Autostrăzi în ritm de melc

Ana Otilia NUŢU
Publicat în Dilema Veche nr. 296 din 15 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Toţi politicienii care s-au perindat în ultima vreme pe la şefia Ministerului Transporturilor s-au bătut în piept că vor construi autostrăzi în timp record. Sîntem însă în continuare pe ultimul loc în Europa, după Bulgaria, la autostrăzi pe mia de kilometri pătraţi. În 20 de ani am construit sub 300 de kilometri, în timp ce vecinii noştri, care au deja autostrăzi, par să construiască şi mai repede altele. Ne putem uita doar la Croaţia, ţară mult mai mică, dar care are deja peste 1200 kilometri de autostradă şi a făcut nu mai puţin de 500 de kilometri în ultimii cinci ani. Cum ei pot, şi noi nu? De-a lungul timpului, am avut multe scuze. Ba că nu sînt bani, dar deja de vreo opt ani încoace avem mai mulţi decît putem folosi (doar pentru construcţii, nu însă şi pentru întreţinere). Ba că se schimbă miniştrii şi fiecare vine cu propriile idei despre cum să arate pe hartă viitoarele autostrăzi, dar pînă la urmă ne-a ajutat Comisia şi ne-a desenat coridoarele europene. Şi aici au fost discuţii, în ultimii doi ani s-au discutat trei versiuni diferite de strategii de autostrăzi şi drumuri expres, în care aceeaşi secţiune de autostradă ar fi fost finanţată fie de la buget, fie din granturi UE, fie din parteneriat public-privat, cu sau fără taxă (Sibiu-Piteşti). Pe Bucureşti-Braşov s-au făcut iniţial licitaţii pentru parteneriat public-privat, cîştigate de trei firme străine, apoi s-a renunţat, şi acum le construim din fonduri de la buget, cu alte firme. Ne-am chinuit apoi vreme îndelungată să facem cîteva proiecte bune, care să poată fi acceptate de Comisie pentru finanţare. În acest răstimp, faimoasa autostradă Transilvania, în lucru, se construieşte cu o viteză ameţitoare de 5-10 kilometri/an, la preţuri mai mari decît în Germania, pregătindu-ne pentru ce va urma cînd vom începe şi alte proiecte. Toată această bîlbîială s-a tradus în timp preţios pierdut, costuri suplimentare (studiile de fezabilitate vechi de cîţiva ani trebuie refăcute) şi oportunităţi ratate (ani pierduţi). Ne-am concentrat pe alte probleme, cum ar fi schimbarea strategiilor desenate cu carioca pe hartă, în loc să încercăm să rezolvăm criza instituţională profundă din sector: nu (mai) există suficienţi oameni bine pregătiţi în compania de drumuri, pentru documentaţii tehnice, licitaţii, evaluări de oferte, monitorizarea contractelor în timpul construcţiei. În sfîrşit, lucrurile au început anul acesta să se mişte cît de cît pe partea de pregătire de proiecte pentru finanţare europeană. Sînt gata documentaţiile pentru Cernavodă-Constanţa şi şoseaua de centură a Constanţei, aprobate deja şi de Comisie, şi s-au terminat studiile de fezabilitate pentru Timişoara-Arad, în total cca 120 de kilometri. Din păcate însă, nu mă aştept să fie construiţi prea curînd, cum ne învaţă experienţa Bechtel. Trecînd peste modul în care a fost acordat contractul şi clauzele lui, autostrada Transilvania merge în ritm de melc din cauze vechi, nerezolvate de mulţi ani, deşi pentru unele dintre ele există soluţii simple. Sînt probleme cu exproprierea terenurilor, schimbarea aliniamentului în timpul construcţiei, supravegherea lucrărilor. Exproprierea se împotmoleşte dacă nu se înţeleg compania de drumuri şi proprietarul asupra preţului şi ajung în instanţă, lucrările fiind blocate pînă se rezolvă cazul. În acest timp, constructorul privat stă pe loc şi cere despăgubiri de la statul român, pentru întîrziere. Problema exproprierilor este chiar mai mare cînd contractele presupun ca firma care construieşte să facă şi studiul de detaliu al proiectului (aşa-numitele design&build). Aceste contracte presupun ca înainte de contractare compania de drumuri să ştie exact ce vrea, pentru a face un contract din care să nu piardă mai tîrziu, şi să ştie exact ce lucrări va avea de monitorizat. Nu prea avem însă o experienţă fericită cu astfel de contracte, după cum vedem cu Bechtel, unde costurile estimate la sfîrşitul proiectului au crescut exponenţial, de la 2,5 miliarde de euro iniţial, la 5-6 miliarde vehiculate azi prin presă. Ar fi aşadar mai bine să mergem deocamdată pe contracte de construcţie simplă, cu studiile de detalii făcute anterior de alte firme, şi să încercăm contracte mai complicate doar pe secţiuni pilot. E periculos să ne avîntăm direct în