Banatul, de aproape şi de departe

Gabriela Glăvan
Publicat în Dilema Veche nr. 232 din 28 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Despre Banat s-a scris şi se scrie, implicat sau distant-lucid, în termenii beneficiilor multiculturalismului, dialogului între etnii şi culturi, coabitării fericite într-un teritoriu aproape lipsit de potenţial conflictual. Aceste realităţi sînt atestate de studii demografice, sociologice, antropologice, au delimitat un imaginar dens, manifestat în ficţiuni cel puţin interesante şi, mai mult decît orice, au creat un mit: Banatul, un Eldorado. Celor douăzeci de limbi vorbite în Banat în momente istorice diferite li se suprapun firesc douăzeci de etnii şi grupuri etnice, nenumărate sărbători religioase şi laice împărtăşite senin, o tradiţie a întîlnirii fericite cu Celălalt. Diversitatea şi armonia modurilor în care s-au articulat reprezentările realului, ale sacrului şi ale imaginarului sînt coordonatele esenţiale ce au făcut posibilă apariţia acestui Eden (central)-european. Caracterul exemplar al relaţiilor interetnice, certificat de o lungă istorie a simbiozei multiculturale este, la ora actuală, mai mult decît un capitol solar dintr-o istorie europeană adesea convulsivă şi întunecată. Este o poveste adevărată, deci posibil un mit ce se scrie şi acum, în prezent. Europa Centrală, teritoriul în care secolul al XX-lea şi-a propagat repetitiv extremismele şi ororile, şi-a concentrat echilibrul şi seninătatea în acest ţinut al pluralităţii paşnice, confirmată de numeroase documente istorice, cronici, statistici, afirmată şi în opere beletristice, memorii, jurnale de călătorie. Despre Banat se poate vorbi sau scrie ca despre un spaţiu aproape neverosimil, în care proiectul Europei unite s-a realizat cu succes, avant la lettre, cu multe decenii înainte de conturarea lui concretă. Consistenţa acestui argument, oricît de vizibilă în domeniul faptelor, este favorizată de existenţa unui imaginar vast, ce aşază alteritatea şi identitatea într-un binom indisolubil. În imediatul realităţii există, însă, povestea, iar ea supravieţuieşte datorită obstacolelor, deturnărilor, schimbării povestitorilor şi perspectivei. Dacă identitatea acestui spaţiu este atît de profund legată de o veche tradiţie a transferului cultural şi a conlocuirii benefice, cum se modifică această identitate în raport cu dinamica prezentului? Este această tradiţie una statică, parte integrantă a unui mit imuabil, sau suportă, în mod firesc, metamorfoze? Mai departe, aceste mutaţii pot fi abordate tot prin intermediul unor interogaţii, aici voit subiective: dacă Banatul şi-a creat o identitate europeană interculturală, cum se reflectă ea acum în sferele marginale, în zonele rurale ce au consolidat această identitate timp de secole? Dacă mitul Banatului paradisiac persistă în imaginarul colectiv ca adiacenţă a unei realităţi istorice, există nervuri sensibile, structuri vulnerabile, în paginile acestor descrieri idilice? Cum îşi trăieşte Banatul - dincolo de solaritatea sa emblematică - apocalipsele în surdină, destrămările blînde, eşecurile şi micile catastrofe? De aproape, tot în registru minor şi subiectiv, Banatul convivialităţii exemplare există în satele de cîmpie, acolo unde dialogul cultural şi transferul valorilor se manifestă firesc, în gesturi vechi, apărute parcă în timpuri imemoriale. Satele de graniţă, acolo unde tangenţele devin geografic evidente, sînt adevărate spaţii revelatoare ale identităţii dinamice a Banatului. De foarte aproape, putem lăsa pentru o clipă să se vadă/simtă nostalgia unui timp definitiv pierdut: doar ultimii bătrîni mai ştiu că imala e noroi, credenţul e dulap, hocărul un scaun mai mare şi pecmezul, dulceaţă de prune. Vocabularul unui Babel fericit, ca să amintim o sintagmă des utilizată în contextul discuţiilor despre Banat, se desparte tot mai mult de limba vorbită. O memorie fericită a copilăriei, prelungită pînă dincolo de firesc, păstrează amintirea exceselor culinare prilejuite de rugile sîrbeşti, firescul amuzat al neputinţei de a vorbi maghiara, fascinaţia faţă de cripta familiei Mocioni, mirosul ireal, impregnat de tristeţe şi uitare din salonul castelului lor din Foeni, unde a funcţionat timp de zeci de ani grădiniţa satului. În primăvara lui 2005 o parte din Banat şi-a shimbat definitiv înfăţişarea, intrînd într-o nouă eră, uniformizantă şi impersonală. Privite de departe, inundaţiile catastrofale ce au distrus definitiv părţi însemnate din satele de pe marginea rîului Timiş au fost un fel de ieşire din circularitatea timpului mitologic şi o trecere în timpul istoric, ireversibil şi destructiv. S-au prăbuşit sute de case vechi, iar în locul lor s-au ridicat decente contrucţii din beton, complet utilate, zugrăvite în grabă în culori identic fade, afişînd orgolios la intrare numele generoaselor instituţii ce au în grijă ca omul să rămînă stăpîn al locului, iar animalele din ogradă să nu mai vestească, refugiate pe acoperişuri, sfîrşitul lumii. Cînd apele tulburi s-au retras, o adevărată Terra Nova, alta decît cea din cronicile entuziaste despre Banatul de altădată, a apărut, aseptică şi artificială, pe ruinele vechii lumi. Vecinii s-au schimbat, de asemenea, odată cu deschiderea graniţelor. Proporţiile variabile în care o etnie sau alta a fost/este prezentă în mediul rural sau în cel urban nu au alterat bunul obicei al respectului faţă de diversitate, cultivat intens de mai bine de trei secole. Deşi despre Banat se poate scrie şi vorbi în termenii unei identităţi solide, zonele vulnerabile, unde memoria consemnează inevitabile metamorfoze, sînt deopotrivă zone ale autenticităţii. Astfel, apocalipsele majore şi cele mărunte se succed ca etape distincte ale unui ciclu istoric şi vital. Însă povestea nu-şi poate revela metaforele dacă nu există nostalgie, uitare, disoluţie şi un nou început.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.