Astronomia în România

Publicat în Dilema Veche nr. 218 din 21 Apr 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- interviu cu Adrian ŞONKA, Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" - În acest moment, se mai studiază astronomia în şcoală? Astronomia, cu toate că este cea mai veche ştiinţă, la noi nu se mai predă. Iniţial, se preda obligatoriu în clasa a XII-a, de către profesorul de matematică sau de fizică. Deşi era în programa şcolară, practic nu se făcea, pentru că elevii se pregăteau pentru bacalaureat. Există încă la clasele mai mici, în cadrul orelor de geografie, de fapt sînt cîteva ore în care se face puţină astronomie, la nivel general. La facultate cum te poţi specializa? Sînt două posibilităţi: la Facultatea de Matematică, unde poţi urma o specializare în anul III, sau la Fizică, tot în anul III - de fapt, nu este exclusiv astronomie, se numeşte fizica atomului şi astrofizică, dar poţi deveni astronom. În România, meseria de astronom nu există în nomenclatorul meseriilor, există, în schimb, cea de astrolog. Cei care doresc să se specializeze nu prea au unde să lucreze, pentru că la noi sînt două-trei observatoare pentru cercetători, cel de aici fiind pentru public. Puţinii astronomi români pleacă în străinătate, unde găsesc relativ uşor să urmeze un master sau un doctorat. Acolo astronomia este mai populară? Acolo ştiinţa, în general, este mai populară. Şi bineînţeles, în cazul astronomilor, au şi instrumente corespunzătoare. Aşadar, avem un cerc vicios: nu se predă, nu sînt profesori, nu au ce preda, iar cei care totuşi devin astronomi nu au ce face. Cu toate acestea, există o olimpiadă de astronomie, sînt cîţiva profesori şi elevi pasionaţi de astronomia pe care nu o fac în şcoală, şi au avut rezultate destul de bune la nivel internaţional. Ce categorii de public vin la dvs.? Din cele cîteva mii de vizitatori pe care i-am avut anul trecut, circa 70% au fost tineri, majoritatea studenţi. Observatorul acesta ar trebui să fie un loc unde oamenii vin nu doar să privească prin lunetă, ci li se pot da şi informaţii despre fizică, despre ştiinţă în general. Din păcate, cum la noi cultura ştiinţifică este atît de restrînsă, nu prea primim fonduri. Acestea vin de la Primărie, prin intermediul Muzeului Municipiului Bucureşti, de care aparţinem. Ei fiind istorici, arheologi, ne văd ca pe nişte ciudaţi, cei care vin la program la ora 14,00 şi stau pînă la 10 noaptea. Astfel că observatorul acesta are statut de muzeu, deşi singurele "exponate" sînt planetele, stelele, luna etc. Pe lîngă astronomia profesionistă, există cea de amatori, mult mai răspîndită. În străinătate sînt multe asociaţii cu mii de membri. Aceştia se ocupă şi de public, de studenţi, de elevi, pe care îi îndrumă spre ştiinţă. Astronomii amatori sînt grupaţi în asociaţii şi în România. În Capitală există Astroclubul Bucureşti, cea mai veche, înfiinţată în 1908, cînd s-a înfiinţat şi acest Observator. Are aproximativ 50 de membri. Cea mai mare organizaţie are sediul în Tîrgovişte - Societatea Astronomică Română de Meteori, cu cîte o filială aproape în fiecare oraş mare şi cîteva sute de membri. Explicaţia este că în Tîrgovişte a fost omul pasionat care a înfiinţat Societatea, Valentin Grigore. Cam în fiecare oraş mare există cîte o grupare de cîţiva astronomi amatori, unii şi-au făcut Asociaţie, alţii nu, dar ei există. Se poate vedea şi pe Internet, discută, ţin legătura între ei pentru că uneori e nevoie să te deplasezi în alt oraş, de unde un fenomen se poate observa mai bine. Cum explicaţi popularitatea de care se bucură astrologia? Mai grav este că în ultima vreme se vorbeşte de "astrologie medicală", se găsesc informaţii şi pe Internet - pasămite, zodia ar influenţa activitatea anumitor organe mai mult decît pe a altora. Noi putem să luptăm cu acest lucru