„Televiziunea Patriarhiei Române nu este doar un post religios“ – interviu cu Ciprian OLINICI, director general Trinitas TV

Publicat în Dilema Veche nr. 812 din 12-18 septembrie 2019
„Televiziunea Patriarhiei Române nu este doar un post religios“ – interviu cu Ciprian OLINICI, director general Trinitas TV jpeg

Transmisiile și înregistrările TV ale concertelor din cadrul ediției de anul acesta a Festivalului „George Enescu“ vor fi realizate de Trinitas TV. Pînă în acest an, postul public de televiziune realiza „acoperirea“ TV a festivalului. Cum de a ajuns tocmai postul Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române să facă acest lucru? Dispuneți de tehnica și de experiența profesională necesare unor asemenea transmisii și înregistrări?

Trinitas TV are această oportunitate, așa cum ați spus, de a transmite a XXIV a ediție a Festivalului „George Enescu“, ca broadcaster oficial. Aș dori să clarificăm și faptul că postul public de televiziune, TVR, deși nu mai este co-producător, a rămas partener media al manifestării, poziție reglementată printr-un protocol încheiat între cele trei părți implicate: Artexim – organizator al festivalului, Trinitas TV și TVR. Faptul că Trinitas TV transmite ediția din acest an a festivalului cred că este urmarea firească a susținerii constante de care s-au bucurat producțiile culturale, mai ales cele muzicale, la postul de televiziune al Patriarhiei Române. Cît privește dotarea tehnică necesară și experiența profesională, cred că acestea au fost deja deplin verificate în cadrul transmisiilor pe care le-am realizat în ultimii ani. Pentru a da doar exemplele cele mai recente, vorbim de spectacole de mare anvergură precum cele de la Sala Palatului din Anul Centenar, dar și de reflectarea unor evenimente de larg interes. 

De ce ar fi un post de televiziune religios potrivit pentru a transmite un asemenea maraton de muzică clasică?

Televiziunea Patriarhiei Române nu este doar un post religios. Ea este o televiziune non-comercială, ale cărei principale scopuri sînt reflectarea mediatică a vieții spirituale, susținerea și promovarea tezaurului cultural, atît în țară, cît și în comunitățile românești de peste hotare. În prezent, mai mult de jumătate din programele difuzate la Trinitas TV au tematică socio-culturală și se adresează unui public variat. Este vorba despre documentare, dezbateri, emisiuni de muzică, literatură, istorie, sănătate, cultură civică și pentru copii. Multe dintre aceste programe sînt realizate în baza unor colaborări și parteneriate importante cu instituții de prestigiu precum Academia Română, Institutul Cultural Român, Muzeul Național al Satului, Muzeul Național de Artă, Muzeul Național de Istorie, ș.a. De asemenea, festivalurile de muzică clasică, concertele unor filarmonici importante, dar și instrumentiștii consacrați sau aflați în plină afirmare au găsit un partener de încredere în Trinitas TV. Numai în ultimii ani s-au înregistrat și difuzat peste 100 de concerte, printre colaboratori numărîndu-se Orchestra și Corul Filarmonicii „George Enescu“, Orchestra Română de Tineret, Orchestra Națională Simfonică a României, Camerata Regală, Orchestra Metropolitană București, Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin“, Corul de Cameră „Preludiu“ al Centrului Național de Artă „Tinerimea Română“, Corul Academic Radio, Grupul Psaltic „Tronos“, Corul „Symbol“ etc. Nu este, așadar, o noutate pentru noi abordarea acestui important segment cultural, iar anvergura evenimentului dă tocmai măsura deschiderii noastre în fața unui festival așteptat de toți iubitorii de muzică și pe care sîntem onorați să îl transmitem.

„Televiziunea Patriarhiei Române nu este doar un post religios“ – interviu cu Ciprian OLINICI, director general Trinitas TV jpeg

Există în programul Festivalului „George Enescu“ lucrări al căror mesaj nu e chiar creștin-ortodox, cum ar fi lucrări care se referă la fondul păgîn al civilizației noastre, dar și compozitori care caută adevărul în alte direcții decît cea creștin-ortodoxă. Nu vă e teamă că veți contraria o parte a publicului obișnuit al postului dumneavoastră dacă transmiteți asemenea muzică?

Limbajul muzicii, mai ales al celei clasice, este unul universal. Lucrările muzicale fac adesea trimitere la Antichitate sau la fondul precreștin al civilizației, dar eu aș spune că dincolo de această firească realitate, temele majore ale muzicii clasice surprind problemele cele mai adînci ale vieții omului din toate timpurile: binele, răul, dragostea, prietenia, suferința, moartea. Credința, confesiunea fiecăruia dintre noi, nu ar trebui să stingherească cu nimic accesul la bucuria oferită de cea mai accesibilă formă de exprimare artistică, așa cum este muzica și muzica clasică în special. Desigur, au existat, există și în prezent compozitori care nu își exprimă sentimentul religios în creațiile lor, dar istoria muzicii universale ne dezvăluie o pleiadă remarcabilă de compozitori și de muzicieni profund ancorați în spiritualitate, mai ales în cea creștină. Așadar, criteriul în funcție de care e receptată și apreciată o lucrare muzicală este calitatea sa intrinsecă, la care se adaugă într-o măsură variabilă interpretarea ei vocală și instrumentală. Aceste lucruri sînt bine cunoscute publicului postului nostru, care, vă asigur, este unul iubitor de muzică. Reflectînd într-un unghi subiectiv, aș adăuga că muzica este mai mult un fertil teren al căutării, nu doar o destinație autosuficientă.

Transmiteți concertele festivalului în fiecare seară?

Da, concertele vor fi transmise în fiecare seară de festival, în mediul online. Vorbim de 56 de concerte care au loc la Ateneul Român și Sala Mare a Palatului. În emisia postului sînt incluse un număr mai mic de concerte live, dar în fiecare zi a festivalului vom difuza fragmente semnificative din concerte. Pe de altă parte, la dorința organizatorului, dorim să extindem mediatic festivalul, oferind, timp de doi ani, pînă la următoarea ediție, în fiecare săptămînă, cîte un concert înregistrat. De asemenea, vom înregistra și evenimentele colaterale, pe care le vom transmite în cadrul unor programe speciale. Este vorba în mare despre o agendă a festivalului, care cuprinde știri, scurte reportaje despre artiști și diversele participări ale unor orchestre importante, dar și alte surprize. Am creat și un site dedicat evenimentului, enescu.trinitas.tv.

Ați vrea să continuați să fiți broadcaster-ul festivalului și în edițiile care vor veni?

Trinitas TV abordează de fiecare dată cu responsabilitate orice eveniment pe care se angajează să îl transmită în cadrul programelor sale. Pentru noi este o onoare să putem fi broadcaster al Festivalului Internațional „George Enescu“. Principalul argument pentru această implicare majoră nu a fost și nu este cel de ordin financiar – ci, așa cum am arătat, promovarea culturii și a spiritualității. Orice decizie în acest sens va ține cont, firește, de dorința părților implicate în organizare, noi asumîndu-ne disponibilitatea de a promova și în viitor festivalul, la un standard pe care sîntem încredințați că îl putem atinge, oferind publicului iubitor de muzică bucuria pe care acesta o merită din plin.

a consemnat Sever VOINESCU

Foto: A. Pavel

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.
image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.