Despre responsabilitatea socială a companiilor existente în România se vorbeşte puţin şi, din păcate, se cunoaşte şi mai puţin. De multe ori auzim ştiri despre cum „o companie a renovat o arie a unui spital“, dar numele companiei respective este omis, din frică de „publicitate neplătită“. 
 
Ce înseamnă însă şi cînd a apărut conceptul de responsabilitate socială?
 
Conform unui studiu aparţinînd profesorului Archie B. Carroll, profesor emerit al Universităţii din Georgia şi cercetător în domeniu, deşi interesul companiilor de a se implica în viaţa comunităţii a existat de mult, conceptul, în forma sa modernă, a apărut prin anii ’50, urmînd ca anii următori să aprofundeze şi să diversifice ariile în care s-a extins responsabilitatea socială.
 
Astfel, la începutul anilor ’50, CSR-ul era denumit mai degrabă SR (Social Responsability) şi se referea mai mult la responsabilitatea socială a afaceriştilor, nu a companiilor. Pe scurt, afaceriştii trebuiau să supravegheze derularea unui întreg sistem economic de producţie, astfel încît acesta să vină în întîmpinarea nevoilor publicului – cu alte cuvinte, producţia şi distribuţia să conţină şi elemente de bunăstare socio-economică. 
 
În timp, responsabilitatea socială a devenit o componentă a companiilor, iar conceptul se referă în prezent la contribuţiile pe care companiile trebuie sau ar trebui să le aibă pentru dezvoltarea societăţii moderne. Există, în prezent, standarde internaţionale de „comportament corporabil dezirabil“ emise de către ONU, Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. 
 
Aceste standarde presupun, pe lîngă beneficiile pe care le are compania implicată în proiecte de CSR (precum imaginea companiei respective), tipuri de programe care se adresează unor probleme reale din societate: finanţarea unor proiecte şi mobilizarea publicului în a conştientiza şi a se implica activ pentru o cauză. 
 
În România există multe companii care derulează asemenea proiecte care vizează accesul la educaţie, îmbunătăţirea serviciilor medicale sau protejarea mediului. 
 
În ceea ce priveşte Compania Orange, „activitatea de CSR în România a început de mai bine de 12 ani, sprijinind constant cauze sociale, cultural-educative sau de mediu, iar numărul proiectelor de responsabilitate socială în care ne implicăm a crescut în permanenţă. Putem spune că anul 2014 a fost un an plin din acest punct de vedere.“
 
Cele patru direcţii ale strategiei de CSR sînt implicarea în comunitate, incluziunea digitală, protecţia mediului şi un Internet mai bun pentru copii. 
 
„În fiecare dintre cele patru direcţii de strategie avem o componentă puternică de educaţie. Ne implicăm în comunitate prin educarea spiritului civic prin voluntariat; ne-am asumat angajamentul de a pune la dispoziţia stake-holder-ilor programe de educaţie digitală pentru a-i obişnui pe aceştia cu noile tendinţe tehnologice ale societăţii; încurajăm angajaţii şi clienţii să fie conştienţi şi să îşi măsoare impactul asupra mediului; şi, nu în ultimul rînd, oferim copiilor instrumente care să-i ajute să utilizeze un mediu digital mai bun, mai sigur şi benefic în funcţie de nevoile lor. În această direcţie derulăm numeroase proiecte adresate atît studenţilor, cît şi elevilor de gimnaziu şi de liceu, iar recent am lansat şi un program de educaţie digitală pentru adulţi – «#parintilascoala.»“ Anul trecut, Compania Orange a lansat prima ediţie a atelierelor de programare SuperCoders pentru 40 de copii cu vîrste cuprinse între 10-13 ani, majoritatea proveniţi din familii defavorizate. Copiii au învăţat prin aceste programe noţiuni de bază de programare, cu ajutorul cărora au putut produce jocuri, poveşti şi animaţii, pe o platformă gratuită de creare de conţinut digital. „Prin acest eveniment ne-am alăturat iniţiativei prin care Uniunea Europeană şi-a propus să încurajeze, timp de o săptămînă pe an, studiul limbajelor de programare. Anul acesta am extins proiectul şi 100 de copii din Bucureşti şi din Cluj-Napoca au participat la atelierele SuperCoders.“ 
 
