Banalitatea complotului universal

Publicat în Dilema Veche nr. 321 din 8-14 aprilie 2010
Banalitatea complotului universal jpeg

Obsesia complotului universal e un simptom al fricii ┼či al oboselii nervoase. Cu aceast─â concluzie se ├«ncheie orice biografie a unui dictator s├«ngeros din secolul XX. Ultimele zile ale lui Nicolae Ceau┼čescu s-au consumat printr-o denun┼úare repetat─â a ÔÇ×agenturilor str─âineÔÇť. Confiscat de-o inteligen┼ú─â agil─â dar, pe fond, rudimentar─â, cotropit de fric─â ┼či obsedat de propria putere, Ceau┼čescu nu vedea ├«n mar┼čul pentru libertate al timi┼čorenilor dec├«t semnul unei uneltiri malefice. La fel, Saddam Hussein ┼či-a lichidat o bun─â parte din familie, plec├«nd de acela┼či simptom al suspiciunii. ├Än 1980, Iran complota al─âturi de americani ├«mpotriva demnit─â┼úii ÔÇ×poporului irakian.ÔÇť ├Än 1982, acela┼či Saddam Hussein a comandat un masacru ├«mpotriva cet─â┼úenilor ┼čii┼úi din ora┼čul Dujail, ca r─âspuns la o tentativ─â de asasinat anti-preziden┼úial ├«n regiune. Treptat, ┼či-a eliminat to┼úi oamenii de ├«ncredere. Dac─â Mossad ├«l ├«mpiedica pe Saddam s─â devin─â un al doilea Nabucodonosor, ÔÇ×for┼úele iredentisteÔÇť ├«i uzurpau lui Ceau┼čescu statutul monarhic de nou Burebista.

Acela┼či tipar psihologic reapare ├«n via┼úa unor personaje similare ca Idi Amin Dada (speriat de ÔÇ×invazia asiatic─âÔÇť), Pol Pot ori Che Guevara (dispre┼úuitori la adresa ÔÇ×cabalei americaneÔÇť), Stalin (lichidatorul culacilor), Hitler (du┼čman declarat al ÔÇ×raselor inferioareÔÇť) et eiusdem farinae. G├«ndirea obsedat─â de ma┼čina┼úiuni ┼či urzeli ac┼úioneaz─â rapid ┼či pau┼čal. Nu e loc pentru fraze echivoce sau ├«ndoieli auto-reflex: acolo unde istoricii complic─â re┼úeaua de cauzalit─â┼úi, mintea celui urm─ârit de stafia complotului taie gr─âbit nodul gordian. Descoperim aici varianta patologic─â a ÔÇ×conspiratiteiÔÇť ÔÇô o pornire a min┼úii care, atunci c├«nd dispune de putere politic─â discre┼úionar─â, s─âv├«r┼če┼čte legiune de abuzuri ┼či samavolnicii.

Exist─â, desigur, ┼či varianta soft a aceluia┼či mecanism psihologic defensiv. De ce s─â explici un e┼čec individual prin recursul la etica responsabilit─â┼úii individuale? Cel amenin┼úat de ratare va ra┼úionaliza resentimentul personal prin recursul la o ÔÇ×meta-nara┼úiune obiectiv─âÔÇť. La mijloc se afl─â nu at├«t mediocritatea scrisului propriu sau falsitatea ideilor propagate ├«n republica literelor, ci planul diabolic al ÔÇ×boierilor min┼úiiÔÇť, porni┼úi s─â elimine din ÔÇ×pia┼úa produselor simboliceÔÇť orice poten┼úial inamic. Nu Evangheliile canonice ├«l reprezint─â pe adev─âratul Iisus, ci imagina┼úia ┼čleamp─ât─â a unor scriitori en vogue (de la Dan Brown la Alina Mungiu), bucuro┼či s─â explice raportul ├«ntre sex ┼či putere. ├Än fine, nu nevrednicia slujitorilor Bisericii e cea care produce sminteal─â ├«n s├«nul credincio┼čilor ortodoc┼či, ci, ├«nainte de toate, ÔÇ×mafia papista┼čilorÔÇť, organiza┼úiile secrete de sorginte ÔÇ×iudeo-masonic─âÔÇť sau ÔÇ×ma┼čin─âria neoprotestan┼úilorÔÇť. ├Än aceste exemple nu vorbim neap─ârat despre un reflex paranoid, c├«t de comoditatea democratic─â a palavrei. ├Än societ─â┼úile libere, oamenii au dreptul la opinie ┼či ┼úin nevoia s-o exprime la modul hiperbolic. Uneori e vorba de oboseal─â, alteori de frond─â. C├«teodat─â abera┼úia se na┼čte din apetitul pentru vizibilitate mediatic─â, altc├«ndva din sentimentul inavuabil al ├«nfr├«ngerii.

