„Avem o toleranţă la corupţie şi la acte lipsite de integritate“ - dialog cu Bianca TOMA

Publicat în Dilema Veche nr. 585 din 30 aprilie - 6 mai 2015
„Avem o toleranţă la corupţie şi la acte lipsite de integritate“   dialog cu Bianca TOMA jpeg

Centrul Român pentru Politici Europene (www.crpe.ro) a realizat două rapoarte legate de problemele integrităţii şi luptei împotriva corupţiei: „Raportarea non-financiară – instrument european pentru etica în afaceri“ şi „Indexul sustenabilităţii DNA“. De curînd, a apărut un alt raport interesant, realizat de Ministerul Justiţiei în colaborare cu Universitatea din Bucureşti şi Universitatea din Amsterdam: „Opinia persoanelor condamnate privind cauzele şi consecinţele corupţiei“. Am comentat aceste rapoarte împreună cu Bianca Toma, director de proiecte la CRPE. 

Cum stăm cu corupţia? Cînd scăpăm de ea? 

Cred că răspunsul la această întrebare ar vrea să-l aibă şi procurorii. În mod clar, lupta anticorupţie nu a fost susţinută de la început, în special de cei vizaţi. Lucrurile s-au schimbat între timp. Cel mai important este că această luptă a cîştigat sprijinul populaţiei. Dar sînt foarte multe de făcut – iar acest lucru îl ştiu şi procurorii, şi judecătorii – în privinţa prevenţiei. Cum ajungem ca anumite comportamente lipsite de integritate să fie cît mai puţine? După ce DNA a început să aresteze primii mari corupţi, efectul imediat nu a fost cel de descurajare, ci dimpotrivă, de complicare a traseelor de ascuns bani sau de obţinut şi de dat foloase necuvenite. De pildă, acum cîţiva ani se întîmplau destul de des arestări în flagrant. În ultima vreme, s-au împuţinat, nu prea am mai auzit de astfel de cazuri. Circuitele prin care se dau şi se iau şpăgi s-au complicat. Nivelul profesional al procurorilor a trebuit să crească. De exemplu, a existat un caz în care şpaga, dată prin interpuşi, reprezenta costul chiriei şi al bursei copilului celui corupt. A lua urma acestor bani e foarte complicat. Aş spune însă că stăm bine cu anticorupţia, dar la fel de rău cu corupţia.

Cum se văd aceste lucruri la nivel european? Căci Comisia Europeană este preocupată de problema corupţiei, nu numai în România. 

Regulile în privinţa corupţiei s-au schimbat şi la nivel european. Există raportul Comisiei Europene privind anticorupţia, în care sînt listate măsurile luate în diverse ţări. Ele privesc în primul rînd fondurile europene, funcţionarii publici, statele. Există însă şi o altă zonă, cea privată, unde sînt bani mai mulţi şi interesele sînt foarte diverse, unde au fost suspiciuni că s-au creat circuite de bani ilegali. A fost şi motivul pentru care Comisia s-a gîndit că marile companii din fiecare stat membru trebuie să facă, pe lîngă raportările financiar-contabile, şi o raportare non-financiară, care se referă la strategiile de dezvoltare şi sustenabilitate ale companiilor, la protecţia mediului, dar şi la atitudinea faţă de angajaţi, la felul cum se protejează companiile şi societatea faţă de conflictele de interese în care s-ar putea afla la un moment dat angajaţii sau managerii, precum şi la politicile privind mita. Unele companii au fost prevăzătoare şi au extins astfel de prevederi şi la nivelul furnizorilor. Pînă la apariţia Directivei privind raportarea non-financiară, aceste companii raportau voluntar, ca operaţiune de transparenţă, care le ajuta şi la intrarea pe alte pieţe ori în cotarea la bursă. Din noiembrie anul trecut, s-a introdus obligativitatea pentru companiile care au peste 250 de angajaţi sau o cifră de afaceri de minimum 20 de milioane de euro să facă astfel de raportări. În România, sînt cîteva companii – în principal din rîndul investitorilor străini – care au introdus deja aceste raportări. Şi-au luat ele însele măsuri, fiind conştiente de ceea ce înseamnă credibilitatea şi responsabilitatea.

„Indexul sustenabilităţii DNA“, realizat de CRPE, conţine evaluare a modului în care această instituţie e sprijinită de altele. Pe scurt, cum arată lucrurile? 

