AUR, extremism și ipocrizie. O piruetă europeană spre anii ʼ30?

Sabina FATI
Publicat în Dilema Veche nr. 915 din 21 – 27 octombrie 2021
AUR, extremism și ipocrizie  O piruetă europeană spre anii ʼ30? jpeg

Alianța pentru Unirea Românilor este formațiunea care crește cel mai repede. În mai puțin de un an, aproape și-a dublat numărul simpatizanților: a intrat în Parlament cu 9% (2020) și a înregistrat în septembrie peste 17% (INSCOP).  Potențialul este, însă, mult mai mare. De fapt, aproape 70% din români spun că ar vota pentru un partid naționalist, iar 63% declară că preferă valorile tradiționale în locul libertăților moderne (INSCOP, septembrie 2021). 

AUR nu s-a sfiit să-și proclame naționalismul de cîte ori a vorbit despre unirea cu Republica Moldova, dar încercarea sa din această vară de a deveni formațiune parlamentară dincolo de Prut a dat greș, cumva, în mod voit. După ce George Simion, liderul AUR, și-a petrecut ultimii aproape 15 ani încercînd să provoace mișcări și convulsii în și despre Republica Moldova, acum, cînd avea ocazia să se implice prin partidul său în politica activă de la Chișinău, n-a făcut mai nimic. AUR a trecut tîrziu granița cu Moldova, a investit puțin (sub 50.000 de euro) și s-a lăsat reprezentat de Veaceslav Platon, personaj important în Landromatul rusesc. În mod paradoxal, în ciuda programului AUR, interesul pentru Republica Moldova pare să fie mai degrabă declarativ sau cel puțin aceasta a fost senzația pe care liderii partidului au vrut să o lase.

Radicalismul afișat de această formațiune se menține în special în zona populismului prin generalitățile pe care le reia: „sistemul care a distrus România timp de 30 de ani trebuie să cadă și trebuie înlocuit cu un sistem care să urmărească interesul națiunii române”; „consolidarea internă” înseamnă „schimbarea dinamicii actuale,  prin care mai mulți bani ies din țară decît intră”; „utilizarea resurselor naturale ale solului și subsolului în beneficiul locuitorilor și al industriei locale”; „încurajarea creativității și a unei culturi naționale, a unei identități spirituale proprii, nu înseamnă o întoarcere cu spatele la lume”.

Există o continuitate a naționalismului și a extremismului, nu doar în România, ci și în celelalte state europene. În Franța, ar putea să se bată în cursa pentru președinția țării de anul viitor doi concurenți de extremă dreapta, Marine Le Pen și posibilul candidat Éric Zemmour, care vor, la fel ca polonezii, ca instanțele franceze să fie suverane în orice chestiune. În România, Justiția și-a asumat deja suveranitatea, doar că, spre deosebire de Varșovia, a făcut-o pe furiș, cu sprijinul președintelui și al liberalilor, considerați democrați la Bruxelles. În Italia, fasciștii de la Forza Nuova se înghesuie în mișcarea antivacciniștilor și amenință că asediază Parlamentul de la Roma. La Salonic şi Atena au avut loc recent incidente violente provocate de extrema dreapta, în care protagoniştii sînt tineri „îmbrăcaţi în negru” şi înarmaţi cu „bastoane de fier, topoare, cuţite şi pietre”. Mai grav decît atît, după remanierea cabinetului său, premierul grec Mitsotakis a fost criticat că a adus în guvern trei miniştri care au un trecut naţionalist, dacă nu chiar de extremă dreapta.

Majoritatea statelor europene au în Parlament un partid radical, naționalist, de extremă dreapta. Numitorul lor comun se bazează pe teorii ale conspirației, pe euroscepticism, suveranism, ultranaționalism, politici antisistem, atitudini echivoce față de fascismul interbelic: în România, Sorin Lavric, din conducerea AUR, face apologia unor legionari celebri, la Budapesta, premierul Viktor Orbán l-a ridicat în slăvi pe Miklos Horthy, dictatorul fascist și antisemit al Ungariei din anii ʼ30, la Madrid se întrevăd nostalgii după Franco, iar la Paris se vorbește despre guvernul de la Vichy.

În România, din 2008 pînă în 2020, partidele extremiste nu au mai ajuns în Parlament, poate și din cauză că formațiunile tradiționale preluaseră mesajele naționaliste și ultraconservatoare. A existat însă mereu o continuitate pe această axă a radicalismului.