De asemenea, a continuat programul de accesibilizare digitală, prin sesiuni dedicate elevilor de liceu în cadrul Caravanei 4G Discovery Tour. Astfel, elevii de liceu au avut posibilitatea de a testa noua tehnologie într-un vehicul special amenajat. „Obiectivul a fost acela de a le prezenta tinerilor, pe înţelesul lor, felul în care a evoluat telefonia mobilă. Ei au învăţat cît şi cum pot utiliza, într-un mod responsabil, tehnologia de care dispun în prezent – importanţa siguranţei în mediul online, modalităţile de reutilizare şi reciclare a dispozitivelor mobile uzate.“ 
 
Pe lîngă educaţia digitală pe care programele de CSR le oferă pentru elevii de liceu există şi programe de orientare în carieră, de la acţiuni de mentorat, prin care liceenii pot vedea cu ce se ocupă anumite departamente din cadrul companiei, pînă la ce fel de job vor avea dacă aleg o facultate cu profil tehnic sau uman. „În 2014, în cadrul programului nostru «Junior Orange First Step» au fost implicaţi peste 50 de elevi din trei licee din Bucureşti.“ 
 
Pentru studenţi, „majoritatea proiectelor pe care le avem merg în direcţia de integrare profesională. Am acordat 15 burse de studiu şi am avut 26 de studenţi care au absolvit cu brio programul nostru «Orange Educational Program». Este vorba despre un program educaţional devenit tradiţie, pe care îl derulăm de peste 12 ani în parteneriat cu Politehnica Bucureşti. În perioada 2013-2014 am avut, în cadrul acestui proiect, 9 module de curs şi 124 de ore de predare. 23 de specialişti din departamentul tehnic al Orange şi 10 specialişti din partea partenerilor Orange au susţinut cursuri pentru studenţi.“ În ceea ce priveşte direcţia de implicare socială, aflăm că în trecut au existat numeroase acţiuni de educare a spiritului civic şi de educare a culturii voluntariatului. „Anul trecut am înregistrat rezultate impresionante. Pe lîngă numărul mare de voluntari (peste 400 în tot anul), din ce în ce mai mulţi colegi îşi derulează propriile campanii de implicare în societate.“ 
 
În campanii şi organizarea evenimentelor se implică şi angajaţii companiei. „De exemplu, doi dintre colegii noştri au avut iniţiativa organizării Ciclatonului, un eveniment ciclist caritabil în care 12 ciclatonişti de anduranţă au fost invitaţi să se înscrie pentru a pedala 650 de kilometri pentru trei cauze educaţionale. Alţi colegi se ocupă de strîngerea de fonduri pentru copiii din spitale sau din casele de copii. De asemenea, sînt cîţiva care organizează ieşiri în oraş cu copiii din centrele de plasament.“  
 
Anul trecut, cea mai amplă campanie de voluntariat a fost „Săptămîna Voluntariatului“, iniţiativa grupului Orange la nivel global, care se desfăşoară anual şi în România. „În 2014, acţiunea a fost centrată pe două direcţii strategice: digitalizarea cărţilor pentru publicul larg şi pentru persoane cu dizabilităţi de vedere şi reciclarea telefoanelor mobile. Împreună cu partenerii noştri, Biblioteca Judeţeană «Octavian Goga» din Cluj şi Biblioteca Naţională a României, am digitalizat peste 11.900 de pagini, scanînd documente rare care sînt acum disponibile pe site-urile celor două biblioteci şi realizînd înregistrări audio ale materialelor, care au devenit astfel accesibile şi persoanelor cu dizabilităţi de vedere. De asemenea, cu ajutorul voluntarilor am colectat prin shop-urile Orange din ţară aproape 1200 de telefoane mobile care au fost reciclate. Orange a donat pentru fiecare telefon reciclat cîte 3 euro programului «YouthBank» al Asociaţiei pentru Relaţii Comunitare (ARC): cei 3200 de euro astfel strînşi vor fi folosiţi, în 2015, pentru finanţarea programelor liceenilor YouthBank.“  
 
Foto: Fundaţia Orange