„Melodică, fredonabilă, lipsită de conotaţii politice“ - interviu cu Daniela CARAMAN FOTEA

Publicat în Dilema Veche nr. 530 din 10-16 aprilie 2014
„Melodică, fredonabilă, lipsită de conotaţii politice“   interviu cu Daniela CARAMAN FOTEA jpeg

Cum deveneai o divă a muzicii uşoare înainte de ’89? Ce calităţi trebuia să ai?

Chiar de la început, din 1920, cînd a luat fiinţă Societatea Compozitorilor Români, grupul creatorilor de muzică uşoară s-a impus prin nume care aveau să scrie istorie. Solistica masculină predomina; pentru că genul se afirma în localuri (multe devenite celebre), în Teatrul de Revistă, unde femeile-cîntăreţe nu aveau posibilitatea afirmării imediate. Cu timpul, ele au preluat supremaţia; compozitorii le căutau, scriau pentru ele – frumuseţea lor fizică impunea fără concurenţă pe scene. Mai aveau „doamnele“ muzicii uşoare româneşti o calitate care a dominat decenii: perfecţiunea interpretării îngemănată cu farmecul comunicării.

Atuurile au devenit, apoi, televiziunea, discul, radioul şi turneele. În această ordine. Fără apariţia pe micul ecran, lansarea nu era posibilă; emisiunile semnate de Titus Munteanu, Valeriu Lazarov, Alexandru Bocăneţ creau vedetele. Ţinuta decentă, eleganţa fără stridenţe erau obligatorii. Repertoriile cuprindeau şlagăre – multe dintre ele devenite evergreen-uri; preluate pe discuri, impuse prin radioul naţional, erau perpetuate în turneele care străbăteau ţara de la un capăt la altul. Multe organizate de instituţiile culturale importante, filarmonici, teatre, obligate la asemenea reţete pentru completarea finanţelor necesare acoperirii salariilor.

Nu ar fi fost posibil fără talentul unor protagoniste dăruite cu har… Şlagărul le era nelipsit.

Emisiunile de la radio şi de la televiziune le impuneau. Aţi realizat multe emisiuni radio. Care sînt amintirile cele mai dragi legate de cîntăreţele noastre?

Amintirea mea puternică legată de vedetele genului este fidelitatea fără derapaj pentru cei care le lansau la televiziune. A nu respecta această lege nescrisă, apariţia în emisiuni, altele decît cele cărora le aparţineau, prin realizatorii lor, puteau deveni fatale! (Excluderea tacită din programele de mare audienţă.) Era mulţumirea adesată celor care le aduseseră statutul de dive. Da, erau dive… Exemplific printr-un fragment din monografia pe care i-am dedicat-o lui Marius Ţeicu, publicată de curînd: „Aflat în Germania – turneu împreună cu Angela Similea, Marius a văzut un bărbat apropiindu-se de el: avea în mînă un disc mic, single, aşa cum se editau odată; coperta era vizibil deteriorată. Dorea un autograf exact pe acel carton aproape ilizibil. Discul cuprindea melodiile lui Marius. Se numea Flacăra nestinsei iubiri. Sigur, dorinţa i-a fost îndeplinită. Acel personaj fugise din România, pe vremea lui Ceauşescu, trecînd Dunărea într-un cauciuc de camion! Printre puţinele lucruri luate cu el s-a numărat şi acel disc, păstrat peste ani!“

Pentru cei care s-au născut după 1989, cred că e greu de înţeles de ce ştim în continuare o grămadă de cîntece pe dinafară şi de ce sîntem atît de ataşaţi de nişte cîntăreţe. Mi se pare interesant şi că cei care n-au trăit acele vremuri încep să redescopere muzica uşoară a acelor ani. Vă aşteptaţi la acest gen de nostalgie?

Este absolut firească (re)descoperirea, plăcerea ascultării muzicii anilor de pînă în 1989. Melodică, fredonabilă, lipsită de conotaţii politice (nomenclatura nu agrea genul, preferînd folclorul, romanţele). E drept, textele erau uşurele, ocazional propagandistice, dar pe cît de reconfortantă, de prietenoasă, muzica. Şi oferită nouă de Angela Similea – personificare a eleganţei, Corina Chiriac – măiastră a cuvîntului rostit şi cîntat, Mirabela Dauer, vulcan temperamental, cu sinceritatea fără egal a transmiterii mesajului sonor, Dida Drăgan, vocea de flacără a rock-ului, dar şi a baladelor încărcate de nostalgie, Aura Urziceanu – fenomen vocal; aş mai putea exemplifica. Important: fiecare avînd unicitate, personalitate, inedit. Aşa cum sînt divele, nu?

