Autostrăzi în ritm de melc

Ana Otilia NUŢU
Publicat în Dilema Veche nr. 296 din 15 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Toţi politicienii care s-au perindat în ultima vreme pe la şefia Ministerului Transporturilor s-au bătut în piept că vor construi autostrăzi în timp record. Sîntem însă în continuare pe ultimul loc în Europa, după Bulgaria, la autostrăzi pe mia de kilometri pătraţi. În 20 de ani am construit sub 300 de kilometri, în timp ce vecinii noştri, care au deja autostrăzi, par să construiască şi mai repede altele. Ne putem uita doar la Croaţia, ţară mult mai mică, dar care are deja peste 1200 kilometri de autostradă şi a făcut nu mai puţin de 500 de kilometri în ultimii cinci ani. Cum ei pot, şi noi nu? De-a lungul timpului, am avut multe scuze. Ba că nu sînt bani, dar deja de vreo opt ani încoace avem mai mulţi decît putem folosi (doar pentru construcţii, nu însă şi pentru întreţinere). Ba că se schimbă miniştrii şi fiecare vine cu propriile idei despre cum să arate pe hartă viitoarele autostrăzi, dar pînă la urmă ne-a ajutat Comisia şi ne-a desenat coridoarele europene. Şi aici au fost discuţii, în ultimii doi ani s-au discutat trei versiuni diferite de strategii de autostrăzi şi drumuri expres, în care aceeaşi secţiune de autostradă ar fi fost finanţată fie de la buget, fie din granturi UE, fie din parteneriat public-privat, cu sau fără taxă (Sibiu-Piteşti). Pe Bucureşti-Braşov s-au făcut iniţial licitaţii pentru parteneriat public-privat, cîştigate de trei firme străine, apoi s-a renunţat, şi acum le construim din fonduri de la buget, cu alte firme. Ne-am chinuit apoi vreme îndelungată să facem cîteva proiecte bune, care să poată fi acceptate de Comisie pentru finanţare. În acest răstimp, faimoasa autostradă Transilvania, în lucru, se construieşte cu o viteză ameţitoare de 5-10 kilometri/an, la preţuri mai mari decît în Germania, pregătindu-ne pentru ce va urma cînd vom începe şi alte proiecte. Toată această bîlbîială s-a tradus în timp preţios pierdut, costuri suplimentare (studiile de fezabilitate vechi de cîţiva ani trebuie refăcute) şi oportunităţi ratate (ani pierduţi). Ne-am concentrat pe alte probleme, cum ar fi schimbarea strategiilor desenate cu carioca pe hartă, în loc să încercăm să rezolvăm criza instituţională profundă din sector: nu (mai) există suficienţi oameni bine pregătiţi în compania de drumuri, pentru documentaţii tehnice, licitaţii, evaluări de oferte, monitorizarea contractelor în timpul construcţiei. În sfîrşit, lucrurile au început anul acesta să se mişte cît de cît pe partea de pregătire de proiecte pentru finanţare europeană. Sînt gata documentaţiile pentru Cernavodă-Constanţa şi şoseaua de centură a Constanţei, aprobate deja şi de Comisie, şi s-au terminat studiile de fezabilitate pentru Timişoara-Arad, în total cca 120 de kilometri. Din păcate însă, nu mă aştept să fie construiţi prea curînd, cum ne învaţă experienţa Bechtel. Trecînd peste modul în care a fost acordat contractul şi clauzele lui, autostrada Transilvania merge în ritm de melc din cauze vechi, nerezolvate de mulţi ani, deşi pentru unele dintre ele există soluţii simple. Sînt probleme cu exproprierea terenurilor, schimbarea aliniamentului în timpul construcţiei, supravegherea lucrărilor. Exproprierea se împotmoleşte dacă nu se înţeleg compania de drumuri şi proprietarul asupra preţului şi ajung în instanţă, lucrările fiind blocate pînă se rezolvă cazul. În acest