ÔÇ×Atunci am crezut c─â s-a pierdut tot ce se c├«┼čtigase ├«n decembrie 1989ÔÇť - interviu cu Gabriela ADAME┼×TEANU

Publicat în Dilema Veche nr. 592 din 18-24 iunie 2015
ÔÇ×Atunci am crezut c─â s a pierdut tot ce se c├«┼čtigase ├«n decembrie 1989ÔÇť   interviu cu Gabriela ADAME┼×TEANU jpeg

22 era

Cum ar─âta presa acum 25 de ani? 

Nu pot vorbi la general despre cum era jurnalismul atunci, pentru c─â nu era ├«ntr-un singur fel. Dar a┼č putea vorbi despre jurnali┼čti ┼či, simplific├«nd, putem spune c─â pe de o parte existau vechii jurnali┼čti, care lucraser─â ├«n presa comunist─â, ┼či pe de alt─â parte erau nou-veni┼úii, fie scriitori, fie tineri care ├«┼či abandonau facult─â┼úile unde intraser─â f─âr─â voca┼úie. Ace┼čti nou-veni┼úi, mai to┼úi, intraser─â ├«ntr-o pres─â independent─â ÔÇô ├«n fapt, o pres─â de opozi┼úie fa┼ú─â de o putere foarte agresiv─â. 

Dar ┼či pe jurnali┼čtii proveni┼úi din presa comunist─â i-am putea ├«mp─âr┼úi ├«n dou─â fronturi politice, unii aronda┼úi clar acestei puteri nou instalate (FSN, pre┼čedintele Iliescu, premierul Petre Roman, influentul Silviu Brucan etc.) ┼či ceilal┼úi, care scriau, pe fa┼ú─â, contra lor. 

Aici mai vreau s─â adaug o nuan┼ú─â: a fi contra FSN nu ├«nsemna, atunci, c─â e┼čti al─âturi de partidele istorice, aflate ├«n opozi┼úie. Educa┼úia comunist─â l─âsase ├«n suflete, chiar ┼či ale celor ce se credeau neatin┼či de ea, o suspiciune fa┼ú─â de aceste partide ┼či o condescenden┼ú─â (c├«nd nu era de-a dreptul dispre┼ú) fa┼ú─â de reprezentan┼úii lor, v├«rstnici ┼či maginaliza┼úi dup─â ce ie┼čiser─â din ├«nchisori. Iar ziarele partidelor istorice erau destul de slabe, f─âceau propagand─â pe invers. 

Se putea scrie echidistant? 

Nu prea se putea scrie echidistant, pentru c─â se scria fie pragmatic, ca un angajat al noii puteri, fie emo┼úional, din zona Opozi┼úiei: e imposibil de transmis ├«nc─ârc─âtura emo┼úional─â provocat─â de libertatea pl─âtit─â cu s├«nge ├«n decembrie ÔÇÖ89 ┼či de absen┼úa justi┼úiei. Diferen┼úa fa┼ú─â de azi este c─â, atunci, cel pu┼úin nu exista preten┼úia echidistan┼úei, nu se f─âcea referire, cu at├«ta tupeu, la deontologie, ├«n timp ce se practic─â un jurnalism angajat. 

Cum v-a┼úi raportat la Pia┼úa Universit─â┼úii ┼či la mineriade? 

Numele meu trebuie s─â se afle pe listele de sus┼úin─âtori ai Pie┼úei Universit─â┼úii, chiar dac─â nu am vorbit din balcon, nu am fost o figur─â marcant─â, ba chiar am frecventat Pia┼úa Universit─â┼úii mult mai pu┼úin dec├«t colegii mei. Nu am temperament de activist. ├Ämi amintesc ├«ns─â o vizit─â la cei afla┼úi ├«n greva foamei, cer├«nd o televiziune liber─â (Televiziunea a┼ča-zis liber─â, de atunci, condus─â de R─âzvan Theodorescu, prezenta foarte partizan, ├«n favoarea Puterii, manifesta┼úia din Pia┼ú─â), iar articolul se g─âse┼čte ├«n colec┼úia revistei

