SRTV & SRR: media publice sau de stat?

Marian VOICU
Publicat în Dilema Veche nr. 878 din 4 - 10 februarie 2021
Gîlcevile Revelionului jpeg

Periodic, Televiziunea și Radioul publice devin subiect de scandal. Motivele sînt diverse: sînt invocate bugetele uriașe, pierderile financiare, administrarea nerezonabilă a banului public, numărul enorm de angajați, audiențele mici, concurența neloaială făcută posturilor private pe piața publicității, nepotismul, propaganda în favoarea Puterii, cenzura, deciziile netransparente, sabotarea sau arondarea sindicatelor, programele irelevante. Periodic, odată cu schimbarea Puterii sau a majorității parlamentare, toate acestea sînt invocate ca argument în favoarea demiterii conducerii. De fiecare dată însă, după schimbarea consiliilor de administrație și învestirea unor noi președinți-directori generali, scandalurile reizbucnesc.

Societatea civilă a cerut în nenumărate rînduri modificarea Legii 41/1994 în baza căreia funcționează cele două instituții, argumentînd că nu este adaptată standardelor UE, din care România face parte acum, că permite cenzura, arbitrariul, că prin cumularea funcțiilor de președinte și director general persoana aflată în fruntea SRTV sau SRR deține o putere prea mare, că modul în care sînt constituite consiliile de administrație (numirea de către partidele parlamentare, Guvern și Președinție a 11 membri, ceilalți 2 fiind aleși prin vot secret de salariați) face ca instituțiile să fie, de fapt, controlate politic. Puterea a ascultat propunerile și le-a pus în sertar. Opoziția a promis că, odată aflată la putere, va îndrepta lucrurile; după rocada politică, promisiunile au fost uitate.

În ceea ce privește TVR, după o perioadă de dezvoltare, în care s-au lansat TVR Cultural, TVR 3, TVR News, TVR Tîrgu Mureș și TVR Moldova, a început declinul financiar. TVR a început să înregistreze pierderi în urma modificării Codului Fiscal, care obliga instituția la plata TVA (TVR și SRR nefiind societăți comerciale, TVA era nedeductibilă pentru unele achiziții), a majorării contribuției către CNC de cinci ori, la 15% din încasările din publicitate, și a unor decizii care au dus, în opinia Curții de Conturi, la prejudiciu financiar.

În 2016, Parlamentul aprobă finanţarea directă de la bugetul de stat a celor două instituții și ștergerea datoriilor TVR, de circa 150 de milioane de euro. Taxa radio-TV este desființată, alături de alte 101 taxe non-fiscale, la inițiativa PSD, înaintea alegerilor parlamentare. Televiziunea și Radioul încetau să mai fie publice, în adevăratul sens al cuvîntului, devenind „de stat”. Taxele respective, deși cele mai mici din Europa (4 lei – SRTV, 2,50 lei – SRR), asigurau, cel puțin pe hîrtie, o oarecare independență față de Putere. Acum, bugetul depinde de majoritatea parlamentară și de Guvern. (Argumentul difuzorilor privați că taxa reprezintă un ajutor de stat a fost invocat și în alte state europene. În 2018, Curtea Europeană de Justiție a decis că taxa este conformă cu legislația europeană și nu reprezintă un ajutor de stat preferențial.)

Taxa reprezenta 67% din venitul TVR și 49% din cel al Radioului, diferența fiind asigurată de venituri din publicitate sau alocații bugetare pentru plata releelor și investiții. Bineînțeles, fie că vine de la bugetul de stat, fie că este încasată direct de la contribuabili, tot cetățenii plătesc. Pentru cele două instituții, diferența este, însă, majoră – bugetul putea fi folosit de putere ca instrument de presiune.

Ce se întîmplă în Europa? Modelul de finanțare rămîne taxa (în 2/3 din state), media fiind de 121 de euro pe an în țările membre EBU și 135 în statele din Uniunea Europeană (în România era de 10 euro anual). În 90% din state, și societățile comerciale plătesc taxa (Albania și Danemarca făcînd excepție). Numirea membrilor consiliilor de administrație este, în mare, aceeași.

Bineînțeles că filozofia și cuantumul finanțării nu garantează performanța, dar singura instituție care o poate evalua rămîne Parlamentul. Dar partidele parlamentare și grupurile minorităților naționale sînt reprezentate în consiliile de administrație, deci responsabile de felul în care sînt conduse instituțiile. Sau, cel puțin, nu pot pretinde că nu sînt la curent cu ce se întîmplă.

Unii președinți-directori generali au fost bine intenționați, alții mai puțin, unii s-au zbătut, alții au stat cu ochii pe ceas și pe portofel. Concurența a vrut privatizarea TVR2, închiderea TVR Info, o parte mai mare din piața de publicitate, politicienii au vrut închiderea TVR Cultural, oamenii de afaceri vor terenul din Dorobanți sau Molière. Prin reprezentanții pe care unii dintre ei i-au avut în consiliile de administrație, nu au urmărit decît aceste scopuri.

De curînd, dezbaterea privind situația din cele două instituții a fost reluată. Să sperăm că va fi o reformă de fond și nu de formă, una veritabilă, în beneficiul celor două societăți și, în primul rînd, al publicului.

Marian Voicu este jurnalist în TVR, a fost membru în CA al SRTV în perioada 2007-2010, ca reprezentant al salariaților. A publicat volumul Matrioșka mincinoșilor. Fake news, manipulare, populism (Editura Humanitas, 2018).

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.