Daniela Caraman Fotea este muzicolog. A fost în anii ’70 şefa Redacţiei de muzică uşoară a Radioteleviziunii Române şi a publicat numeroase lucrări despre muzica românească.

a consemnat Ana Maria SANDU 

Foto: arhiva personală M. Pâslaru

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

adolescent jocuri gamer bauturi energizante foto shutterstock jpeg
Ce se întâmplă în mintea adolescentului după ce îl cerți. Greșeala prin care „ai făcut ceva rău” poate deveni „e ceva greșit cu mine”
O ceartă cu părintele se poate încheia în câteva minute, dar adolescentul poate continua să se gândească mult timp la ce s-a întâmplat. Criticile, țipetele sau pedepsele pot reveni în mintea lui sub forma acelorași întrebări: „de ce mi-a spus asta?”, „chiar sunt așa?”, „de ce nu am răspuns altfel?”
bani cuplu shutterstock 753311653 jpeg
Cum împart românii banii în cuplu: „Aveam totul la comun din primele zile”
Discuția despre păstrarea banilor comun vs. separat aprinde mereu spiritele, iar întrebarea „cum vă gestionați banii în cuplu?” scoate la iveală diferențe uriașe de mentalitate.
Copii la scoala cu mana sus FOTO Shutterstock
Bullying sau nu? Cazul unei fetițe căreia colegii i-au spus că este „plinuță” a stârnit dezbatere pe TikTok
O mamă a povestit pe TikTok, cu lacrimi în ochi, că fiica ei a fost jignită la școală din cauza greutății. „Știu și eu că e plinuță”, spune femeia, afectată de ceea ce i s-a întâmplat copilului.
succes png
Vrei să găsești drumul cel mai rapid spre succes? Află sfaturile unor personalități de top din industria afacerilor
Într-o piață a muncii în care CV-urile arată din ce în ce mai asemănător, diferențele reale se văd în felul în care gândești, în întrebările pe care le pui și în disponibilitatea de a-ți asuma riscuri.
Avram Iancu in ultimii ani ai vieții  Sursa Fotografii din secolul al XIXlea jpg
„Hristos n-a suferit atâtea!” Destinul tragic al lui Avram Iancu în ultimii ani ai vieții: „gol, flămând și însetat”
Avram Iancu, unul dintre liderii românilor transilvăneni în Revoluția de la 1848–1849, a trăit ultimele două decenii ale vieții departe de gloria anilor revoluționari. Mărturiile contemporanilor îl descriu tot mai retras, apăsat de dezamăgiri, teamă și suferință, dar iubit de moții din Apuseni.
Autostrada cu tuneluri  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL jpg
România pierde 100 de kilometri de autostradă din planul promis. Problemele care întârzie Autostrada Moldovei
Specialiștii care monitorizează proiectele de infrastructură rutieră estimează că, până la finalul anului, vor fi inaugurați aproximativ 175 de kilometri de autostradă, față de cei 275 de kilometri planificați inițial de autorități.
European Central Bank head, Christine Lagarde
Ce se întâmplă cu ratele și cursul euro după majorarea dobânzii în Europa. Efectele pentru România
Decizia BCE de majorare a dobânzii de politică monetară este importantă și pentru România, chiar dacă BNR nu își stabilește dobânda-cheie în funcție de deciziile instituției europene. Analiștii consultați de „Adevărul” au explicat ce efecte poate avea asupra creditelor și cursului valutar.
beneficii sex freepik jpg
„Boom-ul” nașterilor din septembrie are o explicație. De ce iarna este sezonul concepției
Iarna se fac copii în România. Statisticile arată că de sărbători, în special, sunt concepuți cei mai mulți copii la noi în țară. Majoritatea se nasc fie la final de august, fie în luna septembrie. Cert este că decembrie este luna sexului la români. „Tradiția” este explicată de specialiști.
sat prahova jpg
Satul din Prahova care i-a făcut pe bucureșteni să se mute la țară. Au cumpărat aproape toate casele disponibile
Satul Plaiu, din județul Prahova, aflat la mai puțin de 100 de kilometri de București, este unul dintre acele locuri care au fost salvate de la depopulare datorită bucureștenilor. Plaiu este, astfel, un exemplu de sat care nu a fost uitat de lume, ci revitalizat de noii proprietari.