"Un astfel de festival formează gustul pieţei culturale" - interviu cu Corina ŞUTEU

Publicat în Dilema Veche nr. 495 din 8-14 august 2013
"Un astfel de festival formează gustul pieţei culturale"   interviu cu Corina ŞUTEU jpeg

Corina Şuteu a creat Asociaţia Culturală Ecumest, a fost pentru nouă ani director al Mastère Spécialisé Europeen en Management des Entreprises Culturelles al Şcolii de Comerţ din Dijon, a fondat programul Policies for Culture, cu Fundaţia Europeană pentru Cultură din Amsterdam, a fost preşedinte al Forumului Reţelelor Culturale Europene, predă politici culturale comparate, a scris studii şi cărţi în domeniu. A mai fost, cîţiva ani, directoare la UNITER şi la ICR New York pînă anul trecut. A organizat Festivalul Filmului Românesc de la Lincoln Center, în decembrie 2012, în mod privat, în cîteva luni. S-a întors anul acesta în România şi, printre altele, este consultant al Festivalului Dilema veche de la Alba Iulia.

Ce te-a făcut să te implici în acest proiect?

Faptul că, precum în mai toate răspunsurile mele „de suflet“ la anumite provocări profesionale, eram curioasă în privinţa felului în care se poate construi o colaborare între un oraş cum e Alba Iulia şi o marcă de prestigiu cum e Dilema veche, dar şi nerăbdătoare să văd un grup redacţional eclectic şi creativ, în postură de iniţiator şi organizator de evenimente culturale care să dureze şi să capete profil.

Mulţi cred că meseria de antreprenor cultural nu există sau nu-i înţeleg exact caracteristicile, dar participarea la construirea unui festival precum cel al Dilemei vechi la Alba Iulia e cazul ideal în care un profesionist doreşte să se implice. „A produce“ un eveniment ca martor avizat, a-i găsi arhitectura şi dozajul potrivite, a pune în complementaritate o sumă de elemente disparate şi a le da personalitate, dar, mai ales, a participa la munca de mentorat, de netezire a posibilelor obstacole cu o echipă atît de talentată şi de charismatică este, de fapt, un cadou.

Dacă ştii să faci ceva bine, atunci e crucial să doreşti să transmiţi şi mai departe! În primul rînd, asta este ceea ce m-a motivat.

Ce e special, cu adevărat, la acest festival?

Deocamdată nu cred că ştim ce este special. Vom vedea în trei ani ce este cu adevărat special fiindcă, aşa cum o repet şi în cursurile de management cutural, schimbarea fundamentală care a avut loc în consumul cultural al ultimelor decenii este legată de faptul că evenimentele devin tot mai mult ale utilizatorului-beneficiarului, „consumatorului“, decît ale producătorului. Tocmai de aceea e bine să se găsească de la început o „voce“ a manifestării, atît de puternică, încît să nu facă imediat compromisuri de gust, pentru a deveni entertaining.

Un eveniment bun este acela în care decizia de programare e profund subiectivă şi educată. Democratizarea culturală excesivă şi amprenta americanizării, în acest proces, au determinat, de fapt, banalizarea şi aplatizarea fenomenului cultural european, mai ales în cazul festivalurilor. Aşadar, sper ca Dilema veche să fie cît de cît old school, în această privinţă, în sensul cel mai bun.

E vreun paradox în faptul că, în plină criză mondială a presei, Dilema veche concepe un festival de o asemenea anvergură?

Dimpotrivă, este un mod extrem de inteligent şi de creativ de a răspunde crizei presei, aş spune. Dilema veche, din punctul meu de vedere, s-a schimbat foarte mult, şi-a modificat publicul, abordarea şi chiar patronii, de-a lungul timpului, dar a continuat să rămînă o marcă a intelectualului de orizonturi diverse şi de vîrste variate, intelectual care citeşte presă culturală românească. A fost extrem de complicat să se conserve acest aspect. Neîndoielnic, numele lui Andrei Pleşu a fost garanţia acestei prezervări, dar şi o politică redacţională foarte atentă la modificările de context, care şi-a asumat riscuri şi a făcut, cînd a fost necesar, compromisuri.

Poate că Dilema veche de azi nu mai este ceea ce a fost Dilema, dar spiritul în care această revistă a fost creată a rămas intact şi aceasta, zic eu, e marea ei victorie. Festivalul, cred, face parte din acelaşi tip de abordare activă a unei situaţii complexe prin care trece presa culturală acum. Un festival poate consolida o reputaţie, poate fideliza şi mai mult publicul, poate diversifica adresarea către cititor.

Ce se aşteaptă, deci, de la un asemenea festival, pe o piaţă culturală ca a noastră?

Ce se aşteaptă de la un asemenea festival cred că depinde de cei pe care-i întrebăm.