Toate aceste considera┼úii nu exclud ├«ns─â recunoa┼čterea sobr─â a unor eviden┼úe: cre┼čtinismul a avut ┼či ├«nc─â mai are du┼čmani t─âinui┼úi sau declara┼úi (de la ├«mp─âra┼úi ca Nero ┼či Iulian Apostatul p├«n─â la scriitori zelo┼či ca Friedrich Nietzsche sau, ├«n formula hedonist─â de tip ÔÇ×Vanity FairÔÇť, Christopher Hitchens). Ordinea constitu┼úional─â a Statelor Unite a fost obiectul nenum─âratelor atacuri, de la infiltr─ârile KGB din anii 1930 (faimosul caz Alger Hiss versus Whittaker Chambers fiind clasat pe baza documentelor de arhiv─â) p├«n─â la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 (revendicate de Al Quaida). Conspira┼úiile militare sau re┼úelele de spionaj exist─â ┼či ar fi absurd s─â le neg─âm existen┼úa doar pentru c─â ele fac obiectul specula┼úiilor ÔÇ×poporaniste.ÔÇť Institu┼úii importante ÔÇô ├«n primul r├«nd, armata, poli┼úia ┼či serviciile secrete ÔÇô s├«nt finan┼úate din banii tuturor pentru a diminua for┼úa de impact a comploturilor reale (de la clanurile de c─âm─âtari ale jude┼úului Dolj p├«n─â la ├«ncreng─âturile juridico-politico-economice dezv─âluite de stenogramele Voicu). ├Än acest caz, ├«ns─â, vorbim despre interese financiare care se ┼úes ├«ntr-o plas─â distinct─â.

Comploturile nu s├«nt, a┼čadar, o inven┼úie a peliculei cinematografice ÔÇô o parte din ele fiind dejucate zilnic de jurnali┼čti curajo┼či, procurori inflexibili sau ofi┼úeri profesioni┼čti. Se poart─â ┼či ast─âzi, a┼ča cum s-au organizat ┼či ├«n antichitate, r─âzboaie v─âzute (sau nev─âzute). Orice strategie implic─â o doz─â important─â de vigilen┼ú─â, disimulare ┼či non-ingenuitate. ├Än toate aceste confrunt─âri se fac infiltr─âri, se practic─â jocul-dublu ┼či se mizeaz─â pe ambiguitate.


Elementul fabulatoriu apare atunci c├«nd pretindem a fi informa┼úi cu privire la existen┼úa unor comploturi universale: pu┼úine la num─âr, dar insistente prin caracter, acestea par s─â ofere solu┼úia instant a unei ├«n┼úelegeri prefabricate. Aceste comploturi fac suprem inutile activit─â┼úi precum: studiul asiduu ├«n biblioteci, confrunt─ârile minu┼úioase de date istorice, investigarea analitic─â a contradic┼úiilor, uzul inteligen┼úei critice, acceptarea paradoxului ca element al cogni┼úiei umane ┼či, mai ales, asumarea failibilit─â┼úii. ├Äntr-un univers explicat f─âr─â rest, p├«n─â la ultima centim─â, banalitatea are tot dreptul s─â triumfe. ├Äntre multe alte diferen┼úe, este abolit─â atunci ┼či pr─âpastia dintre sofistul punga┼č, care vinde vorbe ├«n strad─â ori la televizor, ┼či b─âtr├«nul dasc─âl care, ÔÇ×├«ntr-un calcul f─âr─â cap─ât / tot socoate ┼či socoate...ÔÇť

Mihail Neam┼úu este doctor ├«n teologie. Cea mai recent─â carte a sa este Povara libert─â┼úii. Antiteze, paradigme ┼či biografii moderne, Editura Polirom, 2009.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.