Avem criminalitatea pe care nu vrem s─â o prevenim

Gheorghe FLORIAN
Publicat în Dilema Veche nr. 219 din 26 Apr 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ultimii ani au amplificat cererea de securitate la nivelul tuturor comunit─â┼úilor umane, fapt cauzat de o criminalitate din ce ├«n ce mai diversificat─â ┼či de dovezile peremptorii privind incapacitatea institu┼úiilor specializate ale statului de a asigura protec┼úia tuturor persoanelor ┼či a bunurilor acestora. S─â mai adaug─âm interesul acordat de mass-media crimelor grave, corup┼úiei ┼či abuzurilor de tot felul ├«n fa┼úa c─ârora par s─â nu existe solu┼úii imediate. C├«nd peste acestea se suprapun ┼či dezastrele naturale repetate, ca ├«n cazul inunda┼úiilor, un sentiment de p─âr─âsire cuprinde oamenii de toate categoriile. ├Än acest context, cei mai mul┼úi se deschid spre cooperare, ascult─â exper┼úii ├«n domeniu ┼či fac cheltuieli pentru echipamente de protec┼úie, urmeaz─â cursuri de karate, ┼úin ├«n apartamente c├«ini lupi sau iau somnifere s─â poat─â dormi noaptea, dup─â posibilit─â┼úi... Deseori, securitatea cet─â┼úenilor obi┼čnui┼úi pare o preocupare conjunctural─â a guvernan┼úilor sau a ale┼čilor locali, mai ales ├«n preajma alegerilor sau pentru a evita o eliberare din func┼úie dup─â o crim─â sau un accident de circula┼úie cu urm─âri mai deosebite. Atunci se vorbe┼čte de dreptul fundamental al oamenilor de a tr─âi ├«ntr-un mediu lini┼čtit ┼či curat, de importan┼úa cre─ârii locurilor de munc─â pentru a-i integra pe cei marginaliza┼úi sau f─âr─â domiciliu stabil. Din p─âcate, nici scena politic─â nu ne ajut─â prea mult: abund─â indivizi care mint, fur─â, dispre┼úuiesc legile, pierz├«ndu-┼či total credibilitatea ├«n fa┼úa celor mul┼úi ┼či care au nevoie totu┼či de idoli! Uneori, se "elaboreaz─â" diagnoze gre┼čite, se formuleaz─â explica┼úii simpliste ale unor pseudo-exper┼úi ├«n problemele criminalit─â┼úii, risipind astfel, f─âr─â rost, pu┼úinele resurse financiare ┼či materiale care exist─â. Alteori, se ├«ncearc─â depolitizarea problematicii calit─â┼úii vie┼úii canaliz├«nd aten┼úia spre responsabilitatea individual─â ├«n fa┼úa valului de infrac┼úiuni sau spre lipsa de cooperare a popula┼úiei cu poli┼úi┼čtii. Mai adaug la acestea promisiunile entuziaste privind tratamentul rapid al cauzelor delincven┼úei prin mobiliz─âri temporare de for┼úe ├«n "zonele sensibile". S├«nt ocolite sistematic adev─âratele solu┼úii pe termen lung: reconstruc┼úia urban─â, integrarea tinerilor ├«n munc─â, un ├«nv─â┼ú─âm├«nt de calitate, amenaj─âri adecvate pentru timpul liber ┼či sport, un transport ├«n comun coerent, m─âsuri de igien─â public─â eficace, solidarizarea oamenilor la programele de prevenire a pericolelor de orice fel. Literatura consacrat─â acestui domeniu se g─âse┼čte, din p─âcate, mai ales ├«n str─âin─âtate: la noi s-a studiat ┼či s-a scris foarte pu┼úin, fapt care ├«ntre┼úine ideea c─â represiunea e singura modalitate de a lupta contra criminalit─â┼úii, c─â interven┼úiile ├«n for┼ú─â s├«nt suficiente pentru a men┼úine ordinea social─â. Abord─ârile retorice nu lipsesc ├«ns─â din discursul unor ├«nal┼úi func┼úionari ai poli┼úiei, jandarmeriei sau ai administra┼úiilor locale: totul se n─âruie c├«nd ├«i ├«ntrebi dac─â ┼čtiu ce este un program de prevenire, ce au f─âcut concret ┼či, mai ales, cum au evaluat rezultatele. Iluzia c─â poate exista o societate f─âr─â criminalitate s-a risipit de mult. Noul model social trebuie s─â includ─â criminalitatea ca o constant─â, cu tot ce decurge de aici: personal specializat, penitenciare suficiente, un institut de criminologie, studii ┼či cercet─âri, programe diferen┼úiate de prevenire, informarea ┼či educarea publicului, fonduri pe m─âsura eforturilor, o funda┼úie public─â pentru prevenire, legisla┼úie adecvat─â, cooperare interna┼úional─â. O ┼úar─â f─âr─â un institut de criminologie (cel rom├ónesc a fost desfiin┼úat la propunerea ministrului Justi┼úiei pe 31 ianuarie 2007) e