Lămpaşe şi studenţi - sau despre dubla natură a luminii

Luminiţa MATEI GHEORGHIU
Publicat în Dilema Veche nr. 592 din 18-24 iunie 2015
Lămpaşe şi studenţi   sau despre dubla natură a luminii jpeg

După 25 de ani de la mineriada din 1990, te-ai aştepta ca amintirile să se estompeze, să uiţi mare parte din filmul evenimentelor, să uiţi impresiile, durerile, mirosurile, replicile, gesturile, efectele… Rugată să scriu despre această experienţă, toate au revenit, treptat, ca un film de groază, în care, din păcate, am fost actor, nu doar spectator. Eram studentă la Litere şi membră a Ligii Studenţilor. Un fragment dintr-o posibilă serie de memorii referitoare la acele momente sună aşa: 

13 iunie 1990 a fost o zi în care am asistat, de pe margine, la cea mai diabolică înscenare a unui aşa-zis atac al forţelor legionare, ca reacţie la arestarea greviştilor foamei. Cei care se informau de la televizor aflaseră că legionarii ar fi dat foc autobuzelor din zona Pieţei Universităţii. Imaginile cu luptele de stradă au fost filmate profesionist şi transmise la unica televiziune existentă, generînd – a cîta oară? – revolta mocnită a celor din ţară. Pe toată durata mitingului din Piaţa Universităţii, cei care aveau altă viziune despre cum trebuie să se desfăşoare viaţa politică în România erau manipulaţi prin singurul post de televiziune şi prin „o anumită parte a presei“. Artizanii acestei manipulări au oprit emisiunile Televiziunii, astfel încît să pară că golanii au asediat Televiziunea. Apoi au folosit – ca pe o armă – forţa, organizarea şi mentalitatea minerilor, le-au pus mijloace de transport la dispoziţie, le-au facilitat accesul spre Bucureşti şi i-au şi cazat la Romexpo. Totul cu zîmbetul pe buze şi cu discursuri motivaţionale. Mobilizatoare. Bani, mercenari, interese. Un preşedinte în funcţie, un altul în aşteptare. Între timp, noi, cei din Liga Studenţilor, încercam să preîntîmpinăm orice posibil incident care s-ar fi putut produce din cauza autobuzelor incendiate în imediata vecinătate a facultăţii. 

14 iunie a venit foarte devreme în dimineaţa aceea. Ne-a găsit în Clubul de la Litere, unde cîţiva dintre noi se odihneau după noaptea cea lungă. Noaptea cuţitelor înfipte pe la spate sau, mai degrabă, noaptea împuşcaţilor în cap. Mulţi. Ţin minte că am vizionat o casetă filmată noaptea de unul dintre colegii noştri. Un strigăt puternic a spart liniştea din club în zorii zilei. „Au spart la Geografie. Vin minerii! Ascundeţi-vă!“ Chiar dacă am fi vrut să o facem, nu am fi avut timp. Clubul ar fi putut fi un fel de ascunzătoare, avînd în vedere că se ajunge greu la el, la subsol, pe scara în spirală, care se ascunde în spatele liftului de la Bibliotecă. Nici chiar studenţii nu nimereau din prima acolo. Dar minerii au ajuns brusc, pînă să apucăm noi să ne dezmeticim. Ţin minte cum am stins totuşi luminile şi am tăcut.

„Să-ţi vezi moartea cu ochii…“ 

Ce lumină s-a făcut dintr-odată… Eu legam lumina de soare, de mare, de lună, de „lumină lină, lini lumini…“, eventual de un candelabru sau o veioză. Atunci s-a făcut lumină din lămpaşe de mineri. Lămpaşe agitate, gălăgioase, mirosind a ceva puternic şi înţepător, miros care a devenit, în secunda următoare, coşmarul meu. Înjurături (pe care nu le reproduc – memoria mea nu le-a reţinut, deşi ştiu că aşa ne vedeau ei, iar părerea aceasta era condimentată cu cele mai grele înjurături pe care le auzisem vreodată), strigăte de război, satisfacţia că „au prins duşmanii“, instrumentele muzicale din club făcute zob, călcate în picioare… Şi loviturile. Ca ploaia, ca grindina, care mai de care mai ţintită, mai puternică, cu bastonul de cauciuc, cu cuţitul, cu toporul, cu piciorul.  În cap, în spate, în piept, în burtă, în picioare. Efectul lor asupra noastră m-a făcut să înţeleg că trupul uman are resurse de regenerare infinite. Sufletul pare mai fragil. Şi totuşi, de unde atîta ură? De unde atîta violenţă faţă de nişte tineri, care puteau fi prieteni, vecini, rude, colegi? Îmi aduc aminte feţele schimonosite de agresivitate ale minerilor, dar şi cîteva feţe tinere, cu un aer mai binevoitor, flancate de nişte braţe care încercau să atenueze ploaia de lovituri care se revărsa spre noi. Să-ţi vezi moartea cu ochii. Vorbe care la un moment dat trec din abstract în concret. Puzderie de lămpaşe, luminiţe din care pornea impactul loviturilor. Ne dirijau prin lovituri spre ieşire, înaintam fără să vedem în faţa noastră, ochii prindeau doar ce se apropia de noi – stînga, dreapta, deasupra capului, burtă, picior, rugăminţi şi gîndul la non-violenţa pe care o clamaserăm atîta timp în piaţă… şi la Dumnezeu. 