timp, constructorul privat stă pe loc şi cere despăgubiri de la statul român, pentru întîrziere. Problema exproprierilor este chiar mai mare cînd contractele presupun ca firma care construieşte să facă şi studiul de detaliu al proiectului (aşa-numitele design&build). Aceste contracte presupun ca înainte de contractare compania de drumuri să ştie exact ce vrea, pentru a face un contract din care să nu piardă mai tîrziu, şi să ştie exact ce lucrări va avea de monitorizat. Nu prea avem însă o experienţă fericită cu astfel de contracte, după cum vedem cu Bechtel, unde costurile estimate la sfîrşitul proiectului au crescut exponenţial, de la 2,5 miliarde de euro iniţial, la 5-6 miliarde vehiculate azi prin presă. Ar fi aşadar mai bine să mergem deocamdată pe contracte de construcţie simplă, cu studiile de detalii făcute anterior de alte firme, şi să încercăm contracte mai complicate doar pe secţiuni pilot. E periculos să ne avîntăm direct în contracte mari, care epuizează bugetul de drumuri pe cîţiva ani, şi al căror cost poate creşte neaşteptat. Iar în ceea ce priveşte exproprierile, terenurile ar trebui să poată fi folosite pentru construcţie în timp ce statul român se judecă cu proprietarul în instanţă pentru preţ. Pesimistă pînă la capăt, mai ridic o problemă, de care ne vom lovi dacă vreodată chiar vom avea autostrăzi. Şi atunci cînd le construim, le facem la fel de periculoase ca drumurile naţionale. Să ne aducem aminte de accidentul de acum doi ani de pe Autostrada Soarelui, în care, din cauză că utilităţile nu funcţionau (panouri de avertizare, pază etc.), s-a produs un grav accident în lanţ. Ca să fie la standarde occidentale, autostrăzile au nevoie de utilităţi speciale şi contracte de întreţinere a acestora. Deocamdată nu avem aşa ceva, în ciuda unor încercări în anii trecuţi. Aşadar, înainte de a ne avînta în declaraţii pompoase despre viteza fantastică în care vom construi infrastructură, să ne uităm la cauzele profunde pentru care nu putem face asta, chiar dacă sînt mai puţin spectaculoase mediatic. E vorba de oameni bine pregătiţi, gîndire strategică, paşi mărunţi, acolo unde nu ne pricepem, şi un pic de modestie.

Mîntuirea biogeografică jpeg
Dulciuri, seriale, rugăciuni
În același timp, „discursul consolator” are, pentru omul zilelor noastre, o problemă de plauzibilitate.
p 10 jpg
Vechea artă a consolării
În timpurile moderne, la finalul secolului al XVIII-lea, treptata secularizare a dus la dispariția literaturii consolatorii, dar nevoia de consolare nu a pierit.
index jpeg 2 webp
Cea mai frumoasă consolare din lume
Și atunci, ce îi rămîne jurnalistului ca alinare? Ce îl ține pe el în mișcare? În existența sa profesională?
Saint Ambrose MET DT3022 jpg
Pretenția alinării universale
Există, desigur, unii creștini care, în fața pierderilor suferite, „dansează“ datorită bucuriei învierii.
index jpeg webp
Cînd consolarea are șanse să devină reală
Pentru a ne redobîndi viața, El nu s-a sfiit să urce pe cruce și să-l trimită la noi pe Mîngîietorul, Duhul (Spiritul) Adevărului.
Consolation of Ariadne MET ap18 42 jpg
Cu c de la căldură și nu doar pentru elefanți și delfini
S-ar putea spune că acceptarea suferinței și înțelegerea faptului că orice trăiește moare aduc consolare în cele mai multe situații.
p 13 jpg
Rețelele consolării. Scurtă incursiune în modul de existență în-durere
Acțiunea de a consola nu înseamnă doar a oferi sprijin emoțional, ci și a conlucra în a crea sau re-crea noi legături.
