„Melodică, fredonabilă, lipsită de conotaţii politice“ - interviu cu Daniela CARAMAN FOTEA

Publicat în Dilema Veche nr. 530 din 10-16 aprilie 2014
„Melodică, fredonabilă, lipsită de conotaţii politice“   interviu cu Daniela CARAMAN FOTEA jpeg

Cum deveneai o divă a muzicii uşoare înainte de ’89? Ce calităţi trebuia să ai?

Chiar de la început, din 1920, cînd a luat fiinţă Societatea Compozitorilor Români, grupul creatorilor de muzică uşoară s-a impus prin nume care aveau să scrie istorie. Solistica masculină predomina; pentru că genul se afirma în localuri (multe devenite celebre), în Teatrul de Revistă, unde femeile-cîntăreţe nu aveau posibilitatea afirmării imediate. Cu timpul, ele au preluat supremaţia; compozitorii le căutau, scriau pentru ele – frumuseţea lor fizică impunea fără concurenţă pe scene. Mai aveau „doamnele“ muzicii uşoare româneşti o calitate care a dominat decenii: perfecţiunea interpretării îngemănată cu farmecul comunicării.

Atuurile au devenit, apoi, televiziunea, discul, radioul şi turneele. În această ordine. Fără apariţia pe micul ecran, lansarea nu era posibilă; emisiunile semnate de Titus Munteanu, Valeriu Lazarov, Alexandru Bocăneţ creau vedetele. Ţinuta decentă, eleganţa fără stridenţe erau obligatorii. Repertoriile cuprindeau şlagăre – multe dintre ele devenite evergreen-uri; preluate pe discuri, impuse prin radioul naţional, erau perpetuate în turneele care străbăteau ţara de la un capăt la altul. Multe organizate de instituţiile culturale importante, filarmonici, teatre, obligate la asemenea reţete pentru completarea finanţelor necesare acoperirii salariilor.

Nu ar fi fost posibil fără talentul unor protagoniste dăruite cu har… Şlagărul le era nelipsit.

Emisiunile de la radio şi de la televiziune le impuneau. Aţi realizat multe emisiuni radio. Care sînt amintirile cele mai dragi legate de cîntăreţele noastre?

Amintirea mea puternică legată de vedetele genului este fidelitatea fără derapaj pentru cei care le lansau la televiziune. A nu respecta această lege nescrisă, apariţia în emisiuni, altele decît cele cărora le aparţineau, prin realizatorii lor, puteau deveni fatale! (Excluderea tacită din programele de mare audienţă.) Era mulţumirea adesată celor care le aduseseră statutul de dive. Da, erau dive… Exemplific printr-un fragment din monografia pe care i-am dedicat-o lui Marius Ţeicu, publicată de curînd: „Aflat în Germania – turneu împreună cu Angela Similea, Marius a văzut un bărbat apropiindu-se de el: avea în mînă un disc mic, single, aşa cum se editau odată; coperta era vizibil deteriorată. Dorea un autograf exact pe acel carton aproape ilizibil. Discul cuprindea melodiile lui Marius. Se numea Flacăra nestinsei iubiri. Sigur, dorinţa i-a fost îndeplinită. Acel personaj fugise din România, pe vremea lui Ceauşescu, trecînd Dunărea într-un cauciuc de camion! Printre puţinele lucruri luate cu el s-a numărat şi acel disc, păstrat peste ani!“

Pentru cei care s-au născut după 1989, cred că e greu de înţeles de ce ştim în continuare o grămadă de cîntece pe dinafară şi de ce sîntem atît de ataşaţi de nişte cîntăreţe. Mi se pare interesant şi că cei care n-au trăit acele vremuri încep să redescopere muzica uşoară a acelor ani. Vă aşteptaţi la acest gen de nostalgie?

Este absolut firească (re)descoperirea, plăcerea ascultării muzicii anilor de pînă în 1989. Melodică, fredonabilă, lipsită de conotaţii politice (nomenclatura nu agrea genul, preferînd folclorul, romanţele). E drept, textele erau uşurele, ocazional propagandistice, dar pe cît de reconfortantă, de prietenoasă, muzica. Şi oferită nouă de Angela Similea – personificare a eleganţei, Corina Chiriac – măiastră a cuvîntului rostit şi cîntat, Mirabela Dauer, vulcan temperamental, cu sinceritatea fără egal a transmiterii mesajului sonor, Dida Drăgan, vocea de flacără a rock-ului, dar şi a baladelor încărcate de nostalgie, Aura Urziceanu – fenomen vocal; aş mai putea exemplifica. Important: fiecare avînd unicitate, personalitate, inedit. Aşa cum sînt divele, nu?