. Revista a fost profund angajat─â ├«n aceast─â manifestare ┼či pentru c─â Stelian T─ânase, redactorul-┼čef al

, era una din persoanele implicate puternic ├«n mi┼čcarea Pie┼úei. El a asistat la ┼čedin┼úele asocia┼úiilor, a vorbit din celebrul balcon al Facult─â┼úii de Geologie ┼či a ├«nfruntat repro┼čurile unor colegi din GDS care doreau mai degrab─â neutralitate fa┼ú─â de acest fenomen. 

├Än timpul mineriadei nu am fost ├«n ┼úar─â, din ├«nt├«mplare eram cu Stelian T─ânase ├«ntr-o vizit─â de documentare ├«n Suedia ┼či, c├«nd ne-am aflat la Radioul public suedez, ni s-a spus s─â ├«ncerc─âm s─â vorbim la redac┼úia noastr─â, fiindc─â pare-se c─â ├«n Rom├ónia se ├«nt├«mpl─â ceva. Ne-au f─âcut leg─âtura cu colegii de la

, care ne-au povestit ce f─âceau minerii ├«n Bucure┼čti ┼či, ca ni┼čte jurnali┼čti profesioni┼čti ce erau, ne-au ┼či ├«nregistrat ┼či au transmis, tradus─â, foarte repede, discu┼úia care ne tulburase ┼či ├«ngrozise. Atunci am crezut c─â s-a pierdut tot ce se c├«┼čtigase ├«n decembrie 1989. 

Cum se vede acum, retrospectiv, aceast─â poveste? 

I-am cunoscut atunci pe unii dintre cei care f─âceau presiuni, prin intermediul institu┼úiilor interna┼úionale, pentru eliberarea celor aresta┼úi, ┼či vreau s─â-l numesc ├«n primul r├«nd pe Mihnea Berindei. El avea s─â adune ┼či s─â publice, foarte repede, informa┼úia ├«ntr-o c─ârticic─â scoas─â sub egida GDS ┼či se va ocupa ┼či de ni┼čte avoca┼úi str─âini. Eram, ├«n plin─â var─â, la redac┼úie, c├«nd a venit, proasp─ât eliberat ÔÇô ┼či din spital, ┼či din ├«nchisoare ÔÇô, Marian Munteanu, ca s─â mul┼úumeasc─â GDS. Peste doar c├«teva luni, ├«ns─â, ├«mi amintesc c─â ├«n conducerea Alian┼úei Civice erau deja tensiuni ├«mpotriva lui, iar ├«n

ap─ârea un articol critic despre el. 

Dac─â Marian Munteanu devine tot mai greu de definit acum, semnalul Pie┼úei Universit─â┼úii ÔÇô pentru o societate democratic─â, pentru o Rom├ónie european─â, pentru ca s─â nu r─âm├«n─â la putere aceia┼či care conduseser─â ┼či ├«n regimul trecut etc. ÔÇô ├«┼či p─âstreaz─â valabilitatea. Ca ┼či emo┼úia celor ce au venit acolo, seara, ca la o

. Cea mai bun─â dovad─â este faptul c─â simbolul Pie┼úei Universit─â┼úii a tot fost dezgropat ┼či refolosit, de urm─âtorii actori politici, ba chiar ┼či de mi┼čc─âri f─âr─â lideri, eteroclite, cum a fost cea pentru Ro┼čia Montana. 

Procesele nerezolvate ale mineriadelor (ca ┼či ale crimelor din decembrie 1989) continu─â s─â pun─â sub semnul ├«ntreb─ârii Justi┼úia care ├«┼či tot clameaz─â independen┼úa. 

22

Anii romantici

a consemnat Matei MARTIN 

Foto: L. Muntean

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.