Aspiratorul de nevroze

Publicat în Dilema Veche nr. 267 din 27 Mar 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Ämi pare r─âu pentru (a┼čtept─ârile?) dumneavoastr─â, dar nu am voca┼úia crizei. Mi-e naturelul euforic, nu disforic ┼či s├«nt alergic la crizism, mai ales c├«nd este otr─âvitor indus de mass-media. Am scris nu o dat─â ├«n favoarea crizei la rom├óni. La noi, singurul element cu poten┼úial catalizator etnopsihologic e catastrofa natural─â. Numai necazul ne ├«mbuneaz─â ┼či ne fr─âgeze┼čte, numai primejdia ne ├«mpiepto┼čeaz─â, numai anormalitatea ne r├«nduie┼čte. Abia criza (vremurile amare, "timpul na┼čpa", d├â┬╝rftiger Zeit-ul) are darul s─â ne scoat─â vremelnic din lehamitea atotrisipitoare, ne responsabilizeaz─â, ne cenzureaz─â delirul consumist, jemanfi┼čismul istoric, sictirul moral ┼či iresponsabilitatea civic─â. Recunosc, de c├«teva luni, pe unde merg adun ca magnetul ┼čuvoaie de pilitur─â de fier " falimente, licen┼úieri ├«n mas─â, excelente reviste culturale scoase din lumea tiparului ┼či exilate online, amenin┼ú─âri financiare, viitor incert ┼č.a.m.d. " totul soldat cu depresii, nevroze, psihoze, divor┼úuri, fatalism colectiv, impulsuri suicidare sau, dimpotriv─â, noi elanuri pentru dictatura sindical─â. ┼×i totu┼či, pentru lumea cultural─â (singura pe care o cunosc ├«n detalii) criza este ├«nc─â departe, ├«n ciuda hipersensibilit─â┼úii, a predispozi┼úiei depresive, nesiguran┼úei ┼či dependen┼úei generale. Marile institu┼úii culturale, precum MCC sau ICR, ┼či-au v─âzut perpetuate ┼či m─ârite bugetele, USR plute┼čte bine, teatrele anun┼ú─â festivaluri, premiere, turnee, la t├«rgurile de carte se raporteaz─â constant cifre de v├«nz─âri tot mai mari, s├«ntem tradu┼či tot mai mult, mai bine, mai variat ┼či-n locuri tot mai nea┼čteptate, apar biblio-fenomene spectaculoase precum seria c─âr┼úilor de la Adev─ârul, dup─â binevenita ini┼úiativ─â a Cotidianului, filmele ne s├«nt premiate-n Europa, scriitorii, arti┼čtii ne s├«nt invita┼úi tot mai des ┼či mai eficient targhetat ├«n str─âin─âtate, cre┼čte ├«ncet, dar sigur num─ârul galeriilor de art─â ├«n Bucure┼čti, dar ┼či ├«n provincie (unde cre┼čte ┼či mecenatul, trec├«nd tot mai hot─âr├«t de la capriciul clientelar-amical-politic la competen┼ú─â, concuren┼ú─â, profesionalism), lans─ârile de carte ┼či vernisajele s├«nt tot mai atent, mai complex, mai meseria┼č lucrate, apar cenacluri noi, precum cel de la Muzeul Literaturii, lumea libr─âriilor se dezvolt─â ├«n sf├«nta concuren┼ú─â care face deliciul ┼či folosul cititorilor (vezi Diverta la "Eva" vs fermec─âtoarea exfoliere a C─ârture┼čtilor de vizavi) etc. ├Än plus, lumea cultural─â de ni┼č─â (iat─â un subiect incitant, cred, pentru un viitor num─âr al Dilemei vechi) se diversific─â, se ├«nt─âre┼čte ┼či ├«┼či antreneaz─â anticorpii pentru gherila mental─â direct propor┼úional cu instinctualitatea televizat─â, animalitatea stradal─â, grobianismul invaziv, m├«zga politicianist─â. Apar tot mai multe ini┼úiative ├«n lumea ┼čcolar─â, a ONG-urilor, a mediilor de informare, a organiza┼úiilor profesionale, axate pe nevoia de cultur─â, pe setea de lectur─â, pe atragerea publicului pre┼čcolar c─âtre carte, teatru, coregrafie, pe ap─ârarea patrimoniului. Apar funda┼úii ┼či organiza┼úii care organizeaz─â conferin┼úe despre istoria Bucure┼čtilor, finan┼úeaz─â studii, statistici, ini┼úiative civice, proiecte arhitecturale ┼č.a. Ba ├«nc─â, apar, slav─â Domnului, cluburi de idei sau de lectur─â, oarecum ├«n str─âlucitoarea tradi┼úie a saloanelor culturale de-acum c├«teva veacuri, ori a ┼čez─âtorilor noastre din vremurile iorghisto-gustiene. Oameni de diferite v├«rste ┼či profesii, anima┼úi de bucuria comuniunii, exaspera┼úi de ur├«tul cotidian ┼či dizarmonia cvasigeneral─â, coagula┼úi de c├«te un mecena concitadin " persoan─â sau institu┼úie " cu dare de m├«n─â, gusturi artistice ┼či apetit pentru taclaua intelectual─â, invit─â lunar scriitori exclusiv "de amorul artei", cum se spunea, cu dulce mali┼úie, mai demult. Pe 12 martie, bun─âoar─â, am fost invitat la Bac─âu de doamnele din clubul "Dialoguri culturale" (dup─â Gabriela Adame┼čteanu, Ana Blandiana ┼či Romulus Rusan, Stelian T─ânase ┼č.a.), cu care am convorbit vreo dou─â ceasuri despre " fire┼čte! " "La ce bun lectura ├«n vremuri amare". Totul sub auspiciile " cui crede┼úi? " unei grup─âri de firme numite "Agricola Interna┼úional", gra┼úios ┼či eficient puse ├«n "scen─â" de dou─â doamne ├«mp─âtimite de lectur─â " Elena Bulai ┼či Tatiana Cimpoe┼ču. Dac─â e s─â vorbim cu ├«ngrijorare despre criz─â ├«n cultur─â (lectura, ├«n spe┼ú─â), nu at├«t la nivelul institu┼úional, al politicilor culturale, avem de insistat, ci ├«n sfera creatorilor ┼či lumea cititorilor. ├Än dezorientarea, mercantilismul, con┼čtiin┼úa maladiv─â a celor dint├«i " altera┼úi de minimalism, deprimism, declinism, mizerabilism " ┼či debusolarea, plictisul, senza┼úia de vid, frig ┼či pustiu a celorlal┼úi. Unei cereri de feeling, poveste mustoas─â, personaje puternic ┼či tensionat conturate i se r─âspunde cu confesiuni seci, monomaniacale, cu euri de carton, devieri morale ┼či sexuale, de parc─â str─âvechea leg─âtur─â scriitor-cititor n-ar mai fi una benefic ┼či reciproc sentimental─â, ci una exclusiv sadomasochist─â. Sigur, o s─â spune┼úi, cu dreptate, c─â exist─â scriituri pentru toate gusturile ┼či c─â, dac─â te-ai format pe Stendhal, Tolstoi, Hesse, Dostoievski ┼či Yourcenar, nu te oblig─â nimeni s─â r─ât─âce┼čti prin Henry Miller, Ana

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.