contracte mari, care epuizează bugetul de drumuri pe cîţiva ani, şi al căror cost poate creşte neaşteptat. Iar în ceea ce priveşte exproprierile, terenurile ar trebui să poată fi folosite pentru construcţie în timp ce statul român se judecă cu proprietarul în instanţă pentru preţ. Pesimistă pînă la capăt, mai ridic o problemă, de care ne vom lovi dacă vreodată chiar vom avea autostrăzi. Şi atunci cînd le construim, le facem la fel de periculoase ca drumurile naţionale. Să ne aducem aminte de accidentul de acum doi ani de pe Autostrada Soarelui, în care, din cauză că utilităţile nu funcţionau (panouri de avertizare, pază etc.), s-a produs un grav accident în lanţ. Ca să fie la standarde occidentale, autostrăzile au nevoie de utilităţi speciale şi contracte de întreţinere a acestora. Deocamdată nu avem aşa ceva, în ciuda unor încercări în anii trecuţi. Aşadar, înainte de a ne avînta în declaraţii pompoase despre viteza fantastică în care vom construi infrastructură, să ne uităm la cauzele profunde pentru care nu putem face asta, chiar dacă sînt mai puţin spectaculoase mediatic. E vorba de oameni bine pregătiţi, gîndire strategică, paşi mărunţi, acolo unde nu ne pricepem, şi un pic de modestie.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

steam car jpg
Accident rutier fatal la numai 6 km/h. Povestea incredibilă a primelor incidente în trafic
Primele accidente rutiere din istorie arată cât de periculoase sunt autovehiculele scăpate de sub control chiar și la viteze foarte mici. Deși primele automobile circulau cu doar 10 kilometri la oră, viteză maximă, numărul fatalităților era consistent.
Tren deraiat în Germania FOTO Profimedia
Un tren cu 100 de pasageri a deraiat în Germania. Mai multe persoane au murit
Un tren de călători a deraiat duminică, 27 iulie, în apropierea orașului Riedlingen, din districtul Biberach, Germania. Mai multe persoane au fost ucise. Numărul răniților este, de asemenea, mare, potrivit RADIO 7.de
Ursula von der Leyen Volodimir Zelenski FOTO EPA EFE jpg
Ursula von der Leyen îi cere lui Zelenski să menţină independenţa instituţiilor anticorupţie
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut duminică o discuţie telefonică cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, apoi a precizat, pe contul său de pe reţeaua de socializare X, că Ucraina, ţară candidată pentru aderarea la UE, „a realizat multe pe drumul său european”.
Alexandru Nazare Foto Facebook   Alexandru Nazare jpg
Ministrul Finanțelor, reacție după demisia lui Anastasiu. „ANAF e disfuncțională, nu a existat dorință reală de reformă”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reacționat după ce Dragoș Anastasiu și-a prezentat, duminică, demisia din funcția de vicepremier pe fondul scandalului privind mita către ANAF.
Dragoș Anastasiu și Ilie Bolojan FOTO Inquam Photos / Mălina Norocea
Demisia lui Anastasiu tensionează Guvernul. „Conferința a fost halucinantă, un atac la stat”. Bolojan, sub presiune: „Va încerca să contraatace”
Scandalul Anastasiu aruncă o umbră asupra Guvernului Bolojan, care a vrut să aducă oameni profesionişti din afara politicii pentru reformarea României.
image png
Corpul ei e o operă de artă! Povestea tinerei care și-a făcut 250 de tatuaje. Transformarea care a costat cât o mașină de lux! FOTO
Blue Valentine este o creatoare de conținut din Melbourne, Australia, iar la vârsta de 28 de ani etalează un corp învelit în tatuaje, fiecare având o semnificație aparte. Ce tratament primește din partea bărbaților, dar și câți bani a investit, descoperiți din acest articol.
furtuna pe munte, foto iStock jpg
Un copil de opt ani și un adult, blocați pe munte, din cauza furtunii
Jandarmii din Suceava au intervenit, duminică seară, pentru a ajuta un bărbat şi un copil în vârstă de opt ani să coboare de pe munte. Cei doi rămăseseră blocați în zonă din cauza furtunilor şi ploilor torenţiale care au afectat judeţul Suceava.
horoscop jpeg
Horoscop luni, 28 iulie. Nativii unei zodii încheie relații, dar cunosc oameni noi
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de luni, 28 iulie.
I C  Bratianu GettyImages 541784333 jpg
De cinci ori prim-ministru, mai mult decât oricare alt om politic român
De cinci ori prim-ministru, mai mult decât oricare alt om politic român, Ionel Brătianu rămâne făuritorul României Mari, în urma Primului Război Mondial, dar și un reformator de țară și de mentalități.