mai pu┼úin credibil─â atunci c├«nd se angeajaz─â s─â apere cet─â┼úenii ┼či bunurile lor, grani┼úele ┼či ordinea de drept, s─â men┼úin─â un climat social lini┼čtit, s─â impun─â legea ├«n situa┼úii de o mare diversitate. ┼×i asta pentru c─â autorit─â┼úile au nevoie s─â ├«n┼úeleag─â mai ├«nt├«i fenomenele pentru a putea gestiona probleme at├«t de complexe precum criminalitatea. Travers─âm o perioad─â ├«n care, la marile flageluri sociale cunoscute - corup┼úia, s─âr─âcia, ┼čomajul, drogurile, alcoolismul -, se adaug─â terorismul, crima organizat─â, degradarea mediului urban, precum ┼či factori subtili ca abuzurile, discrimin─ârile, absen┼úa controlului, promovarea violen┼úei prin mass-media. Grupurile care sufer─â cel mai mult din cauza criminalit─â┼úii r─âm├«n mereu acelea┼či: tinerii, v├«rstnicii, femeile, persoanele singure, cei care tr─âiesc ├«n cartiere marginalizate. De┼či riscurile imediate par urgente, amelior─ârile de durat─â apar doar c├«nd s├«nt aborda┼úi factorii indirec┼úi: incultura, s─âr─âcia, lipsa perspectivei de via┼ú─â. Ca urmare, prevenirea criminalit─â┼úii este o urgen┼ú─â a acestei perioade pentru Rom├ónia, o adev─ârat─â problem─â de bun─â guvernare pentru a evita mersul spre o societate terorizat─â ┼či care nu poate neglija obiective precum ordinea social─â, aplicarea corect─â a legilor, supravegherea ┼či evaluarea activ─â a riscurilor de orice natur─â pe ├«ntreg teritoriul ┼ú─ârii. Pentru toate acestea este nevoie de o strategie de prevenire centrat─â pe dezvoltarea social─â, ├«n care puterile publice s─â aib─â rolul principal ├«n coordonarea programelor la nivel na┼úional, jude┼úean ┼či local. ├Än ultimii ani, dou─â modalit─â┼úi de prevenirea a delincven┼úei s├«nt cele mai utilizate ├«n lume: prima este prevenirea social─â, care apeleaz─â la educa┼úie, iar prin intermediul institu┼úiilor ┼či speciali┼čtilor, ├«mpiedic─â evolu┼úia indivizilor spre inadaptare ┼či antisocialitate. A doua este prevenirea situa┼úional─â, care urm─âre┼čte protejarea persoanelor ┼či bunurilor cu ajutorul poli┼úi┼čtilor ┼či exper┼úilor care stabilesc m─âsuri eficace ├«n teren, instruiesc cet─â┼úenii, instaleaz─â dispozitive adecvate. Pe termen lung, ac┼úiunile preventive au o dubl─â orientare: pe de o parte, spre factorii care anticipeaz─â o dezvoltare inadecvat─â a persoanei ┼či a familiei sale ┼či, pe de alt─â parte, spre comunitatea ├«n care tr─âiesc ace┼čtia. Prevenirea social─â dezvolt─â programe de ameliorare precoce a competen┼úelor de via┼ú─â ale minorilor, de eliminare a caren┼úelor parentale, de creare a condi┼úiilor pentru o bun─â evolu┼úie intelectual─â ┼či moral─â a familiei, de ├«mbog─â┼úire a mediului educativ ├«n care tr─âiesc copiii. A te purta civilizat, a respecta regulile, a-┼úi controla agresivitatea, a-┼úi impune s─â fii bun cu cei din jur, a fi cooperant, a-i pre┼úui pe cei apropia┼úi nu s├«nt achizi┼úii at├«t de facile pe c├«t par la prima vedere. Cu c├«t vulnerabilitatea social─â a copiilor ┼či p─ârin┼úilor este mai mare, cu at├«t riscul apari┼úiei ┼či men┼úinerii conduitelor antisociale este mai amplu. C├«nd e┼čti convins c─â nu ai valoare ┼či nici viitor, conduita moral─â e considerat─â un lux inutil. O strategie ampl─â de prevenire trebuie s─â clarifice foarte repede o serie de probleme fundamentale: tendin┼úele ┼či cauzele criminalit─â┼úii ├«n ┼úar─â ┼či ├«n lume, sursele vulnerabilit─â┼úii sociale ┼či individuale, izvoarele tradi┼úionale ale ordinii sociale, modalit─â┼úile cre─ârii unei culturi adecvate ideii de prevenire, domeniile ┼či principiile care fundeaz─â programele de prevenire, necesitatea ac┼úiunilor proactive, calitatea penalit─â┼úii actuale, limitele sistemului penitenciar, elaborarea reglement─ârilor na┼úionale corespunz─âtoare. Un capitol aparte va fi consacrat institu┼úiilor ┼či organiza┼úiilor implicate direct ├«n prevenirea criminalit─â┼úii: ministere, ├«ntreprinderi, organiza┼úii non-guvernamentale, benevoli. Unele priorit─â┼úi