Astronomia în România

- interviu cu Adrian ŞONKA, Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" - În acest moment, se mai studiază astronomia în şcoală? Astronomia, cu toate că este cea mai veche ştiinţă, la noi nu se mai predă. Iniţial, se preda obligatoriu în clasa a XII-a, de către profesorul de matematică sau de fizică. Deşi era în programa şcolară, practic nu se făcea, pentru că elevii se pregăteau pentru bacalaureat. Există încă la clasele mai mici, în cadrul orelor de geografie, de fapt sînt cîteva ore în care se face puţină astronomie, la nivel general. La facultate cum te poţi specializa? Sînt două posibilităţi: la Facultatea de Matematică, unde poţi urma o specializare în anul III, sau la Fizică, tot în anul III - de fapt, nu este exclusiv astronomie, se numeşte fizica atomului şi astrofizică, dar poţi deveni astronom. În România, meseria de astronom nu există în nomenclatorul meseriilor, există, în schimb, cea de astrolog. Cei care doresc să se specializeze nu prea au unde să lucreze, pentru că la noi sînt două-trei observatoare pentru cercetători, cel de aici fiind pentru public. Puţinii astronomi români pleacă în străinătate, unde găsesc relativ uşor să urmeze un master sau un doctorat. Acolo astronomia este mai populară? Acolo ştiinţa, în general, este mai populară. Şi bineînţeles, în cazul astronomilor, au şi instrumente corespunzătoare. Aşadar, avem un cerc vicios: nu se predă, nu sînt profesori, nu au ce preda, iar cei care totuşi devin astronomi nu au ce face. Cu toate acestea, există o olimpiadă de astronomie, sînt cîţiva profesori şi elevi pasionaţi de astronomia pe care nu o fac în şcoală, şi au avut rezultate destul de bune la nivel internaţional. Ce categorii de public vin la dvs.? Din cele cîteva mii de vizitatori pe care i-am avut anul trecut, circa 70% au fost tineri, majoritatea studenţi. Observatorul acesta ar trebui să fie un loc unde oamenii vin nu doar să privească prin lunetă, ci li se pot da şi informaţii despre fizică, despre ştiinţă în general. Din păcate, cum la noi cultura ştiinţifică este atît de restrînsă, nu prea primim fonduri. Acestea vin de la Primărie, prin intermediul Muzeului Municipiului Bucureşti, de care aparţinem. Ei fiind istorici, arheologi, ne văd ca pe nişte ciudaţi, cei care vin la program la ora 14,00 şi stau pînă la 10 noaptea. Astfel că observatorul acesta are statut de muzeu, deşi singurele "exponate" sînt planetele, stelele, luna etc. Pe lîngă astronomia profesionistă, există cea de amatori, mult mai răspîndită. În străinătate sînt multe asociaţii cu mii de membri. Aceştia se ocupă şi de public, de studenţi, de elevi, pe care îi îndrumă spre ştiinţă. Astronomii amatori sînt grupaţi în asociaţii şi în România. În Capitală există Astroclubul Bucureşti, cea mai veche, înfiinţată în 1908, cînd s-a înfiinţat şi acest Observator. Are aproximativ 50 de membri. Cea mai mare organizaţie are sediul în Tîrgovişte - Societatea Astronomică Română de Meteori, cu cîte o filială aproape în fiecare oraş mare şi cîteva sute de membri. Explicaţia este că în Tîrgovişte a fost omul pasionat care a înfiinţat Societatea, Valentin Grigore. Cam în fiecare oraş mare există cîte o grupare de cîţiva astronomi amatori, unii şi-au făcut Asociaţie, alţii nu, dar ei există. Se poate vedea şi pe Internet, discută, ţin legătura între ei pentru că uneori e nevoie să te deplasezi în alt oraş, de unde un fenomen se poate observa mai bine. Cum explicaţi popularitatea de care se bucură astrologia? Mai grav este că în ultima vreme se vorbeşte de "astrologie medicală", se găsesc informaţii şi pe Internet - pasămite, zodia ar influenţa activitatea anumitor organe mai mult decît pe a altora. Noi putem să luptăm cu acest lucru doar cînd sîntem confundaţi cu astrologii. De exemplu, cînd sînt eclipse, vin televiziunile aici şi aud: "Transmitem în direct de la Observatorul Astrologic..." Atunci am posibilitatea să-i corectez. Ar fi nevoie de o întreagă camapanie ca să punem lucrurile la punct, iar pentru asta e nevoie de bani. Şi de aliaţi. Poate dacă mass-media s-ar ocupa mai mult de ştiinţă, dacă televiziunile ar avea măcar 5 minute zilnic, pe termen lung s-ar putea schimba ceva. De ce e important pentru un nespecialist să aibă cunoştinţe de astronomie? E suficient să priveşti mai sus de linia orizontului şi vezi tot felul de lucruri pentru care e nevoie de explicaţii. Mulţi oameni cred, de exemplu, că noi putem, aici, să observăm soarele noaptea. E o informaţie de bază în astronomie: soarele nu se vede noaptea, e sub orizont, de-asta e şi noapte. Cînd vin vizitatori aici, îi întreb cîteodată ce distanţă e pînă la soare şi aud: milioane ori miliarde de ani lumină. De fapt, acestea sînt noţiuni ştiinţifice de bază, nu neapărat de astronomie. Mi se par lucruri de bun-simţ, înseamnă, de fapt, să ştii pe ce lume trăieşti, la fel cum ştim că ne aflăm în Bucureşti, România, Europa. Ce se mai face la Observatorul Astronomic pentru popularizarea astronomiei? Avem un curs de astronomie pentru începători, se ţine de 30-40 de ani, în perioada din noiembrie-mai, cîte o şedinţă pe săptămînă. Cînd dl Harald Alexandrescu ţinea cursul, veneau oricum în jur de 20 de oameni pentru că auziseră de el. După aceea ne-am hotărît să facem o mică reclamă şi ne-am trezit anul trecut cu 150 de oameni într-o sală pentru maximum 30. Colaborăm cu Astroclubul Bucureşti, ei au cîţiva lectori, iar la Observator sîntem doi. Anul acesta am limitat numărul la 40 de cursanţi şi au rămas ceva mai mult de jumătate, ceea ce e bine. Puţini vin din dorinţa de a deveni astronomi amatori, mai degrabă pentru cultura lor generală. O venire la curs înseamnă, în bani, echivalentul a două bilete de intrare la Observator. Se pare că peste un an această clădire va intra în renovare şi consolidare. Probabil va dura cîţiva ani, iar alt sediu nu ştiu cum vom obţine. Dacă nu, ne vom lua instrumentele şi vom ieşi în stradă, ca să nu ne uite lumea. Un mijloc de popularizare este şi Ziua Internaţională a Astronomiei, care anul acesta va fi pe 10 mai. Atunci veţi întîlni astronomi amatori în parcuri, de la ora 15 pînă la miezul nopţii, cu instrumente pe care le vor pune la dispoziţia celor interesaţi. a consemnat Mădălina ŞCHIOPU