O noapte la muzeu - Rodion şi minunatele lui maşinării muzicale

Publicat în Dilema Veche nr. 526 din 13-19 martie 2014
Condiţia muzicianului outernaţional jpeg

Acum doi ani, pe terasa Muzeului Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti, un muzician român era redescoperit de public şi se redescoperea pe sine.

Un bărbat cu părul încărunţit gesticulează nervos pe scena festivalului bucureştean Rokolectiv. Sîntem în 2012. Un moment de linişte pare a ne pregăti pentru ceea ce va urma. În faţa lui, pe un pupitru, stau două magnetofoane Tesla, teleportate acolo dintr-o altă eră, şi un microfon. Play. Benzi mai bătrîne decît mulţi dintre cei aflaţi în faţa scenei improvizate pe terasa Muzeului Naţional de Artă Contemporană încep să se rotească într-un dans hipnotizant. Sunetul spaţial al unui sintetizator ne trimite într-o odisee temporală care se va încheia peste 50 de minute.

Cu 35 de ani mai devreme, Rodion Ladislau Roşca, împreună cu Gicu Fărcaş şi Adrian Căpraru, punea bazele unei formaţii care avea să deseneze un sound unic în peisajul cultural claustrofobic al României acelor vremuri. Imprimată pe un singur şi insuficient release, un album colectiv editat de casa de discuri oficială a României, Electrecord, muzica trupei Rodion G.A., compusă aproape în întregime de liderul ei, a rămas prizonieră pe acele benzi de magnetofon prăfuite, ajunse pentru prima dată în faţa publicului adunat în istorica seară de pe terasa MNAC-ului.

Ritmurile sînt grele şi repetitive, riff-urile chitarei zgîrie pînă la sînge corpul lo-fist al muzicii, ecoul se loveşte de zidurile masive ale clădirii, pentru a se sparge de piepturile noastre, vocile spectrale picură gheaţă. Un Mensch•Maschine pare a duce în spate greutatea acestei muzici. Sîntem personajele unui roman de science-fiction şi visăm un vis diferit de cel programat de conducătorul suprem. Do Androids Dream of Electric Sheep? Dansăm robotic animaţi de un artefact sonic teleportat dintr-o epocă pe care am încercat cu disperare să o uităm.

Ţinută în sertare pînă în zilele noastre, muzica lui Rodion Roşca are un loc particular într-un imaginar muzeu al experimentelor sonore din timpurile în care România se hrănea de la ţîţa unei culturi oficiale sterile şi depresive. Necunoscută majorităţii oamenilor de aici, îşi sapă acum, la un sfert de secol de la momentul în care a fost creată, o nişă complet opusă sound-ului majoritar din muzica sfîrşitului anilor ’70 şi începutului anilor ’80, funcţionînd ca o imposibilă, întunecată şi romantică distopie plantată în mijlocul celei mai dezastruoase utopii care a înghiţit vreodată România.

„Acestea sînt benzile mele originale din 1978. Atunci am compus piesele. Acum 34 de ani.“ Vocea emoţionată, dar fermă a bărbatului de pe scenă se strecoară printre sunetele din prolog. Îl întrebasem cu o zi înainte ce l-a condus la muzică, şi o amintire din copilăria lui s-a decupat cu uşurinţă. O locomotivă cu abur, într-o gară de provincie, l-a făcut atunci să se oprească fascinat şi să o asculte. Sunetele impresionante ale pistoanelor ei puse în mişcare se aud în seara asta, aici, la Rokolectiv, dînd, împreună cu toate acele fabuloase artificii sonore ale muzicii celui de pe scenă, tonul unui performance care nu-mi va pleca niciodată din memorie.   

În luna ianuarie a anului 2014, Rodion a performat pe scena unuia dintre cele mai importante festivaluri de muzică electronică ale lumii – CTM/transmediale din Berlin.

Timeline

● În 1977, alături de Gicu Fărcaş şi Adrian Căprar, Rodion Ladislau Roşca pune bazele formaţiei Rodion G.A.

● În 1983, trupa se destramă din cauza instabilităţii formulei sale, în şase ani perindîndu-se cîteva zeci de instrumentişti. Rodion Roşca continuă să compună pentru teatru sau televiziune, pînă în 1989, cînd, după moartea mamei sale, nu mai găseşte resurse să meargă înainte.

● În 2008, casa de producţie Roadrunner Music aduce trupa Rodion G.A. în atenţia opiniei publice, după 19 ani de absenţă. Încep procedurile de remasterizare a pieselor Rodion G.A., însă totul se opreşte odată cu falimentul casei de discuri. O piesă nouă, „Isabela“, apare pe o compilaţie editată de acest label.

● În anul 2009, producătorul şi regizorul independent Sorin Luca începe producţia filmului documentar intitulat Imagini din vis, după titlul piesei Rodion G.A.

● În 2012, Rodion Ladislau Roşca este redescoperit de colectivul de muzicieni Future Nuggets, care, împreună cu casa de producţie londoneză Strut Records şi mediaţi de Ambassador’s Reception, îi lansează, în mai 2013, primul album integral semnat Rodion G.A., intitulat The Lost Tapes. 

Sursa: ro.wikipedia.org 

Legendă foto: Rodion @ Rokolectiv 2012 by Daniela Diaconu (silverhiccup.blogspot.com)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Trucul WhatsApp pentru a afla locația unui contact fără ca acesta să știe
WhatsApp, una dintre cele mai populare aplicații de mesagerie din întreaga lume, se actualizează continuu pentru a-și îmbunătăți experiența pentru cei peste două miliarde de utilizatori activi.
image
Primul general român format la Harvard răspunde unei întrebări presante. Ce șanse mai are Ucraina să învingă Rusia EXCLUSIV
Ucraina se află într-o situație dificilă în fața unui inamic care are, aparent, resurse nelimitate. Generalul (r) Alexandru Grumaz explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, la ce ne-am putea aștepta în perioada următoare.
image
Bijuteria istorică de pe Dunăre. Cea mai veche navă cu zbaturi din lume încă mai funcţionează VIDEO
Vasul de pasageri „Tudor Vladimirescu” a avut ca oaspeţi de seamă pe Regele Ferdinand, Regina Maria, generalul Averescu, iar în 1959, pe liderii comunişti Nikita Hruşciov şi Gheorghe Gheorghiu-Dej.

HIstoria.ro

image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a
image
Au reușit sovieticii să decripteze mesajele Enigma înainte de Bătălia de la Stalingrad?
Dacă despre succesele occidentalilor pe frontul invizibil se cunosc destul de multe aspecte, nu același lucru se poate spune despre reușitele sovieticilor. Au reușit sovieticii să decripteze comunicațiile Enigma?
image
Răscoala de la 1907 - Ieșirea de pe scena politică a Nababului
De-abia se stinseseră ecourile laudative ale Serbărilor din 1906, prilejuite de aniversarea a 40 de ani de domnie ai Regelui Carol I, privite ca o manifestare națională a românilor de pretutindeni, că România se va vedea confruntată cu o mișcare extrem de violentă, proprie Evului Mediu.