Atunci cînd intri în Cotroceni, trecînd Dîmboviţa pe lîngă Biserica Sf. Elefterie Nou, ai senzaţia că parcă ai ajuns într-un alt oraş. Chiar dacă timpul a trecut peste el şi a lăsat destule urme, Cotroceniul a rămas un cartier bine conservat, cu multe spaţii verzi, unice în Bucureşti (Parcul Romniceanu, zis şi „Ţăcălia“), un cartier salvat ca prin minune de buldozerele lui Ceaușescu. Un cartier locuit de oameni care se cunosc între ei şi care se salută pe stradă, desprins dintr-o altă epocă, cînd lucrurile păreau cumva mai aşezate. Un loc al grădinilor sălbatice, al caselor interbelice năpădite de iederă, cu gardurile pline de flori, cu străzi umbrite de tei şi de platani, Cotroceniul este esența Bucureștiului de altădată, o bijuterie arhitectonică ce a scăpat miraculos de experimentul social numit „sistematizarea socialistă“.

Dar dincolo de imaginea idilică, la fel ca şi alte cartiere bucureștene, Cotroceniul se confruntă și el cu asaltul „modernismului“ prost înțeles: construcții şi renovări care nu respectă Regulamentul zonei protejate, infrastructura inadecvată, degradarea și împuținarea spaţiilor verzi.

Și atunci, ce faci? Accepți pur și simplu ca lucrurile să se întîmple sau încerci să faci ceva ca ele să se întîmple așa cum ar trebui? Fără implicarea activă a comunităţii, aceste probleme nu dispar. Observam cum cartierul se împînzea pe zi ce trece de construcții ilegale, cum era mutilat de renovările făcute în dezacord cu aspectul şi stilul zonei, cum era agresat de toaletările excesive ale copacilor, cum era urîțit de starea de degradare a clădirilor şi a spaţiilor publice: Parcul de la Biserica Sf. Elefterie Nou şi Parcul Romniceanu („Ţăcălia“). Brusc realizezi că problemele Cotroceniului sînt şi ale tale.

Atunci, împreună cu mai mulți vecini, mai noi sau mai vechi în cartier, am simțit că trebuie să facem ceva, că trebuie să ieșim din starea de pasivitate și din mentalitatea păguboasă că „nu se poate face nimic“. Treptat, ne-am dat seama că nu eram singuri, că existau incredibil de multe resurse locale, extrem de valoroase, de care nu ştiam și pe care le puteam folosi în interesul comunității. Comunitate care sîntem, de fapt, noi. Aşa a luat naştere Incotroceni – Oameni, Idei, Poveşti, în 2015.

La început, am dorit doar să ne cunoaștem mai bine ca oameni, să consolidăm sentimentul de apartenenţă la comunitate și apoi să vedem ce resurse umane avem în cartier. Așa am organizat trei ediţii ale Zilei Cartierului Cotroceni (2015 2017), evenimente cu acţiuni comunitare (ateliere, prezentări de proiecte, concerte, proiecţii de film), la care au participat sute de oameni din cartier şi din tot Bucureștiul. Activismul civic a venit oarecum natural, cînd am realizat că fără o implicare activă, fără a ne face vocea auzită, fără a ne argumenta opțiunile și a milita pentru ele, nu vom reuși niciodată să facem autoritățile să plece urechea și la ce zice cetățeanul din Cotroceni. Atîta timp cît nu spui clar și răspicat ce vrei, nu poți să-ți acuzi partenerul de dialog social de faptul că nu ar ține cont și de dorințele tale.

