Autostrăzi lipsă, bani pierduţi

Ana Otilia NUŢU
Publicat în Dilema Veche nr. 619 din 24 decembrie 2015
Autostrăzi lipsă, bani pierduţi jpeg

Recent, s-a anun┼úat o performan┼ú─â unic─â ├«n istorie: vom avea la sf├«r┼čitul anului acesta mai pu┼úini kilometri func┼úionali de autostrad─â dec├«t la ├«nceput. 

R ecent, s-a anun┼úat o performan┼ú─â unic─â ├«n istorie: vom avea la sf├«r┼čitul anului acesta mai pu┼úini kilometri func┼úionali de autostrad─â dec├«t la ├«nceput. Prin toamn─â, s-a ├«nchis o sec┼úiune din autostrada Sibiu-Or─â┼čtie, finan┼úat─â pe bani europeni, ┼či s-a ├«nceput demolarea unui segment de 200 de metri, inaugurat prematur anul trecut ├«n campania electoral─â ┼či care ├«ntre timp a lua┬ştÔÇĹo la vale. Ca dezastrul s─â fie complet, la sf├«r┼čitul anului mai ┼či pierdem cel pu┼úin un sfert din cei 1,8 miliarde de euro pe care ni i-a dat Uniunea European─â gratis pentru autostr─âzi ├«n 2007-2013.

Imaginea ┼čoselei proasp─ât inaugurate pe bani europeni ┼či demolate e emblematic─â pentru del─âsarea ┼či lipsa de responsabilitate din sectorul rutier de mai bine de 15 ani. La ├«nceput, prin anii ÔÇÖ90, autostr─âzile nu erau o prioritate, c─â abia dac─â se putea circula pe re┼úeaua de drumuri na┼úionale ┼či mai important era s─â existe m─âcar o conexiune decent─â ├«ntre ora┼če; drept urmare, la acea vreme era realmente mai urgent s─â se investeasc─â ├«n reabilitarea drumurilor. Apoi, c├«nd ne-am mai revenit pu┼úin economic, neÔÇĹam fi dorit s─â facem autostr─âzi ÔÇô dar fiecare ministru ├«┼či dorea alt─â ┼čosea, ┼či am avut ├«n ultimul deceniu cam anul ┼či ministrul, fiecare cu propria lui hart─â colorat─â ├«n carioca. Numai ├«n 2005-2007 am avut vreo trei strategii diferite de autostr─âzi ┼či ÔÇ×drumuri expresÔÇť, ├«n func┼úie de cine venea la v├«rful ministerului.

Cum s-a ajuns aici ┼či de ce am r─âmas at├«t de deconecta┼úi de Europa ├«ntr-o chestiune a┼ča de important─â ca infrastructura de transport, esen┼úial─â tocmai pentru a ne lega mai bine de ┼ú─ârile din jur? Uniunea European─â ├«┼či stabilise ├«n anii ÔÇÖ90 ni┼čte priorit─â┼úi (faimoasele ÔÇ×coridoareÔÇť), la care am contribuit ┼či noi, chiar dinainte s─â devenim membri cu drepturi depline. Ne-am angajat ├«nc─â de atunci c─â vom face o re┼úea care s─â asigure mobilitatea la standarde europene, ├«n primul r├«nd pe rutele relevante at├«t pentru noi, c├«t ┼či pentru Europa, iar UE ne-a ┼či dat bani pentru asta, ├«nainte ┼či dup─â aderare. Dar asta nu ne-a ├«mpiedicat s─â stabilim o mul┼úime de alte priorit─â┼úi pe bugetele na┼úionale, precum autostrada Transilvania, cu faimosul ┼či controversatul contract Bechtel; autostrada Bucure┼čti-Bra┼čov, prev─âzut─â ├«n diverse variante, ca parteneriat public-privat sau cu finan┼úare de la buget, sau a┼ča-numitele ÔÇ×drumuri expresÔÇť g├«ndite ├«n 2007-2008 ┼či concretizate p├«n─â acum doar ├«n studii de fezabilitate de zeci de milioane de euro, deja expirate.