„Noi, îngrămădiţi în dubă“ 

Cînd am ajuns la baza scării în spirală am văzut sîngele. Şi cu fiecare pas urcat pe o spirală absurdă, vedeam sînge. Al meu, poate, al colegilor, cu siguranţă. Aveam să aflu că în afară de rănile atît de vizibile cu care ne potcoviserăm, vreo doi dintre noi aveau leziuni interne grave. Şi am ajuns în capul scărilor care dădeau spre holul cel mare de la Litere. Alt coşmar. Facultatea de Litere era invadată de lămpaşe, de uniforme, de bastoane şi de mirosuri… de violenţă. Culoar de bastoane prin care trecem noi, aplecaţi, strîmbi, ferindu-ne cu minime puteri. Altă imagine

cărţile noastre dragi din bibliotecă împrăştiate peste tot, pline de fecale şi de urină. De ce? De unde atîta lipsă de civilizaţie? Oamenii ăştia nu au nici o vină că au fost aduşi în stare de primitivism. Dacă ei nu ştiu ce sînt, noi ne-am imaginat vreo două luni că mesajul nostru va ajunge la oameni nealterat, că mica presă va ajunge şi în zonele greu accesibile şi că, pînă la urmă, vor înţelege toţi că noi milităm pentru binele comun. Au urmat alte imagini de coşmar. Noi, îngrămădiţi în dubă, privindu-ne rănile în tăcere. Ei au plantat flori. Conferinţa de presă a studenţilor. Imaginea vie şi dureroasă a rănilor. Apoi Marşul studenţilor din iulie. Marşul alb al purităţii noastre pe care am păstrat-o în suflet. 

Prăpastia dintre mineri şi studenţi se căsca uriaşă, mai mare decît holul cel mare de la Litere şi nu era decît o schiţă cu tuşe groase a prăpastiei uriaşe dintre multe alte categorii sociale, efect dur al anilor de politică şi de teroare. Violenţa minerilor

non-violenţa studenţilor a fost o lecţie pe care am învăţat-o la vremea aceea, mai bine decît am simţit asta în anii comunismului. 

Luminiţa Matei Gheorghiu predă limba română şi limba latină la Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai“ din Bucureşti. În 1990 era studentă la Facultatea de Litere. A fost bătută de mineri pe 14 iunie, în clădirea Universităţii.  

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

image png
Liber la doborât dronele rusești în spațiul aerian românesc. Ilie Bolojan a promulgat legea contestată de suveraniști
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a promulgat legea care permite doborârea dronelor în spaţiul aerian românesc şi cea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român.
presedintele interimar Ilie Bolojan la Sarajevo foto facebook png
Bolojan a promulgat legile apărării. Una dintre legi permite doborârea dronelor care intră în spațiul aerian al României
Cele două legi ale Apărării, privind controlul spaţiului aerian naţional şi desfăşurarea pe timp de pace de misiuni de apărare în România, au fost promulgate de președintele interimar Ilie Bolojan.
Friedrich Merz (©  x.com / Friedrich Merz)
Cancelarul Germaniei l-a felicitat pe Nicușor Dan pentru victoria în alegeri: „România s-a angajat pentru o Europă puternică şi sigură”
Cancelarul german Friedrich Merz l-a felicitat pe Nicușor Dan pentru victoria de duminică, 18 mai, în turul doi al alegerilor prezidenţiale din România.
Fondatorul Telegram Pavel Durov FOTO GETTY IMAGES  teve Jennings / Stringer
Fondatorul Telegram acuză şeful serviciilor secrete franceze că i-a cerut să influențeze alegerile din România. Cum a reacționat Elon Musk
Pavel Durov, fondatorul aplicaţiei de mesagerie Telegram, l-a acuzat pe şeful agenţiei franceze de informaţii externe, Nicolas Lerner, că i-a cerut să interzică vocile conservatoare din România înaintea alegerilor de duminică, adăugând că a refuzat cererea.
UE și Marea Britanie, summit de resetare a relațiilor la Londra FOTO Shutterstock jpg
UE şi Marea Britanie au ajuns la un acord provizoriu pe tema apărării şi securităţii, pescuit şi mobilitatea tinerilor
Uniunea Europeană şi Marea Britanie au ajuns la un acord provizoriu privitor la apărare şi securitate, pescuit şi mobilitatea tinerilor înaintea summitului UE-Marea Britanie de luni, au declarat oficiali au declarat oficiali ai UE citaţi de Reuters.
vasile blaga
Vasile Blaga: „PNL are nevoie de o reformă profundă”. Schimbarea propusă de liberal
Senatorul Vasile Blaga este de părere că PNL are nevoie de o reformă „profundă”, după alegerile prezidențiale. Potrivit senatorului, formaţiunea trebuie să renunţe la a se adresa întregului spectru social din țară.
zidgalben jpg
Românii iau din nou cu asalt Arena Națională, ca să-i susțină pe tricolori Biletele se vând ca pâinea caldă
Fanii au cumpărat primele 30.000 de bilete la meciul de pe 10 iunie, România-Cipru.
WhatsApp Video 2025 05 19 at 11 58 28 bb21316d mp4 thumbnail png
Incendiu violent în Sectorul 3 al Capitalei: risc de propagare a flăcărilor la Hala Laminor
Un incendiu a izbucnit luni, înainte de orele prânzului, la o hală din Bulevardul Basarabia, în Sectorul 3 al Capitalei. Există pericol de propagare la Hala Laminor.
Violențe la protestul organizat fata de decizia BEC FOTO Inquam / George Călin
Bucureștean, cercetat sub control judiciar după ce a făcut apel la „o nouă revoluţie”. A cerut pe TikTok intrarea cu forța în sediul Guvernului
Un bărbat din Bucureşti este cercetat sub control judiciar, fiind inculpat pentru comiterea infracţiunii de instigare publică, după ce a făcut apel, pe TikTok la „o nouă revoluţie”.