Banii privaţi în teatru. Cîteva exemple

Publicat în Dilema Veche nr. 174 din 9 Iun 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În aprilie, directoarea Magazinului "Unirea", Carmen Pallade Adamescu, a primit din mîinile lui Ion Caramitru al cincilea premiu "Mecena". De cinci ani consecutiv, premiul revine aceluiaşi mecena, care a mai şi promis solemn că nu are de gînd să-l cedeze cu una, cu două, vreunui director de bancă, vreunui avocat sau vreunei firme de telefonie mobilă... Femeia de afaceri este ambiţioasă şi darnică, dar la titlul de "Mecena" nu se înghesuie nici pe departe atîţia concurenţi cîţi ar lăsa ea să se vadă. De fapt, mai ales în teatru, sponsorizarea merge prost. Regizoarea Theodora Herghelegiu a fondat, în urmă cu aproape nouă ani, compania Teatrul Inexistent. Cele aproximativ douăzeci de spectacole produse de companie - unele în parteneriat cu teatre de stat - au fost susţinute, în cea mai mare parte, cu foarte puţini bani publici. De fapt, cu foarte puţini bani: cîteva finanţări de la UNITER, contribuţii de la institute culturale străine, ceva sponsorizări în natură... Foarte adesea, finanţările dobîndite nu se ridicau la nivelul bugetului estimat, aşa că a trebuit să taie la capitolul onorarii pentru echipa artistică. Legea sponsorizării nu e suficient de motivantă pentru că nu oferă firmelor scutiri fiscale sau vreun alt beneficiu. În plus, multe firme multinaţionale au regulamente stricte cu privire la sponsorizări: banii sînt direcţionaţi către case de copii, asociaţii care se ocupă de persoane cu handicap, către bolnavi etc. Teatrul nu "cadrează" cu aceste norme de corectitudine politică, aşa că nu primeşte bani. Pe de altă parte, cei mai mulţi directori de firmă cred că beneficiul de imagine este mult prea mic în comparaţie cu efortul financiar, spune Theodora Herghelegiu. Într-o sală de teatru încap o sută, două sute de persoane - pe un stadion încap cîteva zeci de mii; cultura nu e "profitabilă", sportul şi spectacolele pe stadion sînt. Aşa că managerii de teatru nu se luptă numai cu legislaţia, ci şi cu prejudecăţile celor care au pîinea şi cuţitul. Apropo de stadioane şi prejudecăţi: Theodora Herghelegiu însăşi nu ar accepta orice fel de sponsor. De exemplu, nu vrea banii lui Gigi Becali, tocmai pentru că nu vrea să-şi asocieze numele şi imaginea cu afacerile şi intenţiile politice dubioase ale patronului Stelei. O experienţă mai degrabă reuşită este Teatrul ARCA, iniţiat de criticul teatral Victor Scoradeţ. În 2005, el şi-a propus să transforme podul unui club din Bucureşti în sală de teatru. Costurile estimative (pentru consolidarea podului, izolaţii, reparaţii şi echipamente): aproximativ 20.000 de euro. Cum nu putea cere sponsorizări pentru construcţia unui spaţiu privat, a preferat să producă un spectacol suficient de vandabil încît încasările să acopere aceste costuri. Capitalul investit a fost deci un spectacol ale cărui costuri de producţie (de 9000 de euro) au putut fi acoperite din finanţări externe. Top Dogs de Urs Widmer e o piesă care vorbeşte despre managerii de top şi se adresează publicului provenit din companii. Exact aşa a şi fost vîndut: la pachet, firmelor cu dare de mînă care au vrut să-şi scoată angajaţii la teatru. Distribuţia a avut suficiente vedete (printre care Valeria Seciu şi Victor Rebengiuc) pentru ca spectacolul să aibă impact şi, pînă la urmă, să-şi atingă scopul: într-un an şi jumătate s-au strîns, de pe urma producţiei, fondurile necesare pentru construcţia sălii de teatru; una peste alta, un management iscusit şi un produs cultural de foarte bună calitate au suplinit absenţa sponsorilor direcţi.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cristian Mureșan, economist român din Paris: „Ce s-a întâmplat în Europa de Est e un miracol economic fără precedent“ EXCLUSIV
Economistul Cristian Mureșan spune că în 1989, țări precum Polonia și România au plecat pe picior de egalitate și au avut o creștere spectaculoasă a PIB-ului, mai ales după aderarea la Uniunea Europeană.
image
image
Care este cea mai ieftină capitală din Europa pentru amatorii de city break-uri. Se poate mânca cu mai puțin de 3 euro
În orașul cu cel mai bun preț pentru amatorii de city break-uri costurile sunt cu peste 10% mai mici decât cel de pe locul secund, Lisabona.

HIstoria.ro

image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.
image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.