De la Vadim Tudor la Sorin Lavric 

Mesajele AUR seamănă cu cele ale PRM, dar liderii Alianței pentru Unirea României sînt mai precauți, mai temători și lipsiți de șarmul isteric al liderului PRM, Vadim Tudor, dar și de biografia lui sicofantă. Dacă Vadim Tudor era, după cum spunea fostul premier Adrian Năstase, „un copil mare, ușor de manipulat” și o creație a lui Ion Iliescu, după cum povestea Silviu Brucan, liderii AUR nu par să fie propulsați de forțe vizibile. Arhitecții AUR au fost, de altfel, mult mai prevăzători, iar atunci cînd au constituit acest partid au adus împreună mai multe persoane în conducerea formațiunii. Spre deosebire de PRM, care a dispărut după moartea creatorului său, AUR este făcut să reziste altfel, fără invectivele și amenințările săptămînale dedicate de Vadim Tudor inamicilor săi politici și elitelor culturale. De altfel, în AUR doar Sorin Lavric l-ar putea egala pe defunctul Tribun, dar fie nu are suficientă energie, fie nu are mînă liberă să se dea în stambă foarte des. 

Suveranism, Facebook și ipocrizia pro-UE 

Stigmatizarea compulsivă a partidelor tradiționale este însoțită și la AUR de suveranismul afișat nemijlocit de extrema dreapta franceză sau de cea italiană, doar că în România rolurile sînt împărțite: (i) liderul George Simion joacă pe cartea moderației, chiar dacă își permite multe stridențe pe Facebook, spațiul din care AUR își recrutează mulți simpatizanți; (ii) copreședintele Claudiu Târziu combate fără multe rezerve pierderea suveranității naționale în fața UE; (iii) Sorin Lavric se ocupă nu doar de continuitate, ci și de răspunsurile cele mai acide la adresa adversarilor care lovesc partidul în ideologia lui.

George Simion, cel care ani de zile a scris pe mulți pereți din toată țara sloganul „Basarabia e România”, vorbește de cîte ori are ocazia despre România ca despre o țară europeană, nu asiatică, deci care are nevoie de UE și de NATO. O parte importantă a bazinului electoral pe care se bazează AUR e formată din românii care lucrează în Occident, care beneficiază de pe urma liberei circulații și a celorlalte avantaje ale Uniunii Europene. În schimb, Claudiu Târziu, copreședinte AUR, promite că, atunci cînd AUR va ajunge la guvernare, statul național se va „resuveraniza”, pentru că AUR se va „opune” unui „superstat federal european și hegemoniei globaliste”. Și tot el ia apărarea politicilor anti-LGBT de la Budapesta și acuză UE că vine cu măsuri „care ne arată că nu mai sîntem o națiune suverană”. Ideologul, cel care asigură continuitatea formațiunii cu anii ʼ30, Sorin Lavric, privește cu admirație spre „arienii care s-au scuturat de trecutul peiorativ și s-au revoltat” împotriva restricțiilor impuse de guvernul german. Lavric, senatorul-filosof, aplecat atent spre teoriile conspirației, își asumă, însă, cu sinceritate, „gustul mistic de a fi creștin în umbra oricărei catapetesme din bisericile din țară“.

Programul AUR se bazează pe patru piloni, Familia, Țara, Credința și Libertatea. În spatele lor, liderii acestui partid militează împotriva mișcării LGBT, împotriva maghiarilor, care vor să reducă suveranitatea României, împotriva străinilor de orice fel, împotriva UE, care impune standarde politice, pentru libertatea românilor de a nu se vaccina și a nu purta mască, pentru implicarea Bisericii în treburile publice. 

Sabina Fati este jurnalistă. 

Dosar realizat în parteneriat cu EURACTIV.ro

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
România, determinare, în loc de hăhăieli și fițe: explicația succesului cu Ucraina și demontarea unei idei ridicole
România s-a calificat, în premieră, la turneul final Billie Jean King Cup. Rezultatul se datorează cuplului Ana Bogdan – Jaqueline Cristian. Cele două au acceptat mereu convocarea și, inclusiv când au pierdut, au dat totul pe teren. Ceea ce nu se poate spune despre multe alte jucătoare.
image
Ursul care a ajuns la doi pași de București, căutat în continuare de jandarmi. De ce animalele sălbatice își părăsesc habitatul
Un pui de urs care a ajuns sâmbătă la doi pași de București era căutat aseară de jandarmi. Animalul sălbatic a fost văzut sâmbătă în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs, să nu se fotografieze cu el.
image
Coperta albumului „Cantafabule” al trupei Phoenix, reconstituită de autor. De ce a fost supusă cenzurii comuniste VIDEO
Primul dublu-album scos în România a aparținut trupei Phoenix și se numește „Cantafabule”. A fost scos în urmă cu 49 de ani, însă creația artiștilor pentru copertă nu a trecut de cenzura vremii.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.