E xasperat─â de lipsa de previzibilitate ┼či de faptul c─â ├«n Rom├ónia se ├«ncepeau proiecte care ├«n anii urm─âtori r─âm├«neau f─âr─â buget sau, mai r─âu, consumau ┼či banii necesari pentru cofinan┼ú─ârile pentru proiecte europene, Comisia European─â ne-a cerut s─â avem un plan clar. Acesta ar fi fost un Master Plan de Transport, cu tot ce vrem s─â construim, indiferent dac─â din bani europeni, ├«mprumuturi, parteneriate public-private sau bani de la buget. Ini┼úial, fusese vorba ca acest Master Plan s─â fie f─âcut ├«nc─â dinainte s─â ni se aloce banii europeni pe 2007-2013. Dar ├«nt├«rzierile ┼či calitatea proast─â a primelor ├«ncerc─âri de Master Plan au f─âcut ca, practic, s─â nu avem de facto vreo strategie de transport, ├«n afar─â de c├«teva proiecte prioritare acceptate ┼či b─âtute ├«n cuie cu Comisia ├«n Programul Opera┼úional 2007-2013, restul proiectelor r─âm├«n├«nd ├«ntr-o perfect─â stare fluid─â. ├Än programul pe bani europeni s-ar fi construit 370 de kilometri de autostr─âzi, care s─â lege ├«n primul r├«nd portul Constan┼úa de grani┼úa de vest cu Ungaria. De re┼úinut c─â proiectele europene de autostr─âzi pe bani europeni ├«nsemnau doar proiecte de construc┼úie de infrastructur─â, f─âr─â a se avea ├«n vedere ┼či nevoile de bani de dup─â construc┼úie, cum ar fi ├«ntre┼úinerea, pentru care aveam nevoie de bani de la buget aloca┼úi clar sau m─âcar de vreun plan de finan┼úare, de pild─â prin taxe pe autostrad─â. Pe l├«ng─â aceste proiecte ÔÇô singurele realmente stabile ca priorit─â┼úi ├«n ultimul deceniu ÔÇô, Ministerul Transporturilor ┼či compania de drumuri CNADNR au mai desenat pe hart─â alte propuneri, din care s-au construit ├«n cele din urm─â doar dou─â segmente: autostrada Bucure┼čti-Ploie┼čti, cu excep┼úia unei intr─âri decente ├«n Bucure┼čti, ┼či o bucat─â de 52 de kilometri din autostrada Transilvania, construit─â ├«nainte de anularea contractului Bechtel ┼či care nici nu leag─â ├«nc─â ora┼če importante.