● Proiectul „Contoare smart în locuri smart“. Primul proiect inițiat de Incotroceni – Oameni, Idei, Poveşti a fost legat de modernizarea rețelei de distribuție de electricitate şi a rețelei de iluminat public pe cîteva străzi din cartier. La momentul respectiv, exista riscul ca noile contoare inteligente să fie montate pe gardurile şi fațadele caselor, ceea ar fi afectat caracteristicile arhitecturale ale cartierului, la fel cum s-a întîmplat în cazul cutiilor „reglementate“ pentru gaze. În cadrul Zilei Cartierului Cotroceni din 2015, peste 160 de cetățeni au semnat o petiție. În urma dialogului, societatea distribuitoare de energie electrică a acceptat argumentul nostru și a montat contoarele în locuri care să nu se vadă din stradă, de exemplu, în firidele deja existente ale caselor. Ne-am în-tîlnit, am discutat, am mers pe teren cu reprezentanții firmei constructoare, am stabilit împreună unde vor fi montate noile cutii de distribuție şi poziția noilor contoare, prin discuții cu fiecare proprietar al imobilelor vizate, și am convins societatea distribuitoare de energie electrică să comunice oamenilor un plan de lucrări.

● Aplicaţia digitală „Copacul Incotroceni“. Cotroceniul este un cartier verde, poate mai verde decît altele. Dar chiar și așa, spaţiul verde s-a deteriorat și s-a redus semnificativ datorită tăierii de arbori, toaletării abuzive a copacilor, atît de pe domeniul public, cît şi de pe cel privat. Fără a bănui pe cineva de rea intenție, distrugerea copacilor pare să se fi datorat lipsei de informaţii despre cum trebuie făcută o toaletare eficientă, care să nu pună în pericol viaţa arborilor. Astfel, mulți copaci s-au uscat şi acum ar trebui defrișați, alții au fost tăiați şi au rămas buturugile în alveole, iar în unele zone, alveolele au fost asfaltate pentru a obține locuri de parcare pe trotuar.

În primăvara 2016, am cartografiat spaţiile verzi de pe aliniamentul stradal pentru mai multe străzi: 165 de alveole fără copaci, alveole asfaltate sau care au copaci uscați, buturugi. Tot printr-o petiție, am solicitat autorităţilor locale să planteze copacii lipsă. În octombrie 2016, am demarat un proiect-pilot împreună cu Primăria sectorului 5 și am plantat în alveolele disponibile primii 20 de copaci (tei). Copacii au provenit dintr-o donație privată. În baza unui protocol de colaborare cu autoritățile locale, acţiunea de plantare a continuat în toamna anului 2016 şi în 2017. În total, în Cotroceni au fost plantaţi peste 250 de copaci, cea mai mare replantare de după 1990. Ca bonus, în atelierul „Copacul Incotroceni“ din cadrul Zilei Cartierului Cotroceni Agora Incotroceni 2016, Maria Ungureanu (arhitect) şi Alina Adăscăliţei (peisagist) au descris tipurile de arbori din cartier cu tehnici de toaletare adecvate. În paralel, în vara anului 2016, în cadrul incubatorului „Generator de proiecte comunitare la firul ierbii“ organizat de ArCuB, am obținut un microgrant, cu ajutorul căruia am dezvoltat aplicația digitală Copacul Incotroceni (accesibilă aici: http//copacul.incotroceni.ro.), care permite colectarea în timp real a informațiilor despre starea copacilor din Cotroceni. Proiectul îşi propune să creeze o legătură activă, de implicare şi responsabilizare, între comunitate şi autoritățile locale.

Proiectul „Casa Incotroceni“. Prin atelierul „Casa Incotroceni“ (Ziua Cartierului Cotroceni, iunie 2017), am iniţiat o dezbatere publică despre patrimoniul arhitectural al Cotroceniului, despre planificare urbană și haos urbanistic. Finalmente, am produs şi distribuit o broşură în care au fost descrise tipurile de case din cartier, cu tehnici de întreținere adecvate, scopul atelierului şi al broșurii fiind inițierea unui dialog pentru a păstra şi valorifica patrimoniul cultural şi arhitectural al cartierului, prin implicarea activă şi creativă a locuitorilor, dar şi a autorităţilor competente. Proiectul a fost condus de Iulian Ungureanu, arhitect „cotrocenist“.