Autorităţile locale din Alba Iulia aşteaptă ca oraşul să cîştige vizibilitate, aşteaptă să fie animată Cetatea, să vină spectatori din împrejurimi, să fie atrase personalităţi care să vadă cît de frumos a fost restaurat centrul oraşului.

Antreprenorii din regiune doresc să vină cît mai multă lume, ca să-şi vîndă produsele.

Locuitorii din Alba Iulia vor să vadă feţe cunoscute şi să simtă că în oraşul lor se petrec lucruri deosebite, să-şi poată duce copiii la evenimente; pe cînd cei tineri aşteaptă să petreacă serile mai interactiv decît de obicei.
Redactorii Dilemei vechi aşteaptă să vadă un eveniment pasionant, cool, divers, profesionist organizat, în care să se recunoască.

Altfel, piaţă culturală nu e un termen bine folosit aici. Deocamdată, noi nu avem o piaţă culturală, prin comparaţie cu alte ţări europene. Ea este în formare. Un festival cum e cel al Dilemei vechi la Alba Iulia participă, cred, la formarea gustului acestei pieţe culturale. Şi asta este esenţial!

interviu realizat de Marius CHIVU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

600362191 25919365254337911 4613596998715247718 n jpg
Se cere demisia lui Viktor Orban în stradă. Protest cu miii de oameni în Budapesta după abuzurile comise într-un centru de detenție pentru minori
Opoziția pro-europeană ungară condusă de Peter Magyar a organizat sâmbătă seara o manifestație la Budapesta, în urma scandalului provocat de abuzurile comise într-un centru de detenție pentru minori delincvenți.
123 de detinuti au fost eliberati din belarus foto x @v pashtouki png
Belarus a eliberat 123 de deținuți după ridicarea sancțiunilor americane, printre care și un laureat al Premiului Nobel
Belarus a eliberat 123 de deținuți, inclusiv laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Ales Bialiatski, și lidera opoziției Maria Kalesnikava, după ce SUA au ridicat sancțiunile impuse asupra exporturilor belaruse de potasiu.
cartuse jpg
Descoperire neașteptată pe șantierul unei case: aproape 450 de cartușe au fost găsite în timpul lucrărilor de construcție
Descoperire surprinzătoare sâmbătă, 13 decembrie, pe un șantier din orașul Bălan, județul Harghita. Aproape 450 de cartușe de calibru 7,92 mm au fost găsite în timpul lucrărilor de construcție a unei case.
Ionut Chirita fals preot FOTO arhiva personala jpg
Slujbe ilegale într-un lăcaș de cult din Galați: un tânăr de 23 de ani cheamă credincioșii într-o biserică neautorizată
Un tânăr de 23 de ani din Galați a stârnit controverse după ce și-a construit singur un lăcaș de cult, unde organizează slujbe religioase la care invită localnicii. În urmă cu patru ani, el a fost reținut pentru că a pretins că este preot ortodox și a cerut bani de Bobotează.
012d2490f048dc3b77a457e3e450ab4eb38 jpeg
Iarna de la vârful puterii: Ceaușeștii și vacanțele luxoase în România înghețată. Istoric: „Nici fetele lui Dej, nici copiii lui Ceaușescu nu-l mai așteptau pe Moș Crăciun“
În timp ce populația României îngheța în case şi în apartamente, elita comunistă trăia o altă iarnă – una a abundenței controlate, a ritualurilor și a fricii
Alexandru Ioan Cuza, portret de Carol Popp de Szathmary (© Wikimedia Commons)
Proclamația prin care Cuza anunța că Unirea este îndeplinită: „Naționalitatea Română este întemeiată!”
Recunoașterea internațională a Unirii Principatelor, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, a fost efectul unei „bătălii” politice și diplomatice care a durat mai bine de doi ani.
copil rămas fără păr de la poziția aproape permanentă pe spate într un pătuț foto georgiana pascu png
„Așa arată justiția pentru un copil”: românca lăudată de Melania Trump denunță cazul unui minor dintr-un centru de plasament
Copilul a rămas fără păr de la poziția aproape permanentă pe spate într-un pătuț, criticând lipsa reacției eficiente a autorităților și a justiției după un an, în ciuda plângerilor și implicării organizațiilor internaționale pentru drepturile copilului.
Bucureștiul interbelic. Vedere generală (© iMAGO Romaniae)
Câte apartamente au fost construite în marile centre urbane ale României Mari în anul 1931
O statistică românească referitoare la numai 20 de așezări urbane vine să contrazică tot ce s-a scris despre zisa recesiune.
Kafis JPG
Concert Jonas Kaufmann – Paula Iancic la Sala Palatului
Mare vedetă mondială, tenorul german Kaufmann a poposit pe plaiuri dâmbovițene, la Sala Palatului, după ce acum câteva sezoane anulase un recital la Ateneul Român într-una din edițiile Festivalului Enescu.