„Un răspuns la întrebarea «Și ce-ați mai făcut voi?»“ -interviu cu Mimi BRĂNESCU

Publicat în Dilema Veche nr. 834 din 13 - 19 februarie 2020
„Un răspuns la întrebarea «Și ce ați mai făcut voi?»“  interviu cu Mimi BRĂNESCU jpeg

Ce înseamnă pentru un scenarist un serial la care scrie de atîta timp? De la ce ați pornit și cum a crescut pe parcurs?

În cazul meu, o cursă contracronometru. Cu un rucsac în spate. Rucsac care devine tot mai greu, de la un sezon la altul. Pentru că, vrînd-nevrînd, începi să bați drumuri știute. Mai schimbi perspectiva, punctul de vedere. Apoi le mai schimbi o dată și tot așa. E ca un training în trupele speciale. Sezon de sezon îți testezi limitele. Toată paleta, de la impresia că ești foarte important pînă la atacuri de panică. Am pornit de la o mare nevoie de bani și nu știu unde am ajuns, dar merg înainte. Deocamdată.

Familiaritatea cu personajele poveștii e un element important pentru longevitatea și, implicit, succesul unei astfel de „saga“. Dacă ar fi să descrieți relațiile pe care le-ați construit în acești ani cu ele, ce ați spune? Îi simțiți ca pe niște cunoscuți, niște rude, niște vecini prea gălăgioși?

Aș spune că îi cunosc foarte bine, cel mai bine. Pe toți. Îi înțeleg și, atît cît se poate, le țin și partea.

Dacă ar fi să vă gîndiți la un serial ca la un fel de mîncare, ce n-ar trebui să-i lipsească?

Intenția clară. De la început trebuie să știi ce fel de mîncare vrei să gătești.

Concurența e mare pe piață în materie de seriale. Se consumă din ce în ce mai multe și peste tot. Simțiți vreo presiune din acest motiv?

Nu. Îmi pare bine că există oferte multe și variate. Spectatorii pot să aleagă.

V-au interesat vreodată sfaturile de genul „Cum să scrii un serial de succes“ sau a fost suficient să cunoașteți lumea despre care scrieți? Ce n-ar trebui să facă niciodată un scenarist?

Nu cred că există sfaturi pe care, dacă le urmezi, vei scrie un serial de succes. Nu cred că dacă respecți niște reguli care au funcționat la alții, gata, treaba e făcută. Scrisul e o întreprindere personală, sinceră și care te cam prezintă în chiloți în fața lumii. Ori o faci ca tine, ori n-o mai faci deloc. Sigur, sînt multe lucruri de învățat în călătoria asta. Dar nu toate sînt de urmat pentru tine. Și n-ar trebui să-și piardă încrederea.

Vă uitați la seriale? La ce?

În ultima vreme mă pasionează genul thriller.

Există un serial pentru ai cărui sce-nariști aveți o mare admirație?

Mai multe.

Cît de greu e să ții povestea „funcțională“ pe o durată atît de lungă? Cum o dozezi?

Fiecare sezon nou e ca o nouă vizită în lumea aia, după o anumită perioadă de timp. Fiecare vizită îmi dezvăluie lucruri noi. Și personajele trăiesc, înaintează în vîrstă. Eu doar povestesc ce mai fac ele, ce-au mai pățit. Fiecare episod e, dacă vreți, un răspuns la întrebarea „Și ce-ați mai făcut voi?“ sau, în limbajul serialului, „Care mai e viața voastră?“.

Există vreo întîmplare legată de Las Fierbinți care să vă fi făcut să spuneți că filmul bate viața?

Niciodată filmul nu bate viața. Pentru că în film acțiunile trebuie justificate, altfel scîrțîie povestea și te judecă lumea. Te judecă și-n viață, dar măcar în viață poți să faci ce vrei.

Mimi Brănescu este scenarist al serialului Las Fierbinți.

a consemnat Ana Maria SANDU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Amenda primită de o pensionară din Brașov pentru că a plantat flori în grădina blocului. „Este anormal ce se întâmplă”
Poliţia Locală Braşov a dovedit exces de zel în cazul unei femei de 76 de ani care a plantat câteva flori în zona verde a blocului în care locuia, potrivit bzb.ro.
image
Nike și Adidas, bătute de niște fete fâșnețe: invenția unei companii elvețiene fascinează lumea FOTO
Giganții de pe piața încălțărilor de alergare au înregistrat un eșec rar după un maraton major. La Boston, primele trei locuri din clasamentul feminin au fost ocupate de atlete care au purat alte mărci.
image
Joaca de-a vremea. Posibila cauză a inundațiilor catastrofale din Dubai, ploaia artificială VIDEO
Despre „însămânțarea norilor” se vorbește de mult timp, iar tehnica este folosită în multe țări care au probleme mari din cauza secetei. Sunt voci care spun că vremea ciudată din Dubai este legată de ploaia artificială creată acolo pentru a mai îmblânzi vremea.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.