640px Sorrento buidings jpg
Il Grande Premio di Consolamento…
„Gogu a plecat în lume și a luat cu el și salariile voastre pe cinci luni. Doar știți prin ce a trecut, trebuia să se consoleze și el cu ceva”.
Immanuel Kant  Aquatint silhouette  Wellcome V0003180 jpg
Cît de mult ne pot consola filosofii?
Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă.
5832910afis jpg
În plină stradă
Arta publică din România este prea puțin susținută, reglementată sau mediată, fapt ce relevă porozitatea comprehensiunii și receptării conceptului, zdruncinînd atît semnificația, cît și scopurile artei înseși.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ca exagerare
„În artă, cînd nu știm ce vedem, reacționăm prin exagerare”.
p 10 Guerrilla Girls WC jpg
Eco-activismul și arta
Astfel, activiștii speră că dacă ne pasă de artă suficient de mult încît să vrem să protejăm arta, vom găsi modalități pentru a ne salva planeta.
p 11 WC jpg
Palimpseste temporare
La urma urmei, armele artiștilor și ale activiștilor sînt aceleași, iar salvarea se află în mîinile și în conștiința noastră.
Racism is not patriotism sign in Edison, NJ jpg
Rasismul ca reacție a publicului cinefil
Cert este că, în ultimii ani, mainstream-ul hollywoodian traversează o încercare de emancipare, prin care vrea să se dezică de vechile obiceiuri.
index jpeg 2 webp
Curaj
Cum facem asta? Semnăm petiţiile împotriva persecuţiilor, participăm la proteste. Ne exprimăm. Orice fărîmă contează.
p 13 Ashraf Fayadh YouTube jpg
Cuvintele, mai puternice decît dictatorii
Fiindcă adevărul cuvintelor noastre vorbește despre libertate, pe cînd adevărul cuvintelor dictatorilor vorbește despre frică.
p 14 J K  Rowling jpg
Voldemort pe Twitter?
J.K. Rowling nu este „too big to fail”, dar este „too big to cancel”.
E cool să postești jpeg
Lucrurile bune, trecute cu vederea
Potrivit lui Leibniz, răul există în lume, însă doar relativizîndu-l îl putem transforma într-un instrument prin care putem conștientiza și construi binele, care este, de altfel, singura cale pentru progres.
index jpeg webp
Cum și de ce să găsești partea plină a știrii
ar dacă mai devreme vorbeam despre libertatea jurnaliștilor sau a editorilor de a alege ce știri dau mai departe, nu trebuie să uităm că și publicul are libertatea să aleagă. Important e să aibă de unde alege.
Cloud system moving into Chatham Sound png
Depinde doar de noi
Altă veste bună din 2022 vine tot din emisfera sudică. În unele zone din Marea Barieră de Corali din Oceanul Pacific, cercetătorii au observat o însănătoșire și o extindere a recifurilor de aici.
p 11 WC jpg
Liberul-arbitru și paradoxul „poluării bune”
Dar chiar și dacă nu vrem să facem nimic, partea plină a paharului este că noi avem șanse bune să murim de moarte bună, în aproape aceleași condiții climatice în care am trăit.
p 12 Tarkovski, Nostalgia jpg
Pandemie cu final ca-n filme
Am strîns puncte din tot felul de grozăvii ale pandemiei, așteptînd vaccinul, așteptînd remediul, așteptînd vestea eliberatoare. Și, în cele din urmă, am cîștigat, tancul american a apărut.
p 13 M  Chivu jpg
Copilul călare pe porc sau falsul conflict dintre tradiție și modernitate
Generația mea poate a făcut mai multe sau mai puține. Am făcut ce am putut. Însă viitorul este deja aici. Iar cei care pot prelua ștafeta sînt și ei aici.
06F2AB41 2CE7 4E53 9857 4D9205D89939 1 201 a jpeg
2022, cu bune
Gura mea de aer: cu acel zîmbet curat, te privește fix în ochi și, pe un ton apăsat, îți spune: „Tati, te iubesc!”.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.