doar cînd sîntem confundaţi cu astrologii. De exemplu, cînd sînt eclipse, vin televiziunile aici şi aud: "Transmitem în direct de la Observatorul Astrologic..." Atunci am posibilitatea să-i corectez. Ar fi nevoie de o întreagă camapanie ca să punem lucrurile la punct, iar pentru asta e nevoie de bani. Şi de aliaţi. Poate dacă mass-media s-ar ocupa mai mult de ştiinţă, dacă televiziunile ar avea măcar 5 minute zilnic, pe termen lung s-ar putea schimba ceva. De ce e important pentru un nespecialist să aibă cunoştinţe de astronomie? E suficient să priveşti mai sus de linia orizontului şi vezi tot felul de lucruri pentru care e nevoie de explicaţii. Mulţi oameni cred, de exemplu, că noi putem, aici, să observăm soarele noaptea. E o informaţie de bază în astronomie: soarele nu se vede noaptea, e sub orizont, de-asta e şi noapte. Cînd vin vizitatori aici, îi întreb cîteodată ce distanţă e pînă la soare şi aud: milioane ori miliarde de ani lumină. De fapt, acestea sînt noţiuni ştiinţifice de bază, nu neapărat de astronomie. Mi se par lucruri de bun-simţ, înseamnă, de fapt, să ştii pe ce lume trăieşti, la fel cum ştim că ne aflăm în Bucureşti, România, Europa. Ce se mai face la Observatorul Astronomic pentru popularizarea astronomiei? Avem un curs de astronomie pentru începători, se ţine de 30-40 de ani, în perioada din noiembrie-mai, cîte o şedinţă pe săptămînă. Cînd dl Harald Alexandrescu ţinea cursul, veneau oricum în jur de 20 de oameni pentru că auziseră de el. După aceea ne-am hotărît să facem o mică reclamă şi ne-am trezit anul trecut cu 150 de oameni într-o sală pentru maximum 30. Colaborăm cu Astroclubul Bucureşti, ei au cîţiva lectori, iar la Observator sîntem doi. Anul acesta am limitat numărul la 40 de cursanţi şi au rămas ceva mai mult de jumătate, ceea ce e bine. Puţini vin din dorinţa de a deveni astronomi amatori, mai degrabă pentru cultura lor generală. O venire la curs înseamnă, în bani, echivalentul a două bilete de intrare la Observator. Se pare că peste un an această clădire va intra în renovare şi consolidare. Probabil va dura cîţiva ani, iar alt sediu nu ştiu cum vom obţine. Dacă nu, ne vom lua instrumentele şi vom ieşi în stradă, ca să nu ne uite lumea. Un mijloc de popularizare este şi Ziua Internaţională a Astronomiei, care anul acesta va fi pe 10 mai. Atunci veţi întîlni astronomi amatori în parcuri, de la ora 15 pînă la miezul nopţii, cu instrumente pe care le vor pune la dispoziţia celor interesaţi. a consemnat Mădălina ŞCHIOPU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Furtuni cu grindină și vânt puternic în mai multe zone din țară. La Tulcea, ISU a emis mesaje RO-ALERT VIDEO
ISU Delta Tulcea a emis un mesaj RO-Alert pentru atenționarea locuitorilor, din Tulcea, Nufărul, Murighiol, Sarichioi, Babadag, Kogălniceanu, Frecăței, Somova și toate localitățile din Deltă Dunării.
image
Se află omenirea în pragul celui de-al Treilea Război Mondial? Ce spun specialiștii
Preocupările legate de izbucnirea unui al Treilea Război Mondial sunt crescânde, având în vedere recentele evenimente petrecute în Orientul Mijlociu, dar și situația din Ucraina.
image
Cum a fost aleasă Dobrogea ca loc de construcție al Centralei nucleare. Proiectul demarat de Nicolae Ceaușescu și inaugurat de Ion Iliescu VIDEO
Specialiștii au identificat și studiat mai mult de 120 de posibile amplasamente pentru centrală şi au fost luate în calcul mai multe bazine: Dunărea, Vişeul de Sus, Someşul Cald, Crişul Negru, Mureşul, Oltul, Siretul, Suceava, Moldova, Prutul Superior. În cele din urmă, a fost aleasă Dobrogea.

HIstoria.ro

image
Femeile din viața lui Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj al deceniilor 4 și 5, controversat în timpul vieții, cat și după asasinarea sa în 1954.
image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.