Avantajele şi dezavantajele adoptării euro

Valentin COJANU
Publicat în Dilema Veche nr. 80 din 28 Iul 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Este necesară o discuţie amplă despre ceea ce noi numim spaţiu economic optim, deoarece discuţia despre o monedă unică pleacă în mod necesar de la acest concept. În ce priveşte România, întrebarea este care să fie acel spaţiu economic optim în care să fie maximizate efectele nete ale valorificării resurselor, dar şi ale folosirii unei politici monetare şi comerciale unice. Se pare că există un răspuns acum: economia Uniunii Europene. Cel puţin aparent, acesta ar fi un răspuns. Haideţi să aruncăm o privire scurtă la ceea ce se întîmplă în spaţiul euro şi apoi voi insista cu implicaţiile pentru România. Să ne uităm la două ţări, una care este în spaţiul euro, e vorba de Irlanda, şi una care nu este, e vorba de Marea Britanie. O privire generală arată că economiile din Uniunea Europeană care nu sînt în spaţiul euro merg mai bine. Acestea sînt din spaţiul nordic. Ei bine, o excepţie este Irlanda. Surprinzător, dar performanţa Irlandei dă de gîndit, este o ţară care face parte din spaţiul euro, dar este şi o ţară din spaţiul nordic-european, anglo-saxon. Cînd a aderat la euro, Irlanda venea după un deceniu în care reuşise să ajungă de la un PIB de 65% pe locuitor la 135% pe locuitor faţă de media Uniunii Europene, atingînd, statistic, o bunăstare mai mare decît în Marea Britanie. Era la sfîrşitul unui deceniu în care Irlanda înregistra o creştere foarte puternică şi în care, datorită politicii generate de Banca Centrală Europeană şi de noile reglementări ale Pactului de stabilitate, ajungea la o inflaţie foarte ridicată; era într-o perioadă de puternică ardere economică şi nu era în stare să stăvilească consumul. Între 2000 şi 2004 trece de pe locul 5 pe locul 30 în ierarhia celor mai competitive ţări. Cealaltă ţară la care vreau să mă refer este Marea Britanie. Deja discutăm de o ţară cu tradiţie industrială. Cînd s-a pus problema dacă să adere la euro, ei au recurs la un test: Marea Britanie intră dacă la acele 5 întrebări se răspunde pozitiv. Interesant este că în 1997 mediul de afaceri din Marea Britanie era doritor să intre în spaţiul euro; dar nu s-a întîmplat, tot datorită acestui test. În 2003, mediul de afaceri nu a mai dorit intrarea în spaţiul euro, lucru ce a coincis, de data aceasta, şi cu testul prezentat de premier. Spaţiul optim pentru România: sud-estul Europei În ce priveşte România, noi nu am negociat posibilitatea de a sta în afara spaţiului euro, aceasta e realitatea. Aşa stînd lucrurile, deşi e discutabil din punct de vedere al beneficiilor faţă de costuri, cred că o implicaţie ar fi adoptarea unui test asemănător cu cel folosit în Marea Britanie. Cel puţin am asigura transparenţa şi o bună informare a mediului de afaceri. În al doilea rînd, trebuie să ne întrebăm dacă spaţiul euro este competitiv optim pentru România. Cercetarea personală pe care am făcut-o şi literatura din domeniu mă fac să cred că, dacă pentru România putem vorbi de un spaţiu competitiv optim, acesta este cel al Europei de sud-est (Albania, Bulgaria, Bosnia & Herţegovina, Croaţia, Macedonia, Serbia & Muntenegru, la care se adaugă şi Grecia şi Turcia). Dacă ne uităm la cifre, vedem că România se va afla într-o stare vulnerabilă în ceea ce priveşte sincronizarea ciclurilor de afaceri cu spaţiul european, pe cînd în zona de sud-est este loc de creştere şi România este un competitor puternic acolo. Dacă ne uităm la relaţiile de comerţ şi investiţie dintre România şi vestul Europei, găsim motive de nemulţumire. În schimb, tot ceea ce nu vedem acolo, dar am vrea să vedem, vedem aici, în spaţiul sud-est european. La ce mă refer? Mă refer la faptul că aici avem o varietate extraordinară a valorificării avantajelor competitive. Aici avem mărci pe care le promovăm, aici avem canale de distribuţie, aici avem firme care îşi promovează marfa. În acest spaţiu avem firme de mobilă care au canale de distribuţie, au magazine, avem firme de IT şi nu e vorba de firme mici, sînt şi firme mici, dar sînt multe firme mari. E vorba de Petrom, de Flamingo, de Terapia, de Rompetrol. Vorbim de expertiză, managerială sau tehnică, căreia îi găsim cea mai bună valorificare aici, dar vorbim şi de industrii noi. Sud-estul european contează în comerţul nostru în jur de 7%. Eu ştiu că dependenţa comercială reală a României este faţă de spaţiul euro, care contează peste 70% în comerţul nostru, dar această dependenţă se bazează pe industrii vechi. Vorbim de exporturi de cămăşi, de pantofi, de materiale chimice şi de mobilă. Care nici măcar nu sînt la cele mai înalte standarde, sînt la standarde de performanţă modestă. Însă cînd vorbim de spaţiul sud-est european, nu mai vorbim de industrii vechi, ci de unele noi. Lăsînd la o parte că aici reuşim să creăm canale de distribuţie, reuşim să creăm marcă, nume de firme, şi aici reuşim să avem specialişti în industrii moderne. Sînt bănci din ţări ale UE (Grecia şi Austria, mai ales) care îşi propun ca strategie să fie primele pe aceste pieţe. Este vorba de foarte multe firme, de multinaţionale şi de fonduri de investiţii. Dacă ne uităm pe piaţă, majoritatea fondurilor de investiţii care sînt în România au ca singur obiectiv investirea în spaţiul sud-est european. De ce? Pentru că acest spaţiu oferă posibilităţi de creştere foarte bune.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Gheorghe Hagi, „fiert“ din cauza lui Ianis: întrebarea care l-a iritat după România – Ucraina
Fostul căpitan al tricolorilor a asistat din tribune la marea victorie a naționalei.
image
Cântărețul Florin Decuseară a căzut de la înălțime la Centrala de la Cernavodă. Șanse minime de supraviețuire
Un bărbat de 46 de ani este în stare gravă, la spital, după ce a căzut de la 10 metri înălțime la Unitatea 3 a Centralei Nucleare de la Cernavoda, în timpul serviciului. Victima este Florin Decuseară, un cunoscut cântăreț local.
image
Scăldătoarea ursului din Parcul Național Retezat. Imagini rare surprinse în sălbăticia munților VIDEO
Temperaturile ridicate de la începutul verii au fost resimțite și în Munții Retezat, unde animalele sălbatice au căutat locuri de scăldat pentru a se răcori. Camerele de monitorizare a faunei au surprins în imagini un urs, bucurându-se de o baie într-un ochi de apă.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.