Raportul realizat de CRPE arată şi vulnerabilităţile instituţiei. Este o instituţie nouă, curajoasă, puternică, dar are şi cîteva vulnerabilităţi. De pildă, noi am pus în discuţie dacă nu cumva o apropiere prea mare a DNA de SRI ar putea fi o vulnerabilitate a performanţei DNA. Am analizat părerile pro şi contra faptului că SRI este implicat în lupta anticorupţie. Problema e în ce măsură SRI face mai mult decît un sprijin pentru DNA, în ce măsură ar putea direcţiona lucrurile într-un sens sau altul, în ce măsură ar putea apăsa mai tare o pedală sau alta. Nu spunem că face asta, dar există această posibilitate. Iar dacă s-ar întîmpla aşa, asta ar afecta calitatea anumitor dosare. Am descris în raport circuitul informaţiilor, există asigurări clare că procurorul este cel care solicită SRI informaţii pe un anumit caz, dar problema e că nu avem control deplin asupra serviciilor de informaţii, şi atunci ne punem întrebarea cum putem vedea în mod transparent ce se întîmplă. Este o întrebare legitimă, am dezbătut-o într-un focus grup cu experţi şi jurnalişti care cunosc foarte bine lupta anticorupţie. În raport, am mapat instituţiile care susţin sau nu susţin lupta anticorupţie. CNA-ul, de pildă, este una dintre instituţiile al cărei rol în susţinerea instituţiilor anticorupţie a fost cotat foarte slab; la fel şi Parlamentul (dar aici nu e o surpriză). Rolul instanţelor a fost apreciat gradual. S-a discutat de asemenea dacă nu cumva lupta politică a avut o influenţă asupra activităţii DNA. Vestea bună este că vom continua acest raport şi în 2015, pentru a vedea ce se schimbă în acest domeniu. 

Care sînt avantajele instituţionale ale DNA? 

Are o lege de funcţionare ambiţioasă, are un cadru legislativ care îi asigură atribuţii şi independenţă, bugetul rămîne la latitudinea procurorului-şef al DNA şi nu a procurorului general. Dar este important că aceste atribuţii cîştigate sînt foarte bine apărate de societatea civilă, de experţi independenţi şi de partenerii străini. Acesta e meritul unor reformişti care s-au aflat la un moment dat în poziţii de decizie, dar important e că ceea ce s-a făcut atunci în materie de cadru legal nu mai poate fi schimbat acum. 

N-ar putea DNA să devină victima propriului succes? Mediatizarea excesivă, după cum ştim, poate avea şi efecte negative... 

Efectele nu se văd imediat. Dacă vedem la televizor trei arestaţi importanţi într-o seară, nu înseamnă că de mîine nimeni nu mai fură. Sînt cazuri multe şi sentinţe grele în ultima vreme, dar asta nu înseamnă că peste cîţiva ani, cînd efectul descurajator va funcţiona, s-ar putea să vedem mai puţine cazuri la DNA. Instituţia îşi atinge scopul încetul cu încetul. Există în rîndul procurorilor şi al experţilor cu care discutăm preocuparea că DNA nu va putea face curăţenie singură, nu îi va putea aresta pe toţi. Şi atunci trebuie făcut ceva în instituţiile cu atribuţii de control, trebuie aplicate sancţiuni disciplinare. 

Într-un Eurobarometru recent, 76% dintre cetăţenii UE percep corupţia ca fiind extinsă; în România, proporţia e de 93%. Sînt utile astfel de măsurători ale percepţiei? 

Dintre instrumentele pe care le au la dispoziţie instituţiile europene şi organizaţiile internaţionale pentru a măsura corupţia, lipsesc măsurătorile obiective, se măsoară mai ales percepţia. Iar percepţia e subiectivă: cînd vezi în fiecare zi la televizor arestaţi, sigur că percepţia asupra fenomenului e colosală. Asta nu înseamnă că România era mai puţin coruptă pe vremea cînd nu vedeam atîtea arestări la televizor. Corupţia endemică de la noi este şi motivul pentru care Comisia Europeană a acordat mai mulţi bani României pentru măsurile necesare, şi în primul rînd pentru sporirea capacităţii administrative şi pentru prevenţie.

Raportul Ministerului Justiţiei privind opiniile condamnaţilor pentru corupţie ajuge la concluzia că motivul principal al săvîrşirii faptelor nu a fost beneficiul financiar. Explicaţiile sînt mai sofisticate... 

