîndit e acest gen de om? Maximum 2% din populaţia activă globală. Grija reală faţă de mediu e o preocupare a oamenilor situaţi pe ultima treaptă de nevoi: autorealizarea - unde puţini ajung în societatea modernă. Pe de altă parte, de ce nu sînt astăzi, problemele de mediu, o componentă a nevoii de subzistenţă şi a nevoii de securitate, de ce nu pot face obiectul, în mod real, unor discuţii în interiorul "societăţii de risc"? Pentru că nu dor, nu miros, nu ustură şi nu ard, majoritatea oamenilor le consideră probleme virtuale, chiar dacă, în principiu, se arată foarte interesaţi de ele. Cel mai păgubos motto al majorităţii, cînd se confruntă cu probleme de mediu care ar putea să le afecteze sănătatea, e "poate că eu nu voi păţi nimic". Am întîlnit acest gen de atitudine într-o cercetare sociologică realizată în 1986 la Întreprinderea de Reparaţii Auto din Cluj, unde o echipă de muncitori făcea izolarea cu vată de sticlă a unor containere din metal pentru Siberia, acceptînd, în schimbul unui salariu bun, să nu folosească măşti de protecţie. Era epoca marilor economii. La cabinetul medical mi s-a spus că toţi aveau mari probleme de sănătate, lucrînd în aceste condiţii de mai bine de doi ani. Speranţa lor de viaţă era sumbră. Cu riscul de a-şi pierde locul de muncă, medicii i-au sfătuit să renunţe la lucrare, însă nimeni nu a vrut, spunînd "poate că nu voi păţi nimic". Nevoia banilor era mai atractivă decît cea de subzistenţă. Am întîlnit aceeaşi situatie şi la Baia Mare, în 1994, unde exista un mare poluator cu pulberi de plumb. Speranţa de viaţă a locuitorilor era cu 10 ani mai mică decît în restul ţării. Aici se năşteau cei mai mulţi copii cu malformaţii din România. S-au făcut sesiuni de comunicare publică şi s-a lansat varianta închiderii întreprinderii. De teama pierderii locurilor de muncă care le asigurau un trai decent, băimărenii au refuzat categoric desfiinţarea întreprinderii. Din nou, nevoia banilor a estompat nevoia de subzistenţă. Un caz interesant e şi proiectul minei de aur din Roşia Montană. Am fost cooptat în acest proiect în perioada 2004-2005, cînd am realizat un studiu de sociologia culturii pentru Roşia Montana Gold Corporation. Una dintre concluziile cele mai interesante a fost faptul că localnicii erau cu atît mai favorabili proiectului cu cît percepeau mai mult oportunitatea de a avea beneficii de pe urma Companiei. Tocmai persoanele considerate a fi cele mai afectate de proiect - prin relocare, reaşezare sau continuarea vieţii în apropierea minei - s-au dovedit a fi cei mai mari suporteri ai proiectului. La investigarea explicită a consecinţelor derulării proiectului asupra mediului, sătenii au declarat că proiectul nu va avea consecinţe nefaste asupra stării sănătăţii lor. Cei mai mari susţinători ai ideii au fost cei din zona istorică a comunei care urma să fie conservată, oamenii putînd să-şi continue viaţa la cîteva sute de metri de mină. În schimb, cei care se declară cei mai temători de degradarea mediului sînt cetăţenii din Abrud şi Cîmpeni, aflaţi la cea mai mare distanţă de proiect. Din nou, nevoia banilor devine mai puternică decît cea a subzistenţei. (În cazul Roşia Montană, explicaţia acestei stări e şi apartenenţa minerilor la aşa-numita cultură de dependenţă: ei nu concep să aibă o altă activitate în afară de cea de minerit.) Toate aceste exemple demonstrează că ignoranţa şi lipsa de cultură pot afecta grav calitatea vieţii. În mod normal, pentru o populaţie ca a noastră, aflată pe ultimul loc în Uniunea Europenă în ceea ce priveşte speranţa de viaţă, tocmai nevoia de subzistenţă ar trebui satisfacută cu prioritate. Populaţia nu ne sprijină în acest sens şi regulile democraţiei ne implică într-un joc perdant. Poate că pînă la alfabetizarea populaţiei pe problematica de mediu ar trebui ca guvernanţii să impună binele cu forţa.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.