Pe barba noastră

Publicat în Dilema Veche nr. 679 din 23 februarie–1 martie
Pe barba noastră jpeg

Ţara arde şi Dilema veche se piaptănă. Sau îşi rîde în barbă. S-ar putea spune şi asta, dar nu e vorba decît de vechea şi binecunoscuta pasiune pentru frivolitate a revistei (frivolitate superioară, se-nţelege!) şi de un timing oarecum buclucaş.

Altfel, barba e un subiect şi un semn cultural încă din antichitate. Au purtat-o profeţi şi filozofi respectabili, războinici barbari şi împăraţi luminaţi, preoţi, călugări şi domnitori, boieri şi revoluţionari, scriitori şi artişti plastici, rockeri şi sectanţi; o poartă post-profeţi şi activişti, gentlemani, cocalari şi corporatişti, lumbersexuali, hipsteri şi oameni comuni.

Ciclicitatea modei face ca barba să revină după ce nu mai cunoscuse gloria fashionistă din anii flower-power. Acum e din nou peste tot: prin cluburi şi prin facultăţi, în reviste şi reclame sau la proteste. De altfel, dacă posesorii de barbă din stradă au fost atacaţi la televiziuni dubioase, posesorul de mustaţă din Parlament a fost intens ironizat în Piaţa Victoriei. Niciodată mustaţa n-a produs atîtea strigări şi lozinci, unele de nereprodus într-o revistă respectabilă ca a noastră. Atunci cînd depunea un jurămînt, Otto cel Mare, Sfîntul Împărat al Romei, jura pe propria barbă. Cu mustaţa nu poţi face aşa ceva!

(Ca o ironie a culturii, chiar la debutul protestelor anti-OUG 13, trupa Depeche Mode şi-a lansat noul single intitulat „Where’s the Revolution“ în al cărui videoclip cei trei membri, ca nişte avataruri pop ale unor Marx, Engels şi Lenin, purtau iconicele bărbi revoluţionare.)

De la filozofie şi literatură la publicitate şi fashion, barba e un subiect în sine: semn de înţelepciune, statut social-religios, spiritualitate, virilitate, cochetărie masculină, opţiune politică? Oricum, sînt atîtea de discutat despre pilozitatea masculină, că abia am ştiut de unde să apucăm acest Dosar în care antropo­logi, istorici şi scriitori formulează lucruri grele pornind de la aparent banala acumulare de fire de păr: de la mărci culturale la chestiuni identitare. Dovadă că unele bărbi au devenit iconice, le recunoşti posesorul chiar dacă forma bărbii ar fi reprodusă separat: Al. I. Cuza, Lemmy sau Andrei Pleşu, ca să dau doar aceste exemple.

Atenţie! Acest Dosar se adresează inclusiv pogonofobilor, adică celor cărora le e frică de barbă.  

P.S. Recordul pentru cea mai lungă barbă este deţinut de indianul Sarwan Singh: la data de 8 septembrie 2011, barba acestuia măsura 2,49 m. „Fără barbă, aş pretinde că sînt altcineva“, a declarat acesta.

Ilustraţie de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Trucul WhatsApp pentru a afla locația unui contact fără ca acesta să știe
WhatsApp, una dintre cele mai populare aplicații de mesagerie din întreaga lume, se actualizează continuu pentru a-și îmbunătăți experiența pentru cei peste două miliarde de utilizatori activi.
image
Primul general român format la Harvard răspunde unei întrebări presante. Ce șanse mai are Ucraina să învingă Rusia EXCLUSIV
Ucraina se află într-o situație dificilă în fața unui inamic care are, aparent, resurse nelimitate. Generalul (r) Alexandru Grumaz explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, la ce ne-am putea aștepta în perioada următoare.
image
Bijuteria istorică de pe Dunăre. Cea mai veche navă cu zbaturi din lume încă mai funcţionează VIDEO
Vasul de pasageri „Tudor Vladimirescu” a avut ca oaspeţi de seamă pe Regele Ferdinand, Regina Maria, generalul Averescu, iar în 1959, pe liderii comunişti Nikita Hruşciov şi Gheorghe Gheorghiu-Dej.

HIstoria.ro

image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a
image
Au reușit sovieticii să decripteze mesajele Enigma înainte de Bătălia de la Stalingrad?
Dacă despre succesele occidentalilor pe frontul invizibil se cunosc destul de multe aspecte, nu același lucru se poate spune despre reușitele sovieticilor. Au reușit sovieticii să decripteze comunicațiile Enigma?
image
Răscoala de la 1907 - Ieșirea de pe scena politică a Nababului
De-abia se stinseseră ecourile laudative ale Serbărilor din 1906, prilejuite de aniversarea a 40 de ani de domnie ai Regelui Carol I, privite ca o manifestare națională a românilor de pretutindeni, că România se va vedea confruntată cu o mișcare extrem de violentă, proprie Evului Mediu.