Daniela Caraman Fotea este muzicolog. A fost în anii ’70 şefa Redacţiei de muzică uşoară a Radioteleviziunii Române şi a publicat numeroase lucrări despre muzica românească.

a consemnat Ana Maria SANDU 

Foto: arhiva personală M. Pâslaru

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Litoralul bulgăresc la Marea Neagră in anii 70 si 80 Sursa Ilustrate ,Delcampe (1) jpg
„Miami Beach al României” versus „Riviera Roșie” a Bulgariei. Bătălia pentru turiștii vestici în anii ’70–’80 pe litoralul Mării Negre
Imaginile din anii ’70 și ’80 cu stațiunile de pe țărmul Mării Negre stârnesc amintiri multor români și bulgari. În acei ani, litoralul trecea prin transformări ample, grăbite de dorința autorităților comuniste din România și Bulgaria de a atrage turiști străini, dar și de concurența dintre acestea.
FOTO ISU Sibiu
Accident grav în Mediaș. Planul Roșu de intervenție, activat după coliziunea dintre un autobuz și mai multe mașini
Planul Roșu de intervenție a fost activat, joi, în municipiul Mediaș, județul Sibiu, în urma unui accident rutier în care au fost implicate un autobuz și mai multe autoturisme.
Bulevardul Magheru din București. Blocul ARO (Patria) a fost construit la începutul anilor '30 (© iMAGO Romaniae)
Scandalul din jurul Blocului ARO din București - cum a fost demolat un frumos palat pentru a-i face loc!
Astăzi este greu să ne imaginăm Bulevardul Magheru fără silueta Blocului ARO-Patria. Turnul său, retras ușor de la intersecția cu strada Arthur Verona, liniile orizontale ale fațadei și lipsa aproape completă a ornamentelor fac parte atât de firesc din imaginea Bucureștiului, încât uităm cât de radi
lingouri de aur Foto Magnor png
Prețul gramului de aur, 20 august 2026. Aurul s-a scumpit cu aproape 14 lei într-o singură zi
Prețul gramului de aur a crescut joi, 20 august 2026, potrivit cotației anunțate de Banca Națională a României (BNR). Un gram de aur a ajuns la 647.2002 lei, după ce în ședința precedentă fusese cotat la 639,8490 lei.
gabriela prisacariu dani otil instagram jpg
Dani Oțil și soția, vacanță în Santorini: „Nu suntem la Botoșani!”
Dani Oțil și Gabriela Prisăcariu se bucură de o nouă escapadă în doi, într-una dintre cele mai cunoscute destinații din Grecia. Cei doi au ales Santorini pentru câteva zile de relaxare, iar Gabriela a împărtășit deja cu urmăritorii imagini din vacanță.
Captură de ecran 2026 08 20 130202 png
Vacanță de coșmar în Franța: șobolan mort, piscină verde și otravă pe masa din sufragerie
O vacanță de 10 nopți în Franța s-a transformat într-un adevărat coșmar pentru turiștii care au închiriat o proprietate prin Airbnb. Casa, prezentată online ca o locuință rustică și fermecătoare, cu piscină privată și saună, era într-o stare deplorabilă.
pexels tima miroshnichenko 5336933 jpg
Conflictele nerezolvate dintre adulți ajung, de multe ori, la copii, spun psihologii
În orice familie apar, mai devreme sau mai târziu, neînțelegeri. Diferențele de opinie sunt firești, însă modul în care sunt gestionate contează foarte mult, mai ales când în ecuație sunt implicați și copii.
Euro dolari lei bancnote bani FOTO Shutterstock jpg
Curs valutar BNR, 20 august 2026. Euro a crescut. Cum au evoluat principalele valute
Banca Națională a României (BNR) a publicat joi, 20 august 2026, noile cotații pentru principalele valute. Euro a ajuns la 5,2535 lei, în creștere față de ședința precedentă, în timp ce dolarul american a scăzut la 4,4884 lei. Francul elvețian a înregistrat o ușoară creștere.
bani jpeg
S-a stricat aerul în weekend. De unde iei bani rapid?
Într-un weekend cu 35°C, câteva ore fără aer condiționat sunt suficiente ca temperatura din casă să devină greu de suportat, mai ales dacă locuința stă în soare o bună parte din zi.