A fost o surpriză interesantă că s-a gîndit cineva să facă o cercetare în rîndul condamnaţilor pentru corupţie şi a surprins faptul că mulţi dintre aceştia nu se consideră vinovaţi pentru corupţie. Cei puşi să-şi caracterizeze fapta o recunosc, dar spun că au săvîrşit-o pentru a-şi ajuta un prieten sau o rudă; n-au aşteptat bani, dar dacă au venit, au fost bine primiţi. Au mai spus că nu aşteptau cîştiguri financiare pentru că aveau un statut financiar bun. Asta spune că avem o toleranţă la corupţie şi la acte lipsite de integritate. Cu alte cuvinte, ni se pare normal ca, dacă tata lucrează undeva, să-şi angajeze fiul; sau dacă cineva cunoaşte pe altcineva, să aranjeze lucrurile. De unde vine asta? Din perioada mai veche a comunismului, cu sistemul de pile? Şi cînd „procurai“ – acesta era cuvîntul – diverse lucruri numai cînd cunoşteai pe cineva unde trebuie? Aceste practici se păstrează încă, după părerea mea, în sistemul medical. Acolo lupta împotriva corupţiei nu se manifestă şi afectează cetăţeanul în mod direct. În raportul Ministerului Justiţiei găsim un exemplu interesant. O doamnă condamnată pentru corupţie a spus aşa: „dacă nu ofer ceva, simt că nu sînt băgată în seamă“. Această atitudine o mai vedem şi o simţim în spitalele româneşti. În alte domenii nu se mai întîmplă aşa. Cred că va fi foarte mult de lucrat în domeniul percepţiilor, şi de o parte, şi de alta.  

(fragmente dintr-un interviu care poate fi urmărit integral pe live.adevarul.ro.)  

a consemnat Mircea VASILESCU  

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

shutterstock 551226070 jpg
Masa de Paște pe gustul tuturor! Iată câteva idei delicioase pentru o masă complet tradițională pascală
Iată o selecție delicioasă de rețete pentru masa de Paște. De la aperitive simple, până la supe și fripturi savuroase, sunt ideale pentru sărbători pascale alături de cei dragi!
universitate franta Aix Marseille FOTO Instagram
Exodul academicienilor din SUA. Sute de cercetători au aplicat la o universitate din Franța care le oferă „azil științific”
Aproape 300 de cercetători au aplicat la o universitate din Franța care s-a oferit să primească academicieni din SUA afectați de represiunea guvernului american asupra mediului academic.
image png
Ecologiștii trag un semnal de alarmă dur. Turiștii distrug cel mai vizitat parc național din Europa.
Parcul Național Teide atrage anual aproximativ trei milioane de vizitatori, fiind cel mai vizitat parc național din Europa. Deși acest aflux contribuie la economia locală, el pune o presiune considerabilă asupra mediului.
ciorba de miel jpg
Ciorbă de miel cu leuștean, preparatul care nu trebuie să-ți lipsească de pe masa de Paște. Rețetă veche de 100 de ani
Dincolo de cozonaci și friptura fragedă de miel, ciorba de miel cu leuștean rămâne un simbol al bucătăriei românești pascale, o rețetă cu origini adânc înrădăcinate în tradițiile rurale, transmisă din generație în generație.
image png
Patru morți și o persoană grav rănită după prăbușirea unei telecabine în Italia. Cine sunt victimele de pe muntele Faito
Un grav accident a avut loc joi, în jurul orei 15:00, în apropiere de Castellammare di Stabia, în provincia Napoli.
foc avion united airlines foto x
Panică la bordul unui avion United Airlines, după ce unul dintre motoare a luat foc în zbor: „Mami, mi-e frică!”
Momentul de groază a fost surprins de unul dintre pasageri, care a filmat flăcările uriașe izbucnite în timpul zborului, dar și reacțiile speriate ale pasagerilor.
Bernadette Szocs   FOTO Facebook FRTM jpg
Bătrân la urnele de vot Foto Arhiva Adevărul
De la KGB la TikTok: vechile metode ale propagandei ruse în era digitală
La fiecare campanie electorală, în special atunci când miza este funcția prezidențială, sau mai ales atunci, societatea românească este expusă la o presiune informațională uriașă.
image png
Un băiat a fost de echipe de intervenție, după ce a căzut cu bicicleta pe un traseu montan din Baia Mare. Copilul are mai multe traumatisme
Un băiat de 14 ani a fost salvat de echipajele de intervenție, după ce a suferit un accident pe un traseu montan din apropierea municipiului Baia Mare