Dac─â s-ar fi construit tot ce era ├«n plan pentru autostr─âzi pe bani europeni ├«n 2007-2013, am fi avut azi o autostrad─â aproape complet─â care s─â traverseze Rom├ónia de la est la vest, cu excep┼úia sec┼úiunii Pite┼čti-Sibiu, mai scump─â ┼či mai complicat─â, ┼či care ar trebui s─â fie gata p├«n─â ├«n 2020. ├Än total, p├«n─â la sf├«r┼čitul anului ar fi trebuit s─â avem 370 de kilometri ├«n plus fa┼ú─â de acum zece ani ÔÇô dar p├«n─â acum am dus la cap─ât doar vreo 280. ├Än ciuda planurilor, ├«ntre timp au ap─ârut diverse probleme pe fiecare proiect ├«n parte: exproprieri ÔÇô mai dificile de la stat dec├«t de la privat, schimb─âri de traseu pe motiv de descoperiri arheologice, modific─âri de proiect din cauza unor probleme de mediu neprev─âzute, necesit├«nd fonduri ├«n plus pentru protejarea mediului. Cel mai frustrant, cele mai multe dintre ├«nt├«rzieri apar din cauza lipsei de coordon─âri ├«n interiorul Ministerului Transporturilor sau a coordon─ârii defectuoase a Ministerului cu alte autorit─â┼úi publice care trebuie s─â dea diverse avize: avize de mediu, autoriza┼úii de construc┼úie, exproprieri ale unor terenuri sau imobile ale institu┼úiilor de stat sau ├«nt├«rzieri ├«n aprobarea bugetului necesar exproprierilor. Apar, desigur, ┼či probleme contractuale legate de companiile angajate s─â fac─â proiectul tehnic ┼či s─â construiasc─â autostrada ÔÇô de pild─â, c├«nd un constructor c├«┼čtig─â o licita┼úie pe bani pu┼úini ┼či ├«ncearc─â s─â ob┼úin─â de la ┬şCNADNR s─â i se suplimenteze semnificativ bugetul, deoarece descoper─â ├«n cursul preg─âtirii proiectului tehnic c─â ar fi necesare lucr─âri suplimentare fa┼ú─â de oferta ini┼úial─â. Cumva, ├«n Rom├ónia ne lovim de toate problemele posibil de imaginat, dar care nu par s─â se ├«nt├«mple niciodat─â prin alte ┼ú─âri din lumea asta; ├«n Rom├ónia, fiecare kilometru de autostrad─â ├«nt├«rziat are propria sa poveste. La toate acestea, fire┼čte, se adaug─â ┼či pove┼čtile de corup┼úie, cum ar fi scandalul cu Nelu Iordache, care urma s─â foloseasc─â banii europeni de autostrad─â ca s─â-┼či fac─â pist─â privat─â de aeroport; ┼či scandalurile cu lucr─âri proaste, precum alunec─ârile de teren de pe autostrada electoral─â Sibiu-Or─â┼čtie sau gropile ap─ârute pe centura Aradului. Toate acestea ├«nseamn─â bani care trebuie returna┼úi la UE, cel pu┼úin 5-6% din ce s-a cheltuit p├«n─â acum.

Dac─â nu avem autostr─âzi ┼či pierdem banii pe care europenii ni-i dau gratis, vina e numai a noastr─â: Comisia chiar a aprobat tot felul de facilit─â┼úi speciale pentru Rom├ónia ca s─â m─âreasc─â absorb┼úia de bani europeni. Au acceptat ├«n 2012 s─â includ─â ├«n priorit─â┼úile europene rute pe unde puteam noi construi mai u┼čor ┼či mai repede buc─â┼úi de autostrad─â, ┼či din care finan┼ú─âm o sec┼úiune din autostrada Transilvania ┼či o leg─âtur─â ├«ntre aceasta ┼či ruta Arad-Constan┼úa. Au acceptat s─â finan┼úeze proiecte ÔÇ×retroactivÔÇť ÔÇô adic─â s─â ne dea banii pe proiecte construite din al┼úi bani, de la buget, dar care s─â fie eligibile pe bani europeni, de pild─â o bucat─â din autostrada Bucure┼čti-Ploie┼čti (centura Ploie┼čtiului). Nu ├«n ultimul r├«nd, ca s─â nu ne cear─â banii ├«napoi pe autostr─âzile neterminate, au acceptat s─â ne ÔÇ×fazezeÔÇť proiectele: adic─â, din ce era planificat s─â se construiasc─â p├«n─â la sf├«r┼čitul anului, au fost de acord s─â se ├«mpart─â proiectele pe buc─â┼úele ┼či s─â pl─âteasc─â din bugetul 2007-2013 ce se poate termina p├«n─â ├«n decembrie, ├«mping├«nd restul pe banii aloca┼úi pentru 2014-2020.

P artea proast─â e c─â banii pe 2014-2020, 2,7 miliarde de euro, ajungeau la fix doar pentru autostrada Pite┼čti-Sibiu, un drum expres Ploie┼čti-Buz─âu-Bac─âu ┼či centura de sud a Bucure┼čtiului. ├Än alte cuvinte, chiar dac─â ├«mpingem pe viitor 800 de milioane de euro necheltui┼úi acum, tot va trebui s─â scoatem de altundeva 800 de milioane de euro ca s─â finaliz─âm ce era programat pentru 2014-2020, sau s─â nu avem nici ├«n 2020 o autostrad─â de la est la vest. Lipsa de responsabilitate cost─â.

Ana Otilia Nu┼úu este analist pe zona energie, infrastructur─â ┼či reglementare la think tank-ul Expert Forum.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.