Cotroceniul, ca orice altă zonă din București, se dezvoltă haotic. Patrimoniul arhitectural are de suferit, atît datorită procesului anevoios de obținere a autorizațiilor de construire, datorită lipsei de informare a locuitorilor, cît și dezinteresului pentru imaginea exterioară a caselor. Consolidările, modificările, reabilitările termice, extinderile necesită, pe lîngă un proiect, și o autorizație de construire, iar procedura de autorizare durează, de cele mai multe ori, mai mult de 12 luni. Perspectiva incertă a obținerii autorizației îi face pe mulți să lase totul la latitudinea constructorilor, care, de cele mai multe ori, optează pentru soluții rapide, care nu țin cont de detalii arhitecturale, de cromatică sau de tipurile de materiale care se potrivesc zonei.

Vestea buna este că se observă un proces de întinerire a cartierului, că multe familii sau firme se mută aici. A doua veste bună este că cei care se mută aici sînt gata să se lupte pentru a păstra Cotroceniul așa cum l-au visat ei, cu specificul său arhitectonic și cu spațiile sale verzi.

● Proiectul „Parcul Romniceanu“. Parcul Romniceanu, inima verde a cartierului Cotroceni, este un spațiu public folosit intens de cei mai importanți membri ai comunității – mămicile și copii. De asemenea, la nivel de oraș, alături de Grădina Botanică Bucureşti, Palatul Cotroceni, Dealul Mitropoliei, Dealul Arsenalului (Palatul Parlamentului, Parcul Carol, Parcul Tineretului, acest spaţiu conturează cornișa rîului Dîmbovița, unul din cele mai importante repere geografice ale Bucureştiului. Angajamentul asumat public de către Incotroceni – Oameni, Idei, Poveşti este de a obliga autoritățile locale să implice comunitatea din Cotroceni în orice decizie cu impact asupra Parcului Romniceanu.

Incotroceni – Oameni, Idei, Poveşti a organizat două consultări în comunitate, precum şi atelierul „Încotro Parcul Romniceanu?“ în cadrul Zilei Cartierului Cotroceni, din iunie 2017. Vecinii din cartier au venit în parc și au răspuns la următoarele întrebări: cum ați vrea să arate parcul?, ce activități s-ar putea desfășura în viitor în parc? Opiniile au fost centralizate şi trimise autorităților Primăriei sectorului 5, împreună cu o petiție semnată de peste 230 de oameni, prin care solicitam ca autorităţile să implice cetățenii din cartier în toate etapele de reabilitare şi de modernizare a parcului, începînd cu faza de studiu de fezabilitate, concurs de soluții și pînă la recepția lucrărilor, și să țină cont de opiniile exprimate de aceștia în cadrul consultărilor. În ciuda acestor demersuri, la finalul anului 2017 era să ne trezim, peste noapte, cu un patinoar în Parcul Romniceanu. Ne am mobilizat și am reușit, împreună cu vecinii riverani parcului, să oprim această construcție ilegală.

Vrem ca reamenajarea Parcului Romniceanu să țină cont de dorințele și nevoile comunității care îl foloseste zi de zi. Vrem ca autoritățile să fie transparente și democratice, și să organizeze un concurs de soluţii astfel încît, cu implicarea unor specialişti în peisagistică urbană, în amenajare de spații publice, în amenajarea de parcuri și grădini publice şi, nu în ultimul rînd, specialişti în execuţie, să renovăm Parcul Romniceanu așa cum se cuvine unui loc atît de special pentru istoria Cotroceniului, dar și a întregului București. Vrem să ajungem la un rezultat care să fie moștenirea noastră pentru generațiile viitoare. 

Dinu Drog este membru al Asociaţiei Incotroceni – Oameni, Idei, Poveşti (www.incotroceni.ro), care şi-a propus să facă din Cotroceni un spațiu mai bun de locuire, un cartier mai primitor şi mai armonios pentru toți locuitorii săi.

Foto: Ema Cojocaru