Avantajele ┼či dezavantajele adopt─ârii euro

Valentin COJANU
Publicat în Dilema Veche nr. 80 din 28 Iul 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Este necesar─â o discu┼úie ampl─â despre ceea ce noi numim spa┼úiu economic optim, deoarece discu┼úia despre o moned─â unic─â pleac─â ├«n mod necesar de la acest concept. ├Än ce prive┼čte Rom├ónia, ├«ntrebarea este care s─â fie acel spa┼úiu economic optim ├«n care s─â fie maximizate efectele nete ale valorific─ârii resurselor, dar ┼či ale folosirii unei politici monetare ┼či comerciale unice. Se pare c─â exist─â un r─âspuns acum: economia Uniunii Europene. Cel pu┼úin aparent, acesta ar fi un r─âspuns. Haide┼úi s─â arunc─âm o privire scurt─â la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n spa┼úiul euro ┼či apoi voi insista cu implica┼úiile pentru Rom├ónia. S─â ne uit─âm la dou─â ┼ú─âri, una care este ├«n spa┼úiul euro, e vorba de Irlanda, ┼či una care nu este, e vorba de Marea Britanie. O privire general─â arat─â c─â economiile din Uniunea European─â care nu s├«nt ├«n spa┼úiul euro merg mai bine. Acestea s├«nt din spa┼úiul nordic. Ei bine, o excep┼úie este Irlanda. Surprinz─âtor, dar performan┼úa Irlandei d─â de g├«ndit, este o ┼úar─â care face parte din spa┼úiul euro, dar este ┼či o ┼úar─â din spa┼úiul nordic-european, anglo-saxon. C├«nd a aderat la euro, Irlanda venea dup─â un deceniu ├«n care reu┼čise s─â ajung─â de la un PIB de 65% pe locuitor la 135% pe locuitor fa┼ú─â de media Uniunii Europene, ating├«nd, statistic, o bun─âstare mai mare dec├«t ├«n Marea Britanie. Era la sf├«r┼čitul unui deceniu ├«n care Irlanda ├«nregistra o cre┼čtere foarte puternic─â ┼či ├«n care, datorit─â politicii generate de Banca Central─â European─â ┼či de noile reglement─âri ale Pactului de stabilitate, ajungea la o infla┼úie foarte ridicat─â; era ├«ntr-o perioad─â de puternic─â ardere economic─â ┼či nu era ├«n stare s─â st─âvileasc─â consumul. ├Äntre 2000 ┼či 2004 trece de pe locul 5 pe locul 30 ├«n ierarhia celor mai competitive ┼ú─âri. Cealalt─â ┼úar─â la care vreau s─â m─â refer este Marea Britanie. Deja discut─âm de o ┼úar─â cu tradi┼úie industrial─â. C├«nd s-a pus problema dac─â s─â adere la euro, ei au recurs la un test: Marea Britanie intr─â dac─â la acele 5 ├«ntreb─âri se r─âspunde pozitiv. Interesant este c─â ├«n 1997 mediul de afaceri din Marea Britanie era doritor s─â intre ├«n spa┼úiul euro; dar nu s-a ├«nt├«mplat, tot datorit─â acestui test. ├Än 2003, mediul de afaceri nu a mai dorit intrarea ├«n spa┼úiul euro, lucru ce a coincis, de data aceasta, ┼či cu testul prezentat de premier. Spa┼úiul optim pentru Rom├ónia: sud-estul Europei ├Än ce prive┼čte Rom├ónia, noi nu am negociat posibilitatea de a sta ├«n afara spa┼úiului euro, aceasta e realitatea. A┼ča st├«nd lucrurile, de┼či e discutabil din punct de vedere al beneficiilor fa┼ú─â de costuri, cred c─â o implica┼úie ar fi adoptarea unui test asem─ân─âtor cu cel folosit ├«n Marea Britanie. Cel pu┼úin am asigura transparen┼úa ┼či o bun─â informare a mediului de afaceri. ├Än al doilea r├«nd, trebuie s─â ne ├«ntreb─âm dac─â spa┼úiul euro este competitiv optim pentru Rom├ónia. Cercetarea personal─â pe care am f─âcut-o ┼či literatura din domeniu m─â fac s─â cred c─â, dac─â pentru Rom├ónia putem vorbi de un spa┼úiu competitiv optim, acesta este cel al Europei de sud-est (Albania, Bulgaria, Bosnia & Her┼úegovina, Croa┼úia, Macedonia, Serbia & Muntenegru, la care se adaug─â ┼či Grecia ┼či Turcia). Dac─â ne uit─âm la cifre, vedem c─â Rom├ónia se va afla ├«ntr-o stare vulnerabil─â ├«n ceea ce prive┼čte sincronizarea ciclurilor de afaceri cu spa┼úiul european, pe c├«nd ├«n zona de sud-est este loc de cre┼čtere ┼či Rom├ónia este un competitor puternic acolo. Dac─â ne uit─âm la rela┼úiile de comer┼ú ┼či investi┼úie dintre Rom├ónia ┼či vestul Europei, g─âsim motive de nemul┼úumire. ├Än schimb, tot ceea ce nu vedem acolo, dar am vrea s─â vedem, vedem aici, ├«n spa┼úiul sud-est european. La ce m─â refer? M─â refer la faptul c─â aici avem o varietate extraordinar─â a valorific─ârii avantajelor competitive. Aici avem m─ârci pe care le promov─âm, aici avem canale de distribu┼úie, aici avem firme care ├«┼či promoveaz─â marfa. ├Än acest spa┼úiu avem firme de mobil─â care au canale de distribu┼úie, au magazine, avem firme de IT ┼či nu e vorba de firme mici, s├«nt ┼či firme mici, dar s├«nt multe firme mari. E vorba de Petrom, de Flamingo, de Terapia, de Rompetrol. Vorbim de expertiz─â, managerial─â sau tehnic─â, c─âreia ├«i g─âsim cea mai bun─â valorificare aici, dar vorbim ┼či de industrii noi. Sud-estul european conteaz─â ├«n comer┼úul nostru ├«n jur de 7%. Eu ┼čtiu c─â dependen┼úa comercial─â real─â a Rom├óniei este fa┼ú─â de spa┼úiul euro, care conteaz─â peste 70% ├«n comer┼úul nostru, dar aceast─â dependen┼ú─â se bazeaz─â pe industrii vechi. Vorbim de exporturi de c─âm─â┼či, de pantofi, de materiale chimice ┼či de mobil─â. Care nici m─âcar nu s├«nt la cele mai ├«nalte standarde, s├«nt la standarde de performan┼ú─â modest─â. ├Äns─â c├«nd vorbim de spa┼úiul sud-est european, nu mai vorbim de industrii vechi, ci de unele noi. L─âs├«nd la o parte c─â aici reu┼čim s─â cre─âm canale de distribu┼úie, reu┼čim s─â cre─âm marc─â, nume de firme, ┼či aici reu┼čim s─â avem speciali┼čti ├«n industrii moderne. S├«nt b─ânci din ┼ú─âri ale UE (Grecia ┼či Austria, mai ales) care ├«┼či propun ca strategie s─â fie primele pe aceste pie┼úe. Este vorba de foarte multe firme, de multina┼úionale ┼či de fonduri de investi┼úii. Dac─â ne uit─âm pe pia┼ú─â, majoritatea fondurilor de investi┼úii care s├«nt ├«n Rom├ónia au ca singur obiectiv investirea ├«n spa┼úiul sud-est european. De ce? Pentru c─â acest spa┼úiu ofer─â posibilit─â┼úi de cre┼čtere foarte bune.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.