s├«nt vizibile de pe acum: o lege a prevenirii, sondaje de victimizare, cartografierea delincven┼úei, formarea speciali┼čtilor. Iat─â ┼či un alt argument pentru abordarea serioas─â a prevenirii criminalit─â┼úii: costurile sale enorme. Acestea includ cheltuielile privind func┼úionarea poli┼úiei, jandarmeriei, parchetelor, tribunalelor ┼či penitenciarelor, valoarea ├«ngrijirilor medicale ┼či psihologice acordate victimelor, pierderile determinate de corup┼úie, de furturile de bunuri apar┼úin├«nd cet─â┼úenilor sau firmelor, de fraudele economice ┼či fiscale, de fraudele vamale, de cheltuielile prilejuite de tulbur─ârile ordinii publice, de pagubele generate de comer┼úul clandestin ┼či de profiturile din lumea interlop─â, de cheltuielile firmelor particulare ┼či de stat pentru a se proteja. La acestea se mai adaug─â acele aspecte greu de cuantificat, dar generatoare de mari suferin┼úe: pierderile de vie┼úi omene┼čti, vie┼úile distruse ale rudelor victimelor criminalit─â┼úii, reac┼úiile de r─âzbunare, ne├«ncrederea ce survine ├«n rela┼úiile sociale, frica permanent─â de o nou─â agresiune, schimbarea obiceiurilor oamenilor determinate de teama de noi infrac┼úiuni, pierderile turistice ┼či culturale, imaginea defavorabil─â a ┼ú─ârii ├«n ochii str─âinilor. Costurile, desigur aproximative, f─âcute publice de c├«teva ┼ú─âri ├«n 1996, stau m─ârturie ├«n acest sens: Statele Unite - 425 de miliarde de dolari (doar costurile sociale), Anglia - 51 de miliarde de lire sterline, Canada - 46 de miliarde de dolari canadieni. ├Äntregul efort de prevenire are ├«n centrul s─âu o diversitate de programe pentru copii ┼či familie, pentru ┼čcoli ┼či comunit─â┼úi, pentru victime, pentru de┼úinu┼úi, pentru minorit─â┼úi ┼či imigran┼úi etc., dar ┼či programe ├«nalt specializate ├«n domeniul toxicomaniei, corup┼úiei, crimei organizate, mediului natural ┼či construit (unele exist─â deja, dar nu se bucur─â de o coordonare general─â adecvat─â). Activitatea de prevenire nu poate fi eficient─â ├«n orice condi┼úii: este nevoie de statistici uniforme, de o legisla┼úie incisiv─â, de o reflectare obiectiv─â ├«n mass-media, de evaluarea corect─â a nevoilor locale, de implicarea cet─â┼úenilor ┼či a sectorului privat. Prevenirea se realizeaz─â cu participarea unor ample categorii de oameni, neb─ânuite la prima vedere: corpul profesoral din toate categoriile de ┼čcoli, arhitec┼úii care trebuie s─â proiecteze spa┼úii de locuit u┼čor de supravegheat ┼či care s─â ├«ncurajeze via┼úa ├«n comun, persoanele care pot deveni victime, martorii ├«nt├«mpl─âtori care asist─â la scene conflictuale, familiile tinere care au dificult─â┼úi, poli┼úi┼čtii, al c─âror rol pacificator devine din ce ├«n ce mai amplu, personalul din penitenciare ┼či toate categoriile de de┼úinu┼úi, portarii ┼či chelnerii din baruri, discoteci ┼či restaurante, responsabilii cu iluminatul str─âzilor, patronii de firme sincer interesa┼úi de siguran┼úa institu┼úional─â ┼či de diminuarea pierderilor produse de sustrageri de tot felul... "Prevenirea nu este doar opera unui specialist, ci ea solicit─â efortul tuturor. Dincolo de recomand─âri foarte limitate, ea implic─â apelul la o schimbare de mentalit─â┼úi... O societate unde se re├«nnoad─â comunicarea, unde constr├«ngerile r─âm├«n suple, unde omul este luat constant ├«n considera┼úie va refuza violen┼úa. Refuz├«nd aceast─â sfidare, se va na┼čte o lume nu f─âr─â violen┼ú─â, dar mai lini┼čtit─â" (R─âspuns violen┼úei, Paris, 1977). Abordarea matur─â ┼či profesional─â a complexit─â┼úii fenomenului infrac┼úional din Rom├ónia zilelor noastre se impune deci cu necesitate: pe l├«ng─â miile de miliarde de lei aduse pagub─â cet─â┼úenilor ┼ú─ârii ┼či economiei na┼úionale prin extinderea fenomenului infrac┼úional, costurile determinate de func┼úionarea unei structuri de prevenire s├«nt, desigur, insignifiante. ┼×i totu┼či, o asemenea structur─â nu exist